17,360 matches
-
Un alt principiu al dialectizării vocalice urmărește seria de apofonii sau grade vocalice indo-europene. Indo-europeana putea să interschimbe "e" (gradul "e") cu "o" (gradul "o") sau să nu folosească nici unul (gradul "zero"). Asemănător, greaca a moștenit seria (de exemplu) ei, oi, i, care sunt e,-, o- și gradul "zero " al diftongului. Ele puteau să apară în diferite forme verbale: leipo "eu plec", leloipa "eu plecasem", elipon "eu am plecat", sau ca bază a dialectizării: aticul deiknumi "eu arăt" și cretanul diknumi
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
să fie aproape din nou în regiunile de preerie, zonele boreale, temperate și tropicale. Puma atacă printre altele și animale de talie mare ca cerbi, elani, reni, dar și rozătoare ca șoareci, șobolani, veverițe, castori, sconcs, oposum, coioți, vulpi, reptile, oi și tineret bovin. Animalele de talie mare le atacă printr-un salt. Ajuns pe spate, rupe printr-o mușcătură coloana vertebrală a pradei în regiunea cervicală (gâtului). Puma este un animal solitar. Numai în perioada împerecherii între noiembrie și iunie
Pumă () [Corola-website/Science/308543_a_309872]
-
milioane de [[migdale]] e Sfax este plasat în fruntea zonele de producție de ulei de măsline (38,5% cu mai mult de 200000 ț) și [[migdale]]. Creșterea animalelor este un sector la fel de important al economiei regionale. Cu 340000 capete de oaie, 50000 capră și aproape 30000 bovine, regiunea ocupă de asemenea un loc important în acest domeniu. Producția de [[lactate]] a decolat în urmă agriculturii intensive și raportează 75000 tone de [[lapte]] pe an. [[Industria în Tunisia|industriale]] este în plină
Sfax () [Corola-website/Science/308560_a_309889]
-
de la vistierie armata, iar cu armată se biruie dușmanul. Altfel spus, nu dragostea de "raiale" determină o atitudine moderată față de acestea, ci vechiul calcul politico-economic că fără ele nu se poate umple vistieria și, deci, nu se poate întreține armata: oaia trebuie tunsă, însă nu peste măsură, pentru a te mai putea folosi și ulterior de ea ..."
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
și de modificare a caracteristicilor lor biologice corespunzător intereselor lui economice. Ordinea cronologică (probabilă) de domesticire a animalelor, cu răspândire geografică pe întreaga planetă: - Câinele - puii de lup ar fi fost alăptați cu lapte de către femei; omul era încă nomad. - Oaia și capra - domesticire ca și puii de lup, alăptare de către femei; omul încă nomad, migra din loc în loc, în căutare de pășuni pentru oi și capre. - Măgarul - puii de măgari sălbatici alăptați cu lapte de capră sau de oaie; omul
Domesticire () [Corola-website/Science/308671_a_310000]
-
Câinele - puii de lup ar fi fost alăptați cu lapte de către femei; omul era încă nomad. - Oaia și capra - domesticire ca și puii de lup, alăptare de către femei; omul încă nomad, migra din loc în loc, în căutare de pășuni pentru oi și capre. - Măgarul - puii de măgari sălbatici alăptați cu lapte de capră sau de oaie; omul era încă nomad. - Calul - din cai sălbatici; domesticire ca și măgarul; omul era încă nomad. - Porcul - din porci mistreți, alăptați cu lapte de oaie
Domesticire () [Corola-website/Science/308671_a_310000]
-
nomad. - Oaia și capra - domesticire ca și puii de lup, alăptare de către femei; omul încă nomad, migra din loc în loc, în căutare de pășuni pentru oi și capre. - Măgarul - puii de măgari sălbatici alăptați cu lapte de capră sau de oaie; omul era încă nomad. - Calul - din cai sălbatici; domesticire ca și măgarul; omul era încă nomad. - Porcul - din porci mistreți, alăptați cu lapte de oaie sau de capră; omul devenise sedentar. - Vaca - din bovine sălbatice; domesticire ca și măgarul și
Domesticire () [Corola-website/Science/308671_a_310000]
-
oi și capre. - Măgarul - puii de măgari sălbatici alăptați cu lapte de capră sau de oaie; omul era încă nomad. - Calul - din cai sălbatici; domesticire ca și măgarul; omul era încă nomad. - Porcul - din porci mistreți, alăptați cu lapte de oaie sau de capră; omul devenise sedentar. - Vaca - din bovine sălbatice; domesticire ca și măgarul și calul; omul devenise sedentar. - Găina, porumbelul și pisica - au venit ele la om, găsind mai ușor mâncare în preajma gospodăriei omului. - Iepurele - din iepuri de vizuină
