163,495 matches
-
preluat din mers conducerea formației franceze, a încercat să-i susțină ritmul viguros solicitat de compozitor (secțiunile a doua și a patra), dar mai ales a știut să imprime colegilor din orchestră acel rubato al Capriciului, atât de propriu stilului românesc. Spre deosebire de versiunea lui Sherban Lupu, Remus Azoiței a împrumutat Capriciului român o sobrietate concertistică clasică, a eliminat alunecările de sunete lăutărești, a evitat îngroșările ornamentale, obținând astfel o variantă mai apropiată de stilul violonistic enescian. Chiar și renunțarea la acel
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
care debuta într-o creație contemporană, a depășit toate așteptările. Destinul tragic al lui Paul Celan, care l-a inspirat pe compozitor, s-a aflat poate pentru prima dată, cu prilejul Festivalului “George Enescu” din acest an, în atenția publicului românesc, în timp ce poetul de origine română are de mult timp în Occident reputația de mare artist. Pentru Aurelia Florian interpretarea unui rol dintr-o creație contemporană nu putea fi decât un pariu extraordinar, căci se găsea în fața unei scriituri cu care
Celan la Bucure?ti by Mariana Nicolesco () [Corola-other/Journalistic/83596_a_84921]
-
al creației și interpretării autohtone sau universale; 2. Din punct de vedere managerial, revista are în general succes prin aspectul său atrăgător, competitiv, pornind chiar de la prima sa pagină (coperta), care poate fi reprezentată de o personalitatea marcantă a muzicii românești culte sau din domeniul divertismentului (în acest caz cu atât este mai atrăgătoare imaginea unor tinere interprete agreabile, atrăgătoare și destul de talentate). În calitatea pe care o am de coordonator al secției corale din cadrul UCMR apreciez în mod deosebit modalitatea
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
sa în formatul revistei, care s-a referit totuși la evenimentele muzicale cele mai importante petrecute în decursul timpului. Întotdeauna fiind însă loc de mai mult și mai bine, ar fi ca un deziderat implicarea cronicilor referitoare la arta corală românească, artă ce reprezintă de fapt tradiția muzicală a neamului nostru. Ca o idee salutară de tehnică editorială, remarc faptul că fiecare număr al revistei începe cu un eseu al compozitorului Adrian Iorgulescu, fapt care îl transpune pe cititor din start
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
din start într-o atmosferă elevată și spirituală. Ar mai fi de adăugat, ca o importată și frumoasă realizare, festivitatea de acordare anuală a premiilor „Actualității muzicale”. În concluzie, revista „Actualitatea Muzicală” a devenit o adevărată frescă a vieții muzicale românești. Ea este incitantă în conținut și formă și competitivă în esență, rezultantă a strădaniei a pasiunii conducătorilor ei Costin Aslam, Mihai Cosma, Octavian Ursulescu și editorialistul Adrian Iorgulescu. Irina ODĂGESCU
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
muzică grea este egală cu o jumătate de muzică ușoară? Da, sunt pagini toate scrise cu talent. Mai caut iarăși cântarul, acela cu talere. Echilibrul, ce minune! Starea de bine vine și de la faptul că regăsesc rubrici precum: Panoramic, Muzică românească, Universitaria, Simfonicele, Spectacole, Concerte sub lupă, Camerale, Academica, Pagina Corală, Repere, Punctul pe j...azz, Eveniment, Muzica de film, Dans, Excelență, Despărțiri, Portret componistic, CD-uri, În țară, România în lume, Lansări etc. Copertele atrăgătoare ilustrând mari personalități ale muzicii
Terahertzii actualit??ii muzicale by Marcel Frande? () [Corola-other/Journalistic/83622_a_84947]
-
dovada măiestriei de care dă dovadă interpreta prin subordonarea și adaptarea tehnicii la procesul modelării sonore, pentru redarea fidelă a plasticității conținutului artistic. Thérèse Dussaut este o personalitate marcantă a lumii pianului și se face cunoscută de multă vreme publicului românesc. Marile ei calități artistice, experiența concertistică și pedagogică dobândite în decenii de activitate internațională, toate reprezintă un prețios stimulent pentru mai tânăra interpretă, pe care a onorat-o cu generoasa colaborare. O sală plină și un public în care am
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
văzut numeroase și diferite variante coregrafice ale baletului cu lebede. Unele mi-au plăcut mai mult, altele mai puțin, dar lipită de suflet mi-a rămas cea semnată de Oleg Danovschi. De altfel, versiunea lui a emoționat și încântat publicul românesc și de pretutindeni timp de cinci decenii, stabilind astfel și recordul de cel mai longeviv și aplaudat spectacol al instituției în cauză. De aceea, nu-mi imaginam că mă va mai interesa sau captiva vreun LAC nou. Și totuși s-
