19,447 matches
-
cel mai necesar în împrejurările actuale. De fapt, stilul este fixat încă în volumul Șocuri și crize 4, care reunește articole din perioada 1990-1993: rapid, ritm și propoziții foarte scurte, de cea mai mare eficacitate. Scriitorul are în mod evident simțul conciziei și al ideii centrale aruncată pe loc în luptă. Toate descrierile și diagnosticele sunt exacte, centrate toate pe Imaginea revoluției. Le reîntâlnim, într-o formă sau alta, și la alții. Cu câteva insistențe și obsesii personale în plus. îl
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
comportament), reținem, deocamdată, pe Dan Pavel, cu ultima sa carte, Etica lui Adam 10. Ea este reprezentativă pentru definirea unui nou mod de a discuta probleme politice și de a le comunica unui alt public. Autorul, dotat cu un remarcabil simț de public relations, știe să-și organizeze presa și, în definitiv, bine face. Pentru noi este însă o cunoștință mai veche, încă din faza Bibliopolis (1990) 11. Din punctul nostru de vedere, ne rețin, în mod obiectiv, câteva aspecte centrale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Un mister românesc. Autoarea, medic psihiatru de formație, pune un diagnostic exact, direct, chiar brutal, pentru unii greu de suportat, dar de o luciditate salutară. Simplele mele impresii și intuiții sporadice, fragmentare, anterioare, inclusiv a nu mai puțini români cu simțul realității (de precizat cu toată claritatea: deloc comuniști, dimpotrivă), sunt acum organizate într-un sistem strâns argumentat, de o rigoare documentară indubitabilă. El dă o satisfacție ce nu poate fi ascunsă. Cum Alina Mungiu lucrează cu un material viu, sub
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lirici, prea poeți în toate. Și rezolvăm mult prea multe, încă, doar prin intuiții și imagini. Avem nevoie de o nouă cultură: teoretică, mai sistematică, mai rece, mai raționalistă, mai pătrunsă de spirit critic, de luciditate, de un superior bun simț. Iraționalismul, misticismul au făcut destule ravagii și la noi. Avem prea mulți filozofi-mit, profeți, egumeni-mesianici (Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Petre Țuțea etc.). Nu de sentimentul tragic al vieții (care și în Occident este o raritate) avem în primul rând nevoie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
catedră, legături libere, publicații necenzurate, călătorii fără frontiere etc. Dar în același sens vorbește și Matei Călinescu: decizia sa de a nu se mai întoarce în infernul moral care devenise România n-a fost altceva decât un act de bun simț, o opțiune pentru normalitate... Or, numai existența liberă în cetatea universală a literelor poate legitima și realiza această normalitate. Fiindcă ea este, în ordinea spiritului, însăși normalitatea prin definiție. Adică libertatea integrală, trăită și practicată, în mod firesc, neostentativ și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
P. Valăry și alți câțiva precursori. Urmează deci a ne asuma deschis și fără rezerve ideea de alteritate și reciprocitate literară, prin schimburi literare extensive și intensive. Aceste schimburi duc la un dialog fecund și la o complementaritate pozitivă. Bunul simț românesc ancestral are o vorbă, poate cam prea populară, dar perfect aplicabilă acestei situații: nimeni în literatură, mai mult: nici o literatură din lume nu mai este, nu mai poate pretinde a fi, buricul pământului. Un prim punct câștigat, deci. Tradusă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totdeauna în opoziție cu această orientare sinteza critică: o cât mai mare deschidere și informație internațională, aplicată însă pe material românesc și dintr-un unghi propriu de lectură. în spirit independent dar confluent, cu o conștiință critică echilibrată, de bun simț, și eram să spun... ieșeană (ne-am format, chiar dacă la distanță de o generație, în definitiv, în același mediu intelectual, de o anume tradiție) Sorin Antohi gândește exact în același mod. Procedeul este, pe de altă parte, în mod indiscutabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aminti și de confesiuni afectate, cinic-amoraliste, de genul: Te înșeli dacă crezi că fac pe gratis? Sau: Ce, vrei ca Cioculescu să-mi ia catedra? Documente de epocă desigur, dispuși să le uităm repede. Poate chiar anecdotice, dar la care simțul moral și civic reacționează negativ și după decenii. Trebuie să ni le reprimăm (azi?), fiindcă, oricum, istoria literară reține și salvează doar opera (mâine?). De fapt, în acest caz precis, opera jurnalistică, profund caducă, nici nu există. Histrionismul distractiv exhibiție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