Domesticire () [Corola-website/Science/308671_a_310000]
-
în timpul Primului Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită. Cert este că acest traseu, cunoscut ca "Poteca Dracului", a fost inițial o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească. În lucrarea sa "Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739)", istoricul Constantin C. Giurescu arată că încă din anul 1731 autoritățile austriece propuneau construirea unui drum transcarpatic pe traseul vechiului drum de transhumanță ce lega Transilvania de Oltenia. Având
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
, poreclit "Oaie Seaca", a fost Domn al Țării Românești între iunie 1568 - aprilie 1577, cu o scurtă întrerupere în primăvara lui 1574). Este fiul lui Mircea al III-lea și nepot al voievodului Mihnea cel Rău, așa cum apare în tabloul de familie
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
fiind țintuit pe poarta palatului domnesc. Scenă, nu tocmai plăcută, este relatata de Maciej Stryjkowsky care, în călătoria s-a, a văzut capul nefericitului Vintilă, domnitorul de 4 zile . Revenit pe tron impune noi biruri, printre care și birul pe oile sterpe, de la care i se trage și porecla de "Oaie Seaca" cu care a rămas în memoria urmașilor. În 1576 un grup de 70-80 de boieri (40 după opinia lui A.D. Xenopol), nemulțumiți, se duc la Murad al III-lea
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
este relatata de Maciej Stryjkowsky care, în călătoria s-a, a văzut capul nefericitului Vintilă, domnitorul de 4 zile . Revenit pe tron impune noi biruri, printre care și birul pe oile sterpe, de la care i se trage și porecla de "Oaie Seaca" cu care a rămas în memoria urmașilor. În 1576 un grup de 70-80 de boieri (40 după opinia lui A.D. Xenopol), nemulțumiți, se duc la Murad al III-lea să ceară o anchetă în țară privind abuzurile domnitorului. Sultanul
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
Până către secolul al XIX-lea, orașul a prosperat încontinuu, fiind renumit în această perioadă pentru țesături, croitorii, produsele meșteșugărești din cupru și piele, precum și pentru produse agricole ca grâu, in, lână și brânză. Episodic era parcurs de turmele de oi ale mocanilor ardeleni care coborau toamna către "valea fără iarnă", la nord de Varna, anume valea râului Batova, și reveneau primăvara. La începutul secolului XIX, populația orașului număra 12.000 locuitori, în mare parte refugiați din Dobrogea în urma războaielor ruso-turcești
Dobrici () [Corola-website/Science/308041_a_309370]
-
fost interpretat altfel de către posteritate. Prima ghilotină a fost construită de către constructorul de piane german Tobias Schmidt, prin mandatarea acestuia de către Sanson. Ghilotina inițială avea lama cuțitului în formă de semilună, care s-a dovedit eficientă în cazul experimentării pe oi. Când încercările au fost făcute pe cadavre, nu s-a reușit întotdeauna despărțirea capului de trunchi. Doar după mărirea greutății cuțitului mobil și schimbarea formei acestuia în cea oblică cunoscută, aceea de trapez dreptunghic, instrumentul a început să funcționeze cum
Ghilotină () [Corola-website/Science/308093_a_309422]
-
merit academic ci era o diplomă oferită tuturor celor care supraviețuiseră trei ani după terminarea facultății, și care erau rugați să doneze cinci dolari pentru ea. Comentariul lui Thoreau a fost : „"Let every sheep keep its own skin"” („"Lăsați fiecare oaie să-și păstreze propria piele"”). În timpul unei vacanțe prelungite din 1835, Thoreau a predat într-o școală din Canton, Massachusetts. După absolvire, în 1837, a ajuns profesor la o facultate din cadrul Concord Academy, dar refuzul său de a administra pedepse
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
cu particulritatea de a fi foarte parfumat, alb și cu bob lung și care este adus pe masă pe un platou ornamentat cu orez îngălbenit cu zaferan. Pe lângă orez se servesc diferite feluri de mâncare preparate din carne de mânzat, oaie sau pește, condimentate cu ierburi, sosuri și khoresti. Spre deosebire de mâncărurile indiene sau arabe, mâncărurile persane sunt dietetice, nu sunt foarte iuți și majoritatea lor au un gust dulce acrișor. Musulmanii din Iran nu consumă alcool. Sarab este denumirea vinului, cântat