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
Franz Stürmer Damian VULPE Alături de personalitățile muzicale românești, Banatul a dat și o seamă de muzicieni de etnie germană care au contribuit mult la menținerea și dezvoltarea acestei arte, printre ei numărându-se și Franz Stürmer. Acesta a activat în miezul secolului trecut, legându-și numele de orașele
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
Dumitru AVAKIAN Indiscutabil, concertele de muzică românească pe care le-a găzduit recenta formulă a Festivalului enescian s-au dovedit a fi revelatoare în ce privește potența artistică a multora dintre creatorii noștri; cei de azi, cei de ieri. Avem de-a face cu un veritabil tezaur de valori
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
festivaliere, iar creațiile lui Mihail Jora, Constantin Silvestri, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Marțian Negrea, Sigismund Toduța, Theodor Grigoriu, de asemenea ale lui Mihai Moldovan, Liviu Glodeanu, Mihai Mitrea-Celarianu... le întâlnim și mai rar. Săptămânile trecute, la București, concertele de muzică românească ale Festivalului au făcut restituiri importante. Active s-au dovedit a fi formațiile conduse de câțiva dintre compozitorii care au preluat conducerea artistică și inițiativa structurării programelor de concert. Mă refer la formația „Archaeus” condusă de compozitorul Liviu Dănceanu, la
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
exotică, beneficiază și de un videoclip, filmat de Alex Ceaușu. Pe lângă activitatea muzicală, Nicole nu neglijează deloc școala - învață la Colegiul “Dinu Lipatti“, din București, la clasa de percuție și pian. DELIA iese din zona clasică a industriei muzicale românești cu ajutorul unui nou single - U (Fighting With My Ghosts). “Am vrut să fac ceva diferit față de ce ascultăm la radio, ce vedem pe tv. Atât piesa, cât și clipul sunt o părticică din lumea mea. Videoclipul „U” este unul
La zi by Gabi MATEI () [Corola-other/Journalistic/83700_a_85025]
-
ȘTEFAN-VODĂ ȘI TOLPA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 340. footnote> (După S. Fl. Marian, Tradiții populare românești din Bucovina, f.138) Se zice că în vremea lui Ștefan-Vodă era, pe lângă curtea domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
MASCHERA (Ulrica), DON CARLO (Eboli), RIGOLETTO (Maddalena), OTELLO (Emilia), FALSTAFF (Mrs. Meg Page), ERNANI (Giovanna), Wagner TANNHÄUSER (Venus), DIE WALKÜRE (Rossweisse), Borodin KNIAZ IGOR (Kontchakovna), Bizeț CARMEN (Carmen), Saint-Saëns SAMSON ET DALILA (Dalila). Artista s-a afirmat și în creația românească de operă în lucrări precum OEDIPE de Enescu (rolul Jocasta), ORFEU de Gheorghe Dumitrescu (rolul Medeea), FEDRA de Marcel Mihalovici (premieră pentru România (1981). În concerte și recitaluri a abordat numeroase titluri din repertoriul vocal simfonic, de lied sau de
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
trecut, în vacanță în România, lângă foșnetul răcoros al pădurii, înconjurat de prieteni pasionați de operă, ascultăm, printre alte înregistrări ale marilor artiști români din trecut și pe Rodica Mitrica Badârcea interpretând „Kiss me Kate” de Porter într-o versiune românească ... Visul de-o vreme îmi este prieten ... Retrăiam în acele momente atmosferă interpretativa ale acestei personalități artistice fără să știm atunci, ca, în acele clipe ale după amiezii, spiritul ei pornea în marea și definitivă călătorie ... Glasul ei se împletea
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
Palatului din capitală. Așteptat cu legitim interes, Octetul vocal englez „The Swingle Singers” constituit drept versiunea actuală a grupului francez omonim întemeiat în 1962 de americanul Ward Swingle (în vârstă acum de 82 de ani), a entuziasmat până la frenezie publicul românesc, grație disponibilităților de excepție etalate elocvent de-a lungul celor două părți ale unui voluminos recital. Evoluând exclusiv à cappella, urmașii de azi ai „cântăreților lui Swingle” au impresionat nu doar prin dezinvoltură scenică, pluralitate a limbajului sonor, minuțiozitate a
Vocalissimo by Florian Lungu () [Corola-other/Journalistic/83630_a_84955]
-
