18,160 matches
-
adăpost de amenințări; reglementarea în comun a unor măsuri de natură să îmbunătățească securitatea fiecărui actor. Motivațiile de participare ale fiecărui stat sunt egoiste, dar mijloacele implicate pentru atingerea obiectivului comun presupun o mare doză de cooperare cu celelalte părți. Logica pe care se construiesc regimurile implică o mare doză de raționalitate presupusă a actorilor se caută cele mai simple și corecte soluții pentru depășirea unor probleme evidente, cum sunt cele legate de proiectarea propriei supraviețuiri. În principiu, cele mai grave
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
o lungă perioadă după momentul acțiunii, fiind nevoit să suporte consecințele mulți ani, chiar decenii, după ce și-a manifestat forța împotriva altuia. Cazul CSCE/OSCE Un caz special de aranjament instituțional care, la limită, poate fi privit ca funcționând potrivit logicii unui regim de securitate îl constituie Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) inițiată în 1973 și transformată, în 1995, după încheierea Războiului Rece, în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) , care cuprindea aproape toate statele continentului
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
de informații interesante pentru receptor, informații care să-l determine pe acesta să realizeze importantă mesajului primit. Scopul universal al comunicării este acela de a induce permisivitate și bunăvoință la nivelul receptorului. Trăsăturile specifice strategiei sunt: credibilitatea celui care comunică, logica mesajului și motivația persoanei.De exemplu, strategia unui bun comunicator, format în cultura vest europeană, de prezentare a unei oferte de produs unui manager din spațiul islamic va include, pe lângă cunoașterea nadei receptorului, cunoașterea credințelor și convingerilor acestuia, astfel încât conceperea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
de informații interesante pentru receptor, informații care să-l determine pe acesta să realizeze importantă mesajului primit. Scopul universal al comunicării este acela de a induce permisivitate și bunăvoință la nivelul receptorului. Trăsăturile specifice strategiei sunt: credibilitatea celui care comunică, logica mesajului și motivația persoanei.De exemplu, strategia unui bun comunicator, format în cultura vest europeană, de prezentare a unei oferte de produs unui manager din spațiul islamic va include, pe lângă cunoașterea nadei receptorului, cunoașterea credințelor și convingerilor acestuia, astfel încât conceperea
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
decât cea interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere în secolele trecute prin cursa pentru colonii, iar în zilele noastre prin multiplicarea corporațiilor multinaționale. Pentru ca o lume mai dreaptă
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
și piețe de desfacere în secolele trecute prin cursa pentru colonii, iar în zilele noastre prin multiplicarea corporațiilor multinaționale. Pentru ca o lume mai dreaptă să fie posibilă, proletarii de pretutindeni trebuie să-și unească eforturile pentru a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens datează din preajma primului război mondial. În momentul în care viitoarea conflagrație părea inevitabilă, liderii stângii europene, marxiști sau nu, au chemat la grevă generală: proletarii nu ar trebui să
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
în discutarea marxismului pe planul politicii internaționale este modul în care acesta tratează problemele de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la grevă generală din ajunul primului război mondial a fost făcut potrivit acestei logici. Oamenii au ales însă să fie cetățeni mai înainte de a fi proletari, iar greva nu a mai avut loc. Prin apelul la solidaritate internațională adresat muncitorilor de un partid declarat marxist ajuns la putere și schimbarea orânduirii sociale, marxismul a
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
priviri asupra imaginarului ideologic și politic generat de această asociere de spirite. O asemenea examinare este cu atât mai necesară cu cât decenii dea rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici procustiene și reducționiste a lecturii. Critica Junimii a fost explicată prin acțiunea forțelor de producție, iar evidențierea naturii „reacționare“ a politicii junimiste a fost axioma ordonatoare a exegezelor. Recuperarea dimensiunii literare a direcției maioresciene nu a fost dublată de un