qui puent la mădiocrită unele eforturi locale de a propune malgră tout și soluții și sisteme proprii. în sfera ideilor literare, de pildă. La polul opus, complexul de superioritate, dezvăluit cu agresivitate, face nu mai puține ravagii. Lipsa de orice simț al proporțiilor îl caracterizează în primul rând. Din care cauză, cei ce au acest complex se lansează în superlative bombastice, delirante. Poezia română, de pildă, mai ales cea actuală și mai ales... a mea este sau ar fi cea mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
n-au situare geografică" și sunt caracterizate prin "bizarerie", după ce, anterior, în Adevărul literar și artistic, din 20 decembrie 1936, la întrebarea de ce Eliade dă personajelor nume așa de exotice, Călinescu răspunde că această problemă sugerează un "substrat", Eliade neavând "simțul autohtonic"4 (la ideea "numirilor imposibile" subscrie și Ovid S. Crohmălniceanu 5). Problema sonorității numelor o aduce în discuție și Nicolae Manolescu 6. Punând pe seama filiației din Caragiale și Eminescu, vorbește de nume cu "rezonanță frapant eminesciană": Ieronim, Dominic, Lixandru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la rândul ei, fiica mai mare; există un paralelism creat de cuplurile de surori, de moartea surorii mai mari. Tot de imitație ține și parfumul de violete din arsenalul seducției exercitate de Domnișoară (de unde, efectul de miros sufocant, "insuportabil" pentru simțurile lui Egor): în limbajul florilor, violeta este simbol al modestiei, răbdării, devotamentului, pudorii, un mesager a ceea ce vrea să pară Christina: Nu e adevărat, n-am făcut ceea ce spun oamenii despre mine... N-am fost un monstru, Egor. De ceilalți
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
biologic pe care îl trăiește Cucoaneș are consecință pierderea unor nevoi fiziologice ca foamea și a capacitații de a percepe sunetele umane; compensatoriu, aude altceva, "lucruri stranii", ceva care bate "ca un puls", are impresia că i s-au "schimbat simțurile", "nu-și schimbă numai statura, își schimbă și firea: îi aude pe zei vorbind. Dar ce spun ei? Noi, cei de jos, nu mai înțelegem zgomotul care îi iese din gură..."200, așadar reușește să comunice cu miticul, fără a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
naturii. Numele personajului principal a avut, înainte de toate, o interpretare strict biografică: I.P. Culianu considera nuvela o alegorie care îl are ca obiect pe Corneliu Zelea Codreanu, evidentă chiar în numele personajului, Cucoaneș "cel retras în considerațiile-i mistice până la pierderea simțului realității - a celei de toate zilele (lui Codreanu i se spunea Coco de către adversari și Cuconu' de către țărani)"210. Deși recunoaște aluzii posibile la Codreanu (creșterea vertiginoasă și fără motiv a lui Cucoaneș, la București, în iulie 1933, din ce în ce mai mare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
principiu, ei declară lumea sensibilă sau concretă, cu contradicțiile ei latente, drept aparentă sau iluzorie. Astfel, pentru eleați există numai Ființa, pentru că numai aceasta poate fi gândită rațional 248. De altfel, ea poate fi doar gândită, neputând fi sesizată prin simțuri. Eleații sunt, după câte se pare, primii în istoria filosofiei occidentale care dau logicului valoare ontologică absolută 249. De aici o imagine statică a existenței 250, din care sunt excluse mișcarea și pluralitatea. Pentru ei, Ființa este unică, veșnică și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Marele Anonim din motive de echilibru cosmic împiedică spiritul omenesc să ajungă la o cunoaștere pozitivă și absolut adecvată..."291. În al doilea rând, teoria cunoașterii a lui Kant este limitată, deoarece, în afara categoriilor cunoștinței prin care se organizează datele simțurilor, există "o garnitură de categorii mai adânci, mai secrete", "categoriile stilistice"292, care sunt expresia stilului cultural și care își pun amprenta puternic asupra cunoașterii și științei, cum va arăta Blaga 293. În al treilea rând, a limita cunoașterea la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pusă în legătură cu situația istorică a omului de aici, plasat într-un "spațiu-punte" între Orient și Occident 416, între raționalismul occidental și misticismul oriental 417. Ideea echilibrului între antiteze, pe care Ion Heliade-Rădulescu și-a construit sistemul de gândire, exprimă tocmai "simțul de echilibru al poporului nostru"418, marca spiritului românesc. Echilibrul sau spiritul de conciliere ("armonismul") a fost chiar apreciat drept "caracteristica generală a filosofiei românești"419. Or, acest armonism, această tendință spre echilibrare și conciliere ar putea foarte bine să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noi adâncimi, interpretarea kantiană, dacă nu am avea o viziune filozofică concepând cognoscibil "ultimul lucru în sine". Ceea ce nu putem ști astăzi, putem totuși ști mai în profunzime mâine. Fenomenul presupunea pe vremea lui Kant o captare de suprafață de către simțurile omului; astăzi, cu ajutorul minții ca ghid al experimentului, putem pătrunde dincolo de ceea ce era fenomen, la fenomene