16,853 matches
-
Bogdan a fost Decan al Facultății de Medicină și rector al Universității „Al.I. Cuza” între între anii 1907 - 1913. Profesorul Bogdan a fost președintele "Societății de medici și naturaliști din Iași" între anii 1906 - 1907 și 1909 - 1910 și redactor șef al "Buletinului Societății de medici și naturaliști" în perioada 1888 - 1900. Profesorul George Bogdan s-a stins din viață în anul 1930 și a fost înmormîntat la cimitirul „Eternitatea” din Iași. În locuința profesorului George Bogdan din Strada 40
George Bogdan () [Corola-website/Science/330267_a_331596]
-
magazin lunar IVRIT în ebraică ușoară, la îndemâna celor ce vor să învețe ebraica. În timpul regimului mandatului britanic în Palestina, Agenția Telegrafică Evreiască JTA a înființat la Ierusalim un ziar numit "Palestine Bulletin", proprietatea editorului evreu american Jacob Landau. Unul din redactorii ziarului era Gershon Agronski, jurnalist american, evreu originar din Rusia. Ulterior, la 1 decembrie 1932, Agronski a înființat un ziar nou, denumit "Palestine Post" care trebuia să concureze cu "Palestine Bulletin". În cele din urmă Jacob Landau și Gershon Agronski
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
Aviv, care posedă o ediție în limba engleză, înființată de David Landau începând din anii 1990. Ca toate cotidienele israeliene, ziarul apare în toate zilele săptămânii în afara zilei de odihnă legale, sâmbăta, și a sărbătorilor legale evreiești din Israel. Actualul redactor șef al ziarului este Steve Linde. Ziarul are o difuzare de 11.000-15.000 în Israel și de 26.000 exemplare în Statele Unite. Ediția franceză se vinde în 3.000 exemplare. O parte din materialele ziarului "Jerusalem Post", traduse în
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
aflați în capitala României, care i-au fost și colegi la școala de artă. Îi amintim aici pe Iosif Fekete (Negrulea), Iosif Bene și Alexandru Ciucurencu. În anul 1933 a decis să editeze revista „Arta și Omul”, al cărei singur redactor era, ocazie cu care a adoptat pseudonimul artistic "Borgo Prund", în fapt numele vechi al satului său natal. Pe frontispiciul primului număr din 1933 scria: "Arta și Omul: Revistă lunară pentru răspândirea frumosului / Director: Augustin Clonda", iar ca subtitlu: "Apare
Arnold Chencinski () [Corola-website/Science/329075_a_330404]
-
pierdut sentimentele naționaliste, după ce a auzit un post de radio israelian care saluta cu entuziasm victoria Israelului și ocuparea teritorială. Al-Qasim a lucrat ca ziarist la Haifa, unde a condus Press Arabesque și Centrul de Artă Populară si a fost redactor șef al ziarului Kul al-Arab. El obisnuia să recite lunar multe dintre poemele sale în fața unor largi audiențe, în orașele arabe din Galileea. Al-Qasim a refuzat să părăsească Israelul. Într-un interviu cu Index, a fost citat spunând că "am
Samih Al-Qasim () [Corola-website/Science/329079_a_330408]
-
Florence Leontine Mary Welch s-a născut pe 28 august 1986, în Camberwell, Londra. Ea este fiica lui Evelyn Welch, o profesoară americană și a lui Nick Welch, director de publicitate. Florence este nepoata satiristului Craig Brown și a fostului redactor-șef adjunct de la The Daily Telegraph, Colin Welch. Florence a fost școlită la Thomas's London Day School, urmând mai apoi să ajungă la Alleyn's School, din sud-estul Londrei. În timpul școlii, Florence a fost diagnosticată cu dislexie și dispraxie
Florence Welch () [Corola-website/Science/329202_a_330531]
-
emisari (Merkaz Shlihut), care prevedea trimiterea de elevi de ieșivă în locuri îndepărtate în țară în timpul vacantelor de vară pentru a preda evreilor din comunități izolate noțiuni despre moștenirea lor spirituală și pentru a le educa copiii. Ca președinte și redactor șef al editurii Kehot, Schneerson a publicat operele înaintașilor săi, rabini din fruntea mișcării Habad. De asemenea și-a publicat propriile scrieri, inclusiv Hayom Yom (1943) și Hagada (1946). Vizitând Parisul în 1947, el a înființat acolo o școală de
Menachem Mendel Schneerson () [Corola-website/Science/329239_a_330568]
-
mai târziu. A realizat ilustrații pentru unele cărți și reviste publicate de Nicu D. Miloșescu, sau pentru alte cărți tipărite la Editura Minerva din București. Din 1895 a desenat și la revista umoristică din Târgu-Jiu, "Ardeiul", căreia i-a fost redactor. A mai desenat și pentru revistele "Amicul Tinerimii", "Șezatoarea săteanului", "Lumina satelor", "Amicul copiilor" ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Z. Arbore. Ca artist plastic s-a remarcat prin introducerea în premieră de motive folclorice gorjenești în ilustrația de carte
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
