16,567 matches
-
1957) Prin acest Tratat nu pierdem decât ce am irosit, oricum, de mult. Cancelarul Willy Brandt (august 1970) Când două state vor să-și Îmbunătățească relațiile, ele recurg la cea mai mare platitudine comună. Timothy Garton Ash În anii ’70, peisajul politic al Europei Occidentale a Început să se fractureze și să se fragmenteze. De la sfârșitul primului război mondial, scena politică fusese ocupată de două „familii” politice, stânga și dreapta, divizate la rândul lor În „moderați” și „radicali”. După 1945, cele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
faliei ideologice: ele Începuseră cu oroarea romanticilor față de stricăciunile industrialismului timpuriu. În zorii secolului XX, stânga și dreapta aveau amândouă cluburi de ciclism, restaurante vegetariene, cercetași și Wandervogel, arondate visului socialist, respectiv naționalist de eliberare și reîntoarcere. Nostalgia nemților pentru peisajele specific germane, pentru munții și râurile din Harz și Pfalz, pentru Heimat; visul naționalist francez de armonie rurală dintr-o France profonde, nepătată de urbanizare și cosmopolitism; reveria engleză a unei armonii trecute și viitoare, Ierusalimul pierdut al lui Blake
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Laberinto de pasiones (Labirintul pasiunilor), teroriști și nimfomane se tachinează reciproc cu remarci scabroase, dezbătând la un moment dat dacă „micile lor nebunii” au sau nu prioritate În raport cu „viitorul unei națiuni”. Cu fiecare film, decorurile erau tot mai elegante, peisajele urbane tot mai șic. În 1988, cu Mujeres al borde de un ataque de nervios (Femei În pragul unei crize de nervi), Almodóvar ajunge să realizeze un convingător portret cinematografic al unei societăți moderne trepidante, disperată să recupereze timpul pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
stabilesc poziția În clasamentele mondiale. François Mitterrand La sfârșitul experimentului Mitterrand, stânga franceză era mai lipsită de idei, speranțe și sprijin decât În toată istoria ei anterioară. Donald Sassoon Orice revoluție cu semnificație politică este precedată de o transformare a peisajului intelectual. Transformările europene din anii ’80 nu fac excepție. Criza economică de la Începutul anilor ’70 subminase optimismul deceniilor postbelice occidentale, fracturând partidele politice convenționale și propulsând probleme inedite În centrul dezbaterii publice. De ambele părți ale Cortinei de Fier, discuția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
concepute Într-un timp record, erau mai puțin importante decât obiectivele; iar acestea țineau, la rândul lor, de stilul ei personal. Thatcherismul era un mod de guvernare, mai mult decât un set de măsuri. Nefericiții ei succesori conservatori, naufragiați În peisajul pustiit al post-thatcherismului, nu aveau idei, nu aveau obiective - și nu aveau stil6. Dacă Margaret Thatcher a distrus Partidul Conservator, ei i se datorează În schimb salvarea și renașterea Partidului Laburist. Bineînțeles, pe termen scurt, ea și-a eclipsat complet
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
catolici, femei, fermieri și mici comercianți, până atunci ostili socialiștilor 9. Propria lui imagine a devenit cu timpul mai moderată: afișele imense care Împânzeau țara În primăvara anului 1981 arătau un Mitterrand imortalizat Într-o lumină blândă (fundalul era același peisaj rural bucolic care slujise cândva, pe aceleași panouri, propaganda petainistă), sub promisiunea „La Force Tranquille” - forța liniștită. Comuniștii, Între timp, erau slabi. Invazia sovietică a Afganistanului din 1979 era extrem de jenantă; la fel și propriul procent În sondaje, aflat În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau fără sprijin extern, majoritatea covârșitoare a intelighenției sovietice nu a urmat niciodată exemplul pe care Îl dădea, oricât de timid, restul Europei de Est. Deși nimeni nu o amintea, frica indusă de teroarea stalinistă atârna ca un giulgiu peste peisajul moral chiar și după trei decenii de la moartea lui Stalin, și toți criticii, cu excepția celor mai direcți și curajoși, au avut grijă să se manifeste În limitele limbajului și temelor sovietice. Ei presupuneau, și nu se Înșelau foarte mult, că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu s-a limitat, mai ales În ultimii ani, la o politică economică nebunească. Pentru a controla și mai eficient populația rurală a țării - obligându-i pe țărani să producă pentru export -, regimul a inaugurat o așa-zisă „sistematizare” a peisajului rural românesc. Jumătate din cele 13.000 de sate ale țării (și, În primul rând, cele aparținând minorităților) urmau să fie rase de pe fața pământului, iar locuitorii lor aveau să fie transferați În 558 de orașe agroindustriale. Dacă Ceaușescu ar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cadă Într-o țară, legitimitatea ei a fost afectată fatal În toate celelalte. Credibilitatea comunismului se baza În parte pe pretenția că Încarnează necesitatea, că