Jugend Jazzt” - 2005, „Skoda Jazz Award” - 2005, „Soloists Award Of The German Jazz Federation” - 2005 etc.), P.O.L.D.I. BIG BAND impunându-se drept unul dintre cele mai bune (dacă nu cel mai bun!) tinere ansambluri similare din Germania. Publicul românesc, fie el din Sibiu, din București, Brașov ori Timișoara, a aplaudat atunci cu încântare evoluțiile de indiscutabilă pregnanță ale Big band-ului german, ca și disponibilitățile notabile de acuratețe și acordaj, de substanțialitate armonică, amploare sonoră și incisivitate timbrală, de
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
azi. Gazdele ne-au pus la dispoziție o excelentă instalație de sunet, iar dacă mai exista și o copertină pentru scenă totul era perfect. Oricum, vă invit să nu ratați vizitarea acestui palat care înseamnă atât de mult pentru spiritualitatea românească”. (Ana FLORE)
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
din România - Horia Motoi poate primi donații. Altfel, iarna, CORINA s-a odihnit pe “Pernele moi”, iar acum, odată cu venirea verii, ROATA SE ÎNTOARCE! O poveste care se derulează pe ritmuri eclectice ce oscilează între dance modern și elemente tradiționale românești, “Roata se întoarce” este un produs Roton și HahahaProduction. Cunoscută pentru schimbările curajoase de stil și calitatea de trendsetter, Corina prezintă o nouă abordare odată cu videoclipul piesei și se pregătește de lansarea unui nou album, pe care îl va cânta
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
și prezentată de Mariana Mihuț și Valentin Plătăreanu. Dar între timp, mai precis în 1964, artista se căsătorise cu Dan Dominique Costinescu, student la Arhitectură. Acesta se ocupa de organizarea spectacolelor Luminiței, semnând de asemenea pentru ea câteva reușite versiuni românești ale unor hit-uri internaționale: “Yesterday”, “Sunny”, “Il s’en va, mon garçon”. Detaliu de “istorie muzicală”, naș de căsătorie al solistei nu fusese altul decât Paul Urmuzescu! Nașul Urmuzescu “De Paul Urmuzescu și de familia sa mă leagă o
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
alt plan, știința de astăzi vine să vorbească despre un „cod genetic”, un limbaj al vieții care dă varietatea controlată a organismelor, poți încă vorbi în termeni de rostire, în sens de rostuire genetică.>> Constantin Noica, “Cuvânt împreună despre rostirea românească”, Ed. Eminesccu, 1987, București, p. 25-26 De la “rostirea” lui Noica, la meditația dedicată rostului și rostuirii, regăsim prin similitudine și context, drumul în sens invers al omului, spre originile sale. Cuvântul are sens, desemnează, definește, apreciază, sensibilizează, condamnă, vindecă, oblăduiește
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
experiența vieții, acolo au emigrat și ideea, discreția și responsabilitatea eleusină. Biserica veche creștină a preluat fără să știe și fără să vrea, numai un fragment al moștenirii ei.” Ernst Bertram - “Nietzsche, Încercare de mitologie”, Ed. Humanitas, București, 1998, Versiunea Românească, p. 294, 296. Așa și prin multe alte feluri încerc să-mi explic, să mă justific de ce cred numai în forța divină a lucrurilor, de ce argumentez ideea și din ea sursa teoriei conform căreia cuvântul și muzica lui ne sunt
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
Jingjing. Pe de altă parte, regret că s-a acordat premiul pentru interpretarea unei opere de George Enescu deoarece felul în care s-a cântat muzica sa nu justifica o distincție. La capitolul neîmpliniri aș adăuga prezența nesemnificativă a școlii românești de pian în ediția actuală, ca și în cea precedentă. Publicul format cu preponderență din tineri, elevi și studenți, a fost prezent în număr mare. Am învățat cu toții în această săptămână de concurs poate mai mult decât într-un întreg
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
sloiuri și luntrișoara zbură cu atâta iscusință printre ei, încât se părea că se supune cum îi făcea semn cu mâna. Ai fi zis că el poruncea sloiurilor, că era stăpân peste ape, până ce prințul a pus piciorul pe pământul românesc și era în afară de orice primejdie. Pe urmă Ștefan mai ajută la adusul Pâinii la bieții oameni, așa că strigătul înfricoșat încetă, și pe urmă Stan nu-l mai zări, căci trebui să se așeze în pat, ca să fie căutat de picioare
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
care valoarea nu este prețuită? Nu era oare normal să i se facă și LUI un medalion comemorativ, alături de cel al lui Michael Jackson? Și nu era și mai firesc ca Prologul să fie o trecere în revistă a șlagărului românesc și nu a unor evergreen-uri străine care nu s-au cântat niciodată la „Cerb”? Abia s-au strecurat câteva creații autohtone, iar anomalia șocantă a fost când am constatat că „Eternitate” a lui George Grigoriu n-o cântă George Nicolescu
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]