Nistrului. În anii de studenție, aderă la curentul socialist și participă în 1903 la Congresul Internaționalei a II-a. După Revoluția Rusă din 1917, devine promotoare a cauzei bolșevice și se mută cu traiul în URSS. Acolo exercită funcția de redactor al unor publicații comuniste în limba română și desfășoară o amplă activitate publicistică. Lucrează ca pedagog la Universitatea Comunistă pentru Minoritățile Naționale din Partea de Vest a Țării „Julian Marchlewski” din Moscova. În 1931, a fost delegată din partea Partidului Comunist Român
Ecaterina Arbore () [Corola-website/Science/329298_a_330627]
-
precum Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau chiar regele Carol al II-lea. Istoria Cafenelei este legată de cea a hotelului Universal, aflat chiar lângă local, la numărul 14 al străzii Covaci, sediul celebrului ziar "Timpul". Se spune că Eminescu, redactor la ziar între anii 1880 și 1881, ar fi fost unul dintre clienții fideli ai Cafenelei Vechi. De-a lungul timpului, Cafeneaua Veche a fost subiectul a numeroase lucrări de artă, printre care se numără și tabloul în stil naiv
Cafeneaua Veche () [Corola-website/Science/328583_a_329912]
-
nostalgia puterii de care a dispus în exces și a abuzat, devenind, după ce a fost „dat la o parte”, un zeu al răzbunării. Preocuparea pentru clișeele verbale ale epocii, rezervate nu numai lui N.M.S., ci și mai tuturor personajelor, de la redactorul-șef până la magistrați, prevestește proza postdecembristă a scriitorului: „Cutia de ghete”. Balansând între aparenta intransingență și corupția cinică, evoluează un Dinică, „guru” de mahala, monument al duplicității.”"
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
1963. S-a stabilit la München, unde și-a reluat studiile în filosofie, și a devenit colaborator la Radio Europa Liberă în anul 1972. În acea perioadă și-a luat numele redacțional "Stroescu-Stînișoară". Începând cu anul 1978 a fost angajat redactor și a realizat emisiunea „Lumea creștină”. În anul 1982 a devenit director asistent al Departamentului Românesc, iar din 1988 director definitiv, funcție deținută până în anul 1994, când postul de radio a fost mutat la Praga. În anul 1983 a obținut
Nicolae Stroescu-Stînișoară () [Corola-website/Science/328740_a_330069]
-
este publicat cu titlul "", iar Milena, acum bătrână, se plimbă zilnic cu un vaporaș pe malul Atlanticului și citește cartea scrisă de Manu. Scenariul și dialogurile filmului au fost scrise de dramaturgul Eugen Șerbănescu, membru al Uniunii Scriitorilor și fost redactor-șef adjunct al ziarului România Liberă. El a scris un roman intitulat "Dincolo de Groenlanda", care a fost publicat de Editura Cartea Românească în 1997. Criticul Alex Ștefănescu considera că romanul se asemăna prin atmosferă cu "Steaua fără nume" a lui
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
aterizarea sa pe insula izolată și imediat după sosirea la vila sa dărăpănată de pe malul mării, el este vizitat de poetul Victor Labri (Dan Condurache), un fost prieten care era membru în Colegiul Superior al Ligii ce guverna insula (era redactorul unei reviste, realiza o emisiune de televiziune și locuia într-o casă mare și frumoasă). În primele zile de la sosire, Daniel are ocazia să constate că situația în țară s-a schimbat în rău. Guvernatorul omnipotent (Ștefan Sileanu) și Liga
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion Ardeleanu, dr. Olimpiu Matichescu, Dumitru Anghelescu și Ion Tudor, precum și Vasile Popa (consilier de lupte). Regizor secund a fost Viorel Branea. Redactor muzical a fost Anca Ștefan. Operator filmări combinate a fost Alexandru David. Rolurile principale au fost distribuite mai multor actrițe tinere: Raluca Penu, Anca Sigartău, Tora Vasilescu, Catrinel Dumitrescu, Cecilia Bârbora, Carmen Trocan, Iulia Boroș, Erzsébet Ádám, Mihaeia Mitrache, Iulia
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
copilăria la Pererâta, raionul Briceni, unde a absolvit școala medie. Între anii 1984 și 1991 a studiat ziaristica la Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Chișinău. Din 1987 și până în 1996 activează în calitate de reporter, editor, secretar de redacție, redactor de cultură la diverse publicații din republică. În 1995, după un stagiu la Paris în calitate de ziarist, editează „Carte orange,” un volum de eseuri datorate activității sale de blogger. În același an, 1995, Gheorghe Erizanu fondează "Editura Cartier" care, în peste
Gheorghe Erizanu () [Corola-website/Science/328853_a_330182]
-
Michaela Anca Niculescu (poreclită Mica, n. 6 noiembrie 1981, București - d. 14 martie 2013, București) a fost o actriță și cântăreață română, doctor în engleză și istorie, doctor în filozofie și literatură, specialist IT, redactor și producător de carte, lector universitar. A jucat personaje în emisiunea Abracadabra timp de 10 ani. În 1991, a intrat în echipa "Magicianului" la TVR 1 în emisiunea Abracadabra care din 1996 s-a mutat la PRO TV. În 2001 după
Michaela Niculescu () [Corola-website/Science/328858_a_330187]
