17,527 matches
-
polonez. În același an, au fost începute lucrările de construcție a unei clădiri care să găzduiască sediul acestui lăcaș de cultură al etnicilor poloni din oraș. Construcția Casei Polone a fost finalizată în anul 1907, ea fiind realizată după planurile arhitectului Alojz Friedel. Edificiul a fost ridicat lângă Biserica Învierea Domnului, în apropiere de Parcul Central al orașului. Aici erau organizate reprezentații teatrale susținute de actorii din Cernăuți, precum și de alte trupe din România, serate de muzică clasică organizate de Reuniunea
Casa Polonă din Suceava () [Corola-website/Science/317473_a_318802]
-
înalt de uzură și nu dispunea de utilități și instalații. În anul 1984, clădirea a fost reconstruită, prin consolidarea fundațiilor și prin demolarea și refacerea pereților aflați în pericol de prăbușire, precum și a acoperișului. Lucrările s-au efectuat după planurile arhitecților Gheorghe Pintilescu și Constantin Rabiniuc, șef de santier fiind inginerul Galan. Clădirea a fost reconstruită într-o manieră modernă ce îmbină elemente arhitecturale autohtone de tip medieval cu altele moderniste, cu placaje de cărămidă aparentă de tip Bracta, constituindu-se
Casa Polonă din Suceava () [Corola-website/Science/317473_a_318802]
-
bisericii de lemn și însemnarea bârnelor. Acestea au fost tranportate apoi, împreună cu catapeteasma, la Ciumârna, în timp ce dranița și lemnele putrede au fost arse în curtea bisericii în zilele de 8 și 9 (20 și 21) iunie 1887. În anul 1896 arhitectul austriac Karl A. Romstorfer efectuează o serie de studii referitoare la biserica din Ciumârna, care devine una dintre primele biserici de lemn documentate din Bucovina istorică. este construită din bârne îmbinate în „coadă de rândunică”. Monumentul are plan triconc (formă
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
între anii 1903-1904 în perioada conducerii administrației orașului de către primarul Franz Des Loges. Clădirea urma să adăpostească administrația orășenească a Sucevei. Până atunci, Primăria funcționa în clădirea actuală a Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitectul vienez Peter Paul Brang (1852-1925). După finalizarea construcției noului edificiu, Primăria orașului Suceava s-a mutat în decembrie 1904 în Palatul Administrativ. În această clădire au fost găzduite poliția orașului, casa de economii și muzeul de istorie, iar în perioada
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
al XVIII-lea. Urme de pictură în frescă se mai află doar pe fațada de sud, ele datând din secolul al XVII-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au efectuat o serie de lucrări de restaurare sub conducerea arhitectului austriac Karl Romstorfer. Deși restaurarea bisericii de către