este produsul logic al progresului istoric, un dat al vieții politice, o prezență inevitabilă În peisajul modern. Odată ce acest lucru s-a dovedit un fals flagrant - În Polonia, de exemplu, unde Solidaritatea a reușit, cum ar veni, să bage Istoria În marșarier -, cum să-l mai crezi În Ungaria sau Cehoslovacia? Am văzut deja că exemplul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care nu puteau face parte din minunata Europă nouă sau care au ales să nu i se alăture (Încă?): milioane de europeni ținuți pe loc de lipsa calificărilor, a educației, a mijloacelor sau a șansei. Acești oameni, „șerbii” din noul peisaj medieval al Europei, nu trăgeau cine știe ce foloase din piața unică a muncii, bunurilor și serviciilor din UE. Ei rămâneau legați de țara și comunitatea lor locală, limitați de necunoașterea altor limbi și a posibilităților Îndepărtate, adesea mult mai ostili „Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Mamaia (împreună cu V. Arion), biserica din Tețcani, postul de radio din Bod, Pavilionul României la Expoziția internațională din New York (în colaborare cu Octav Doicescu), Institutul de Studii și Proiectări Energetice. În 1931 se decide să-și etaleze creația picturală (nuduri, peisaje, portrete) într-o primă expoziție, lăudată de condeie ilustre (Tudor Arghezi, Camil Petrescu). Un moment neplăcut survine în existența lui după prăbușirea, la cutremurul din 1940, a blocului Carlton din capitală. În urma investigațiilor întreprinse, C. este scos de sub orice acuzație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
din „somnul legendelor”, păstrându-și „misterul” de poetice irizări, dar descătușate din solemnul lor „ermetism”, ele par să aibă un „suflet” pe care C. știe ca puțini alții să-l descifreze. Printre „hieroglife” și „ideograme”, hermeneutul admiră cu stilizată emoție peisaje încărcate de virtualități alegorice (valea Oltului este în acest fel învestită, înainte de reportajul maiestuos retoric al lui Geo Bogza). Îmbătat de întinderea „nețărmurită” a pustiei și de reverberațiile magice ale luminii, C. cutreieră un Orient în care istoria se sublimează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
a signé une élogieuse préface. Le germaniste Mihail Isbășescu souligne leș petites " infidélités " de Blaga par rapport au texte source et l'empreinte personnelle du style poétique du traducteur. La traduction de Faust est qualifiée comme [...] inegala că forma, împletind peisaje inspirate și minunat realizate cu altele infidele ritmurilor și metricii lui Goethe. Pătrunzând în adâncimea textului și realizându-l de cele mai multe ori cu metoda exhaustiva a unui adevărat comentator de proza, Blaga filtrează pe alocuri imaginile și ideile goethiene, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
autre tournure de la phrase, mais recourt aussi au futur proche (" vont s'abreuver "), qui l'oblige à redécouper leș vers : Din păduri de somn/ și alte negre locuri/ dobitoace crescute-n furtuni/ ies furișate să bea/ apă moartă din scocuri. (Peisaj transcedent) (Blaga, 2010 : 144) Des forêts de sommeil/ et autres noirs repaires/ sortent furtivement/ des bêtes grandies sous l'orage/ qui vont s'abreuver/ à l'eau morte des auges. (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) Des forêts de sommeil et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du texte poétique et peut être expliquée par la préoccupation du poète pour construire un décor imaginaire (décor appelé par Alexandra Indrieș " seuil lyrique "1392). Pe mal cu tămâie în păr Isus sângerează lăuntric din cele șapte cuvinte de pe cruce. (Peisaj transcendent) (Blaga, 2010 : 144) Sur le rivage Jésus leș cheveux pleins d'encens saigne en lui-même des sept paroles de la croix. (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) Păpădie, ecumenica floare, după a ta aurie ardoare pe nescrisele file anul își hotărăște
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Heraclit lângă lac) (Blaga, 2010 : 113) Leș épines que je lance à partir du rivage m'encerclent et leș ondes défont mon image. (Héraclite au bord du lac) (Stolojan, 1992 : 39) Clopote sau poate sicriile cântă în iarbă cu miile. (Peisaj transcendent) (Blaga, 2010 : 144) On entend sonner par milliers sous leș feuilles des cloches ou peut-être des cercueils. (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) La traductrice surprend parfois le lecteur par des rimes inédites, même și leș vers source ne riment
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ceară " " leș anges de cire " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " Stuparul ceresc peste/ciuturi se-ndoaie/în mierea fântânilor/barbă și-o-nmoaie. " " L'apiculteur céleste/sur leș seaux se penche, dans le miel des fontaines/mouille să barbe blanche. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles mêlent/la résurrection,/la cire et le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " un spin cu foc de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
