16,371 matches
-
neamului Cernat. Că acești boieri își vor stabili mai târziu casa lor la Cernătești, informație pe baza căreia li s-a fixat aici obârșia, rezultă dintr-un document dat de Ștefan cel Mare, la 24 septembrie 1468, prin care îi întărește panului Șteful Cernătescul ceea ce devenise după cumpărarea sau dania din 1448 „ocina sa dreaptă, Cernăteștii, unde îi este acum casa, pe Corod”, casă în sensul atribuit de Alexandru I. Gonța, adică „instituție feudală” cu rol admnistrativ și militar. De altfel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai sus apar ca martori la unul sau la altul din zapise, doar primii trei din cei pomeniți mai sus sunt arătați ca locuind în Boziești, ceilalți fiind indicați cu locuințele în satul Umbrărești. Interferența aceasta de nume și sate întărește ideea că Bozieștii se identificau cu Umbrăreștii ca urmare a situării inițiale în același hotar și ca urmare a faptului că oamenii aparținuseră cândva unei singure comunități. Acum, deși stabiliți pe vetre diferite, unitatea lor de origine și interese era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între Trohănești (Barcea actuală) și ceea ce a ajuns să se numească cândva Bozieștii de Sus, se documentează existența unui teritoriu numit într-o hotarnică pentru Trohănești, Locul Corpăceștilor. Într-un ispisoc de la Constantin Cantemir, din 30 noiembrie 1687, prin care întărește logofătului Miron Costin o stăpânire anterioară, este evidențiată „ocina lui Corpaci din Bozieștii de Sus care se chiamă Tămășenii acmu”, adică la data din document. Pe respectiva ocină se arată că „au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
devălmășia fraților Corpăcești). Pentru a se alege și a se da deoparte ceea ce era partea lui Ionașco Corpaci, unul din cei cinci, dator cu 100 de lei logofătului Miron Costin și în schimbul acestei sume, neachitată la vreme, să i se întărească stăpânirea pe partea lui Ionașco, se măsoară tot locul în curmeziș „întru acestu chip: întăi la o piatră ce este de hotar între sate (sic) Trohăneștii, carii suntu a mănăstirii a lui Păun, și între Tămășeni (deci piatra se afla
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache. Imediat după ce se reglementează treburile cu moștenirea marelui logofăt Manolache, prin actul de învoire și de redistribuire a părților între clironomi, reglementare consfințită și prin hrisovul domnitorului Grigore al III-lea Ghica, din 2 ianuarie 1777, în sensul că întărește „atât scrisoarea de învoială, cât și izvoadele de împărțire”, Măriuța s-a căsătorit cu fiul mai mic al vornicului Constantin Conachi, pe nume Gavril. Într-o însemnare din acest an, 1777 august 23, găsim menționate „vite ce am cumpărat pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care afirmă că-și vinde „dreapta lui ocină și dedină din același sat Torcești, cât i se va alege”, în favoarea aceluiași Ștefan căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate erau încă nealese în momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fete, Catrina, Anița, Zoița, plus partea mamei lor, Maria. La data întocmirii actului de împărțeală, cap de familie pare să fi fost Iordache, unicul băiat al decedatului, devenit matur, de față fiind „și dumnialui Costache Razul vel vornic între noi”, întărind prin proprie semnătură actul, nu în calitate de reprezentant al statului, ci în virtutea gradului de rudenie și, poate, ca vecin de moșie ori ca tutore, căci, așa cum am arătat, la data decesului, copiii erau minori. Fiica mai mică, Zoița, nu era nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezulta că numai pe această parte de moșie se afla o populație de aproximativ 170 de suflete, ceea ce pentru timpul respectiv nu este deloc puțin. Numele și cifrele din documentele celei de-a doua jumătăți a secolului amintit vin să întărească afirmația de mai sus, căci ele oglindesc mai aproape de realitate densitatea populației din aceste sate, cu toate că și acum rămâne operativă deducția potrivit căreia nu toți locuitorii dintr-o așezare erau implicați direct și nominal în actele timpului dat. Un exemplu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să fie precum din vechi au ținut, din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă pănă în Sirețelul muntenesc”. Prin urmare, moara era din vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