mai profunde. Lucrul în sine, ne demonstrează știința, este constituit din straturi de fenomene și deci fenomenele reflectă lucrurile în sine, într-un fel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de Realitate se prelungește printr-o zonă de non-rezistență la experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile ori formalizările noastre matematice"660. Această zonă de transparență, care nu mai lasă urme în oglinda cunoașterii, care nu mai este detectată de către organele noastre de simț și instrumentele care le prelungesc, este un fel de văl care ascunde Realul. Realul este diferit de Realitate, în concepția lui Basarab Nicolescu. În timp ce Realitatea este legată de rezistența din experiența noastră umană, Realul semnifică "ceea ce este" și "e, prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
luăm în considerare contextul cultural în care Darwin a elaborat teoria evoluționistă, atunci avem motive să-l situăm în tradiția lui Hume și Smith a unei abordări individualiste a sentimentelor morale. În The Descent of Man Darwin scrie chiar că simțul moral reprezintă cea mai importantă deosebire dintre om și celelalte animale 107. Ca urmare, cred că holismul etic trebuie văzut mai degrabă ca un demers metodologic în cadrul eticii mediului, adică drept un mod de a construi teoria și de a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa cum ar fi cumpătarea, sunt mai recente. Darwin consideră că o acțiune este văzută ca bună sau rea de omul primitiv numai în măsura în care ea afectează bunăstarea tribului, deci nici cea a speciei, nici cea a unui individ. El conchide că simțul moral își are originea în instinctele sociale, ambele fiind în relație cu comunitatea 195. În opinia mea, Darwin susține aici o perspectivă holistă, chiar aceea de care va fi sedus Leopold. Virtuțile sociale se corelează cu bunăstarea comunității, aserțiune care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și voliționale, așa cum sunt capacitatea de a avea convingeri sau amintiri, pe de altă parte. Ne interesează statutul moral al animalelor din a doua categorie, adică ființe autonome care au dorințe și opinii, care percep, au memorie și intenționalitate, au simțul viitorului și conștiință de sine, au viață afectivă și identitate personală. În general, admitem că indivizii care posedă calitățile menționate mai sus sunt pacienți morali. Pacienții morali se deosebesc fundamental de agenții morali prin aceea că nu pot face în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un criteriu alternativ, acela de "a fi subiect al unei vieți", ceea ce ar însemna mai mult decât a fi viu și mai mult decât a fi conștient, și anume, înseamnă că indivizii au credințe și dorințe, percep, au memorie și simțul viitorului, au viață afectivă, inclusiv plăcere și durere, au interese și preferințe, au scopuri, au identitate psihofizică, au conștiința bunăstării personale. Asemenea indivizi nu sunt simple receptacule, ci au valoare intrinsecă. Regan observă că susținerea tezei valorii intrinseci este logic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
animalele luptă pentru supraviețuire. Oamenii au fost eficienți în propria luptă pentru supraviețuire și nu trebuie să ne fie rușine în a exploata reușita noastră în procesul de selecție naturală. • Activiștii pentru drepturile animalelor. Argumente pentru. Ecologiștii dau dovadă de simț civic și responsabilitate în acțiunile întreprinse. Faptul că un număr mic de extremiști s-au atașat cauzei eliberării animalelor nu afectează negativ ideea de bază a mișcării. Argumente contra. Activiștii drepturilor animalelor sunt ipocriți și extremiști cărora nu le pasă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și de mediul înconjurător, ca urmare, nu trebuie să transmitem generației viitoare un mediu aflat într-o stare mai proastă decât aceea în care l-am primit noi. Preocuparea pentru generațiile viitoare și pentru starea planetei este și efectul unui simț "preverbal" al moralității care ține de un substrat profund al ființei umane. Acest simț ne determină să acționăm cumpănit, să nu irosim resursele, să nu distrugem viața sălbatică să cooperăm pentru protejarea mediului 335. Dreptatea intergenerațională este concepută ca parteneriat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aflat într-o stare mai proastă decât aceea în care l-am primit noi. Preocuparea pentru generațiile viitoare și pentru starea planetei este și efectul unui simț "preverbal" al moralității care ține de un substrat profund al ființei umane. Acest simț ne determină să acționăm cumpănit, să nu irosim resursele, să nu distrugem viața sălbatică să cooperăm pentru protejarea mediului 335. Dreptatea intergenerațională este concepută ca parteneriat de către E Brown Weiss 336. În acest context, deosebim între relația cu alte generații
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]