village est le centrus mundi, une sorte d'espace matrice. L'univers rustique est construit à l'aide des images emblématiques : " Cocoși apocaliptici tot strigă,/tot strigă prin satele românești. " " Dans leș villages roumains leș coqs/apocalyptiques crient sans répit. " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " cocoși dunăreni " " des coqs danubiens " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413) ; Le nom " vatra " est traduit par " foyer " : " sunt fratele obosit/[...] al fumului căzut din vatra. " " je suiș le frère fatigué
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Miclău, 1978 : 301) ; " adiere de om " " brise humaine " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " senteur humaine " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " lumea e o cantare " " le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " păduri de somn " " forêts de sommeil " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " forêts de sommeil " (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) ; " păreri de valuri " " des illusions de vagues " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " coperișele iadului " " leș toits de l'enfer " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o cantare " " le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " păduri de somn " " forêts de sommeil " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " forêts de sommeil " (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) ; " păreri de valuri " " des illusions de vagues " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " coperișele iadului " " leș toits de l'enfer " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " din văzduhul boltitelor tale amiezi " " dans l'air de țes midis envoûtés " (Pasărea sfântă/L'oiseau saint) (Miclău, 1978 : 323) ; " du haut
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La traduction littérale de la métaphore source est " l'esprit de la verdure ". Le traducteur recrée la figure dans la langue cible, ce qui apporte un surcroît de poéticité. " [...] un uliu tâlcuiește/rotire de soarta. " " [...] un autour interprète/le rond de destinée. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " [...] un autour interprète/la roue du destin. " (Paysage d'antan) (Poncet, 1996 : 128). Și la traduction de Paul Miclău est littérale, celle de Jean Poncet, plus poétique, est le résultat de son interprétation
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vertige de șes vagues noires et riches "). Nous avons identifié dans notre corpus quelques changements sémantiques subtils dans la traduction des épithètes : Le syntagme " întunecatele vești " (littéralement : " leș nouvelles sombres ") devient, dans la traduction de Paul Miclău, " leș nouvelles assombries " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (1978 : 333). Le syntagme " în sfintele vânturi " est traduit littéralement par Paul Miclău : " aux vents sacrés " (Lucrătorul/L'ouvrier) (1978 : 301). Par contre, Veturia Drăgănescu-Vericeanu traduit l'épithète par " vents sanctifiés " (L'ouvrier) (1974 : 161), ce qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
prières. " (Din cer a venit un cântec de lebădă/Du ciel est descendu un chant du cygne) (Loubière, 2003 : 39) ; L'expression métaphorique " arde cu păreri de valuri " (littéralement : " brûle avec des illusions de vagues ") est traduite par " brûle ondoyante " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Villard, 2010 : 43) ; En traduisant le syntagme " îndemnuri cerești " (" des conseils célestes "), Sanda Stolojan emploie le verbe " exhorter " : " célestes voix qui nous exhortent " (Tăgăduiri/Désaveux) (1992 : 83). Analysant leș exemples ci-dessus, nous pouvons conclure que leș versions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
enfoui sous la terre ". La version de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu est plus conforme au message de départ ; pourtant, le nom " țărâna " est traduit par " poussière ". " Zăbovește prin rostul/grădinilor pajul. " " Le page s'attarde/dans l'ordonnance des jardins. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Poncet, 1996 : 128) ; " S'attarde dans leș jardins/le page. " (Paysage passé) (Villard, 2010 : 91). Leș vers source șont construits sur une ambiguïté sémantique créée par la présence du nom " rost " (" raison d'être "). Une traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 171) ; " jetez vos bois morts,/vieux cerfs " (Signes) (Stolojan, 1992 : 55) " abandonnez vos cornes mortes/vieux cerfs " (Signes) (Pop-Curșeu, 2003 : 101) ; " abjurez vos bois morts,/Vieux cerfs " (Signes) (Loubière, 2003 : 71) ; " coarne de cerb " " des cornes de cerf " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Villard, 2010 : 43). Sauf Sanda Stolojan, tous leș traducteurs roumains ont donné comme équivalent du nom " coarne ", en parlant de " cerfs ", le moț " cornes ". Pourtant, leș cerfs n'ont pas de cornes : ils ont des " bois ".1620
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]