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pagină. Acest liberalism conservator, cristalizat de junimiști, mizează, previzibil, pe autonomie individuală, pe li bertate politică și aranjament constituțional, criticând revoluția și atacând politica revoluționară ca pe un con struct utopic și pernicios. Acolo unde liberalii mun teni, fideli unei logici conspiratoriale, preferă ridicarea insurec țională și complotul, liberalconser vatorii op tează, în mod lipsit de ambiguitate, pentru moderație și parla mentarism cenzitar. Prudența este corolarul unei rezerve față de etica improvizației instituționale. Adu nările populare, agitările instigate iacobin, îndemnurile la întronarea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ordinei sociale în această țară și a statului întemeiat pe ea.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 249- 250.</ref> Frază și adevăr Ia fost dat junimismului, odată cu P.P. Carp, să întruchipeze, în mod ideal, condiția conservatoare în politică. De la impecabila logică ce îi animă discursu rile până la opoziția implacabilă față de colectivismul populist, Carp rămâne legat de un moment istoric ce pare atât de străin României de astăzi. Nimic din edi ficiul pe care îl apăra oratoria nu se mai susține astăzi
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
42.<ref> Dintre fondatorii Junimii, Rosetti se distinge, ideologic, prin accentul pus pe critica postburkeană a raționalismului politic și a modernizării fondate pe omnipotența schemelor abstracte. „Mișcarea socială de la noi“ este ocazia cu care Rosetti schițează și alternativa conservatoare la logica radicalismului prometeic al schimbării radicale. Sugestia lui merge în direcția burkeană a unei altoiri care să permită fon dului local să se adapteze, gradual, la noile para digme introduse. Este, mutatismutandis, o variantă locală a acelui „a reforma și a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
conservatoare expune un nivel al politicii practice ignorat de visătorii utopici. Educația, descentralizarea, organizarea unei magistraturi independente sunt tot atâtea promisiuni abandonate după generoasa lor codificare. Efectul progresului este subminat de această continuă accelerare, în absența unei temeinicii a edificării. Logica maioresciană, asemenea celei a lui P.P. Carp, fidelă prudenței, se obstinează să puncteze dificultatea cu care se articulează, în spațiul autohton, acel civism fără de care extinderea dreptului de vot rămâne o simplă ornamentație demagogică. Înainte de a aspira la transformările de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
votului împinge în plan secund efectul neintenționat al schimbării: odată cu lărgirea numărului de votanți, puterea de influențare a cabinetelor asupra voinței naționale va crește. Masa rurală, neprotejată împotriva acestor intervenții brutale, va furniza alibiul care să justifice coruperea reprezentării politice. Logica lecturii lui P.P. Carp îl plasează cu un pas înaintea contemporanilor săi. În afara asanării climatului electoral, reforma generoasă este cărămida pe care se așază tirania electivă a guvernelor care se succedă. Vasăzică, dacă dvoastre - și acesta este ținta guvernului - dacă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a fost prezentat ca istoria națională. Birocrația și anchilozarea regimurilor politice socialiste au avut un puternic suport doctrinar marxist și s-au tradus prin concentrarea întregii puteri alocative în mâna statului. Pe măsură ce învățătura marxist-leninistă eșua în confirmarea predicțiilor sale cu privire la logica formațiunii sociale a capitalismului (aceea de a fi numai un stadiu și, în definitiv, un parcurs obligatoriu către finalitatea umanității, orânduirea comunistă), a răsturnării ordinii sociale prin revoluție și în descoperirea rațiunii profunde care stătea la baza motorului istoriei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în esență o teorie a comprehensiunii - concept cardinal pentru un tip de demers teoretic ce se opune celui scientist (axat pe procedeul explicării numai sub specia cauzalului) și resemnifică tradiția gândirii dialecticii clasice într-un triplu proiect în reconstrucție: în logică și metodologie; în ontologia umanului (și a creației umane); în teoria modernă a limbajului (cu acțiune în regândirea problematicii retoricii, poeticii, stilisticii, chiar semioticii)”. Narațiunea a continuat totuși să supraviețuiască în cultura istorică înțeleasă ca „povestire” sau „poveste” pură. în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la Pactul Atlanticului de Nord l-a jucat Vaticanul. în schimb, aceeași diplomație punea articolele despre persecutarea Bisericii Catolice, apărute în presa din Italia, pe seama campaniei dirijate de Vatican, centrul spiritual și organizatoric al „reacțiunii” clericale din întreaga lume. Potrivit logicii Războiului Rece, Vaticanul era parte a lagărului „imperialist”, iar „agenții” săi erau implicați în cele mai fanteziste „conspirații”, fiind asociați chiar cu „banda titoistă de spioni și asasini” care ar fi acționat în județele de la frontiera cu Iugoslavia. în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