martie 12, Ilie voievod dă slugii și boierului său, Ion Țolici, „Văratecul lui Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de 27 noiembrie 1460 slugii sale credincioase, pan Ivul Voinescu, „ocina sa și satul Voineștii și cu mănăstirea să-i fie de la noi uric și cu tot venitul, oricât ascultă de acest sat și de această mănăstire”. Textul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmași, respectiv instituția juridică a ascultări nu poate fi înțeles și explicat decât prin grupul reprezentativ al obștii, conducerea ei, sfatul celor buni și bătrâni, aceștia lasă cu limbă de moarte, și ei mai mulți la număr, pentru ca domnul să întărească prin act scris respectiva transmitere a ascultării către noul stăpân al satului, Panaiut. Este evident, credem, transferul de la vechea formă a ascultării la cea nouă, adică de la conducerea obștească la cea individuală. Acest transfer, de la conducerea sătească prin grup la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sate care au intrat parțial sub stăpânire individuală. Dar cele mai multe au ajuns în întregime de la stăpânirea obștească la cea particulară, cu un singur stăpân, cum au fost Barcea, Drăgăneștii, Torceștii, Piscu etc. Dăm câteva exemple de asemenea forme de stăpânire întărite documentar. Pe 13 noiembrie 1662, Eustratie Dabija voievod scrie „la vătamanul și la toți sătenii din sat din Pașcani”, ținutul Bacăului, și le dă știre și le poruncește: „v-am luat de pre seama boiarinului nostru Pătrașco logofăt al treilea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au și deosăbit pomenitele părți cu pietre hotară ...” Domnitorul arată că hotarnica Zberei „să vedi întărită la 7251 (1741) iunie 5 cu însuși zapisul spătarului Manolache Costachi [...] și cu cartea domnului Constantin Nicolai vv. (Mavrocordat), tot la același an iulie 5, precum și la 1767 ghenar 29, cu cartea domnului Grigorie Ghica Voevod; 2-lea; că la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
baștină (în sensul de zestre și moștenire de la soție, acea Rocsanda Ruset, măritată prima dată cu acesta, I. S.), fără nici o amestecare cu noi răzășii, din pârâul Dimaciul și până în Siretul cu apă”. Această mărturie hotarnică a fost confirmată și întărită pe data de 15 aprilie 1828 prin anaforaua marilor boieri din Divanul de atunci, adăogându-se și textul privind proveniența moșiei boierești, „zăstri a soției dumisale Ruxandrei, fiica dumisale vornicului Alecu Calimah, și dumnialui, iarăși, le are după soția dumisale, fiica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel Giurgea, al patrulea din slujitorii domnești cărora, pe 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câtă să va alege din sat din Torcești”, martori fiind mai mulți militari din tabăra de la Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici în postură de militar. Unii dintre martorii cuprinși în cartea domnească din 20 mai 1634, prin care se întărește stăpânirea pe dania lui Melinte și vânzarea lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care a dat hrana spirituală necesară vieții satului românesc. Biserica Prima informație scrisă, prin care se atesta existența religiei creștine pe teritoriul de astăzi al comunei Umbrărești, este aceea dir 1448 iulie 15, când „Petru voievod, domn al Țării Moldovei „întărește lui „pan Cernat Ploscar și fratele său, Șteful”, sate și părți de sate în zona noastră, printre care „și mănăstirea la gura Bârlăjiței (Bârloviței, I.S.) unde este Agapie”. Desigur că viața religioasă e cu mult mai îndepărtată în timp, știut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ele au existat încă din vechime, dovada făcându-se prin numele preoților pe care le întâlnim