-
luat doctoratul în Literatură și Filosofie, la Universitatea București în anul 2010. A urmat cursurile Masterului de Arte ale Universității din Paris, Val-de- Marne și pe cele ale Universității din Viena, secția Litere și Filosofie obținând masteratul. A fost traducător, redactor și producător în cadrul editurii Humanitas, lector universitar și specialist în IT la IBM România. Mica aflase ca suferă de ciroză hepatică în stadiu avansat în 2012. Dorind să-și protejeze familia și prietenii a ținut numai pentru ea acest lucru
Michaela Niculescu () [Corola-website/Science/328858_a_330187]
-
al directorului de program pe probleme artistice la Radioul Polonez din Lublin, transferându-se în martie 1945 la Varșovia. În anii 40 și 50 ai secolului XX autorul audițiilor de la radio „Răspunsuri din diverse sertare”. Între anii 1949-1954 a fost redactor-șef, iar mai târziu președintele Casei de Editură „Cititorul”, între anii 1954-1974 a fost publicist la "Viața Varșoviei" (unde și-a publicat folietonul în fiecare săptămână) și a fost, printre altele, autorul cuvântului polonez al „adolescenților”, folosit pentru prima dată
Władysław Kopaliński () [Corola-website/Science/329421_a_330750]
-
interne, chirurg șef, președinte al Secției de Organizare și Supraveghere, ocazional ca medic voluntar. În timpul războiului (medic de regiment)în Grudziadz între 1973-1974. Cercetător științifico-didactic la Facultatea de Medicină din Varșovia în cadrul Departamentului de Istorie a Medicinei și Farmaciei 1974-1978. Redactor-șef al Institutului Național al Publicațiilor medicale (PZWL) 1983-1986, de unde a fost înlăturat în urma represiunilor politice. A pus bazele propriei firme de redactare a textelor - Agenția de Servicii Literar-Artistice (AULA) 1987, urmând să fie transformată în Editura AULA(1990- ). A
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
Națională 2003, Medalia pentru servicii aduse culturii în războiul polonez 2008, Premiul pentru Critica artistică „Cyprian Kamil Norwid” 2012 pentru tomul de poezie „Parc“, și multe altele. A colaborat sau colaborează cu reviste literare și științifice sau a fost (este) redactorul lor ( printre altele „Noul medic”, „Noua expresie”, „Viața Literară”, „Arhiva de istorie și filosofie a medicinei”, „Săptămânal medical polonez”, „Forumul academic”, „Puls”, „Łabuź”. Autorul algoritmilor de computer ai impărțirii corecte a expresiilor, corectura automatizată și ajustare, algoritmul serviciilor secțiilor din
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
egalitatea. A mai avut trei apariții pentru SUA în 2011, toate în meciuri amicale. Amicalul cu echipa națională de fotbal a Sloveniei a fost și ultima sa partidă pentru naționala de fotbal a Statelor Unite, marcând două goluri în 18 partide. Redactorul ESPN.com Jeff Carlisle a notat jocul pe bandă a lui Rogers ca fiind calitatea sa primară, în mod special "abilitatea sa de a ataca fundașii unu-la-unu", precum și calitatea centrărilor sale. Rogers este fiul Theresei și al lui Robert Hampton
Robbie Rogers () [Corola-website/Science/329447_a_330776]
-
s-a născut la 23 iunie 1950, în satul Hiliuți, județul Bălți. Publicist, editor, redactor-șef al revistei de știință și cultură „Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”. Fiul lui Nichita Bantoș și al Agafiei (născută Bâlici). Absolvent al Universității de Stat din Moldova, Facultatea de filologie (1973). Colaborator și conducător al
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
Moldovenească (1981-1982), ziarul „Tinerimea Moldovei” (1982-1986), revista „Moldova” (1986-1990). În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaș și Ion Dumeniuk, fondează revista de știință și cultură „Limba Română”, prima publicație din istoria Basarabiei ce poartă în titulatură numele corect al limbii noastre. În calitate de redactor-șef adjunct (1991-1993), apoi de redactor-șef (din 1994 până în prezent), asigură plasarea revistei în prim-planul vieții cultural-științifice din Republica Moldova. În cei 20 de ani de la apariția primului număr, „Limba Română” a devenit o instituție de cultură necesară procesului
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
revista „Moldova” (1986-1990). În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaș și Ion Dumeniuk, fondează revista de știință și cultură „Limba Română”, prima publicație din istoria Basarabiei ce poartă în titulatură numele corect al limbii noastre. În calitate de redactor-șef adjunct (1991-1993), apoi de redactor-șef (din 1994 până în prezent), asigură plasarea revistei în prim-planul vieții cultural-științifice din Republica Moldova. În cei 20 de ani de la apariția primului număr, „Limba Română” a devenit o instituție de cultură necesară procesului de renaștere națională la est de
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]