am putea înțelege și asocierea în procesul episcopului Augustin Pacha a unor ierarhi catolici și a unor oameni politici „burghezi”. Este însă doar o ipoteză, deoarece de multe ori regimul comunist a grupat în aceleași loturi de acuzați, fără vreo logică (poate doar logica terorii), personalități dintre cele mai diferite și care, uneori, nici nu s-au cunoscut înainte de proces. Farsa judiciară intentată grupului Augustin Pacha s-a încheiat cu condamnări la pedepse cuprinse între 10 ani de temniță grea și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și asocierea în procesul episcopului Augustin Pacha a unor ierarhi catolici și a unor oameni politici „burghezi”. Este însă doar o ipoteză, deoarece de multe ori regimul comunist a grupat în aceleași loturi de acuzați, fără vreo logică (poate doar logica terorii), personalități dintre cele mai diferite și care, uneori, nici nu s-au cunoscut înainte de proces. Farsa judiciară intentată grupului Augustin Pacha s-a încheiat cu condamnări la pedepse cuprinse între 10 ani de temniță grea și muncă silnică pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în 1976 să-l cunoască destul de bine pe Luigi Poggi, aflat pentru a patra oară în România. O sursă a Securității îl descrie astfel: „Cardinalul Poggi este un tip vioi, cu un spirit foarte ascuțit, metodic în tratative, cu o logică foarte bine susținută. Diplomat de fină sensibilitate, expune lucrurile clar, făcând mereu apel la logica lucrurilor și a evoluției relațiilor dintre cele două părți. Cu un mod plăcut de a se prezenta ca om, știe să-și apropie conlocutorul, să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în România. O sursă a Securității îl descrie astfel: „Cardinalul Poggi este un tip vioi, cu un spirit foarte ascuțit, metodic în tratative, cu o logică foarte bine susținută. Diplomat de fină sensibilitate, expune lucrurile clar, făcând mereu apel la logica lucrurilor și a evoluției relațiilor dintre cele două părți. Cu un mod plăcut de a se prezenta ca om, știe să-și apropie conlocutorul, să-i cedeze întâietatea, să dea în permanență impresia că se subordonează și că tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în ziua de 20 decembrie au început tratativele privind relațiile comerciale, încheiate în ianuarie 1955 cu semnarea acordului privind schimburile comerciale pe anul 1955. Astfel, în anul 1955 scopurile trasate în 1953 au fost în mare realizate. în același timp, logica dezvoltării relațiilor dintre regimurile comuniste înrudite obligau atât Moscova, cât și Belgradul să nu se mulțumească cu ce au obținut. Pentru mareșalul Tito, care nu ardea de dorința de a juca iarăși rolul de vasal sovietic, intenția de colaborare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
plecarea lui Rakosi și înlocuirea lui cu Gero) va fi convingător. Susținătorii lui Imre Nagy vor încerca să preia controlul partidului”, scria, la 7 august, publicația Republika. Iar ziarul oficial al Uniunii Comuniștilor Iugoslavi, Borba, menționa la 23 august că „logica evoluției evenimentelor actuale din Ungaria necesită reabilitarea totală a lui Imre Nagy, nu doar ca personalitate, dar și ca om politic pentru pozițiile pe care le-a susținut”. Controlată, ca în orice societate comunistă, presa iugoslavă nu putea să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de a se informa, conchidea că, „din punct de vedere intelectual, mi se părea că am un capac pus deasupra. în plus, resimțeam acut lipsa de libertate. închistarea societății, existența anumitor legi și reguli rigide, în spatele cărora nu exista nici o logică, toate la un loc contribuiau la o senzație de sufocare. Nu știu - este părerea sa - dacă acestea ar putea fi numite motive politice, însă, cu siguranță, plecarea mea a fost determinată de lipsa de libertate și de constrângerile la care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o incapacitate totală de a înțelege importanța acestei chestiuni pentru conducerea de la Washington - nu atât pentru ramura executivă, care a arătat adesea că se poate acomoda cu unele încălcări chiar grave ale drepturilor omului, cât pentru Congres. Obișnuiți cu o logică a Realpolitik-ului pe plan extern, conducătorii români, care, după cum remarcam anterior, subestimau importanța legislativului într-un sistem ca acela american, nu puteau vedea în această preocupare pentru drepturile omului decât acțiunea unor grupuri de interese nefavorabile României. Pe măsură ce relațiile bilaterale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 21: „Ambiția grupului hegemonic din PCR de a urma un drum distinct de cel al celorlalte țări ale Tratatului de la Varșovia - n-a `nsemnat, de fapt, un divorț de dogmele tradiționale, ci din contră: dorința coercitivă de a duce logica stalinistă la extrem prin `ntărirea controlului partidului asupra societății și prin `mpiedicarea coagulării oricărui centru al inițiativei politice, sociale sau culturale”. Fără a insista prea mult asupra analizei psihiatrice și psihanalitice a instituțiilor totale `n care a excelat Foucault, se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]