în surse documentare. Cel mai vechi nume de preot atestat la Torcești este menționat în actul din 1634 mai 20, când Vasile Lupu voievod întărește cumpărătura făcută aici de la „Melintie, fiul preotului Chirilă”. Tot în acest document este menționat ca martor „preotul Ioan, care a scris cu mâna sa acel zapis” (este vorba de zapisul de vânzare făcut anterior cărții domneaști prin care se întărește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întărește cumpărătura făcută aici de la „Melintie, fiul preotului Chirilă”. Tot în acest document este menționat ca martor „preotul Ioan, care a scris cu mâna sa acel zapis” (este vorba de zapisul de vânzare făcut anterior cărții domneaști prin care se întărește transmiterea proprietății). În anul 1667 decembrie 15, Florea, căpitanul de Tecuci, face scrisoare, prin care stabilește o înțelegere în pricina dintre „Gligorie de Torcești și fiu-său, Vasile”, pe de-o parte, cu „Iordachi, așijdere de Torcești”, acesta umblând și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
substanțe care dispersează proteinele din brânzeturi și distribuie astfel omogen grăsimile și alte componente; ... k) "agenți de întărire", substanțe care permit formarea sau menținerea fermă sau crocanta a țesuturilor fructelor sau legumelor sau care în contact cu gelifianții formează sau întăresc un gel; ... l) "potențiatori de arome", substanțe care amplifica gustul existent și/sau aroma unui produs alimentar; ... m) "agenți de spumare", substanțe care permit formarea unei dispersii omogene a unei faze gazoase într-un produs alimentar lichid sau solid; ... n
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
substanțe care dispersează proteinele din brânzeturi și distribuie astfel omogen grăsimile și alte componente; ... k) "agenți de întărire", substanțe care permit formarea sau menținerea fermă sau crocanta a țesuturilor fructelor sau legumelor sau care în contact cu gelifianții formează sau întăresc un gel; ... l) "potențiatori de arome", substanțe care amplifica gustul existent și/sau aroma unui produs alimentar; ... m) "agenți de spumare", substanțe care permit formarea unei dispersii omogene a unei faze gazoase într-un produs alimentar lichid sau solid; ... n
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150752_a_152081]
-
XI (materiale textile și articole din aceste materiale); ... b) încălțăminte și părți de încălțăminte de la Capitolul 64; ... c) obiecte de acoperit capul și articolele similare, părți ale acestora (inclusiv căștile de baie), de la Capitolul 65; ... d) piesele din ebonita (cauciuc întărit), pentru mașini sau aparate mecanice sau electrice, precum și toate obiectele sau părțile de obiecte din ebonita folosite în electrotehnica, de la Secțiunea XVI; ... e) articolele de la Capitolele 90, 92, 94 sau 96, ... f) articolele de la capitolul 95, altele decât mănușile, mitenele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
4804.29.90 --- Altele - 15 - Alte hârtii și cartoane Kraft, cu o greutate de maximum 150 g/ mp: 4804.31 -- Nealbite: 4804.31.10 --- Destinate fabricării firelor de hartie de la - 15 poziția nr. 53.08 sau a firelor de hartie întărite cu metal de la poziția 56.07 --- Altele ---- În care minimum 80% din greutatea totală a compoziției fibroase este constituită din fibre de conifere obținute prin procedeul chimic cu sulfat sau cu soda: 4804.31.51 ----- Utilizate că izolant în electrotehnica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
31.51 ----- Utilizate că izolant în electrotehnica - 15 4804.31.59 ----- Altele - 15 4804.31.90 ---- Altele - 15 4804.39 -- Altele: 4804.39.10 --- Destinate fabricării firelor de hartie de la - 15 poziția nr. 53.08, sau a firelor de hartie întărite cu metal de la poziția nr. 56.07 --- Altele: ---- În care minimum 80 % din greutatea totală a compoziției fibroase este constituită din fibre de conifere obținute prin procedeul chimic cu sulfat sau cu soda: 4804.39.51 ----- Albite uniform în masă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]