Cultura Iranului () [Corola-website/Science/308139_a_309468]
-
joace cu mingea. Le place să sape și să hoinărească așa că asigurați-vă că grădina are garduri bune. Stres cauzat dacă este lăsat singur: scăzut Protecție personală: ridicată Compatibilitate pe post de câine de pază: medie Riscul de a speria oile: ridicat Tendință de lătrat: medie Ușurință la transport: ridicată Nivel de agresivitate: mediu Compatibilitate cu alte animale: medie Compatibilitate pentru copii: ridicată Caracter general și temperament: Westie sunt caractere obraznice, încrezătoare și afective. Sunt alerți și curajoși putând fi buni
West Highland terrier () [Corola-website/Science/308240_a_309569]
-
a fost un melanj între duritatea realistă a lui Băncilă și idilicul reprezentării lui Nicolae Grigorescu. Majoritatea picturilor care fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra Holdiței" (1905); "Moara din Broșteni" - două picturi 1905 și 1906; "Cu cofele" (1906) - două tărănci tinere care cară apă de la fântâna satului; "Atacul gâștelor" (1908); "Moara" - 1908, 1914, 1916; "Cu oile" (1916) - o țărancă cu un miel în brațe, care merge cu o turmă de oi pe malul unei ape; "La Gura Holdiței" (1912) - o țărancă cu fuiorul pe malul unei ape. Octav Băncilă a creat la Broșteni o serie de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
două picturi 1905 și 1906; "Cu cofele" (1906) - două tărănci tinere care cară apă de la fântâna satului; "Atacul gâștelor" (1908); "Moara" - 1908, 1914, 1916; "Cu oile" (1916) - o țărancă cu un miel în brațe, care merge cu o turmă de oi pe malul unei ape; "La Gura Holdiței" (1912) - o țărancă cu fuiorul pe malul unei ape. Octav Băncilă a creat la Broșteni o serie de tipologii umane cum au fost Moș Grigore, și țărani nevoiași, cum a fost Lupu Erhan
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
răscoalelor țărănimii din România s-au suprapus ca o mănușă pe idealurile sale de viață și implicit în pictură. Majoritatea picturilor lui Băncilă înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar deasemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
concept, revista „Vatra” devine și un precursor al curentelor ideologice și culturale de la „Sămănătorul”. George Sfetea propunea un format de copertă executat de către pictorul Nicolae Grigorescu, cu care el mai colaborase. Propune un model după tabloul în ulei „Țărancă cu oile la poiană” în care să apară și un semănător. În final, se acceptă o copertă cu o țărancă torcând, în dreapta semănătorului, și cu aceiași simbolistică pe care pictorul o gândise pentru îmbrăcăminte. Desculță, simbolizând viața de la țară, cu fustă neagră
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
de apreciat. Modelele pe care le alcătuiesc trei sau patru lucruri se recunosc repede, deci nu este nevoie să fie numărate. Dar număratul este esențial, de exemplu, pentru a putea spune dacă dintr-o turmă mare lipsește sau nu o oaie. Un mod primitiv de a număra a fost prin folosirea unei pietricele pentru reprezentarea fiecărui obiect. Un săculeț cu pietricele putea să reprezinte o turmă de oi, iar numărul oilor putea fi verificat oricând, văzându-se dacă pentru fiecare piatră
Adunare () [Corola-website/Science/306596_a_307925]
-
pentru a putea spune dacă dintr-o turmă mare lipsește sau nu o oaie. Un mod primitiv de a număra a fost prin folosirea unei pietricele pentru reprezentarea fiecărui obiect. Un săculeț cu pietricele putea să reprezinte o turmă de oi, iar numărul oilor putea fi verificat oricând, văzându-se dacă pentru fiecare piatră există o oaie. Folosirea câtorva pietricele pentru a indica un număr de obiecte este atât simplă, cât și convenabilă. Insă dificultățile apar cu numerele mari. Chiar dacă am
Adunare () [Corola-website/Science/306596_a_307925]
-
spune dacă dintr-o turmă mare lipsește sau nu o oaie. Un mod primitiv de a număra a fost prin folosirea unei pietricele pentru reprezentarea fiecărui obiect. Un săculeț cu pietricele putea să reprezinte o turmă de oi, iar numărul oilor putea fi verificat oricând, văzându-se dacă pentru fiecare piatră există o oaie. Folosirea câtorva pietricele pentru a indica un număr de obiecte este atât simplă, cât și convenabilă. Insă dificultățile apar cu numerele mari. Chiar dacă am putea găsi destule
Adunare () [Corola-website/Science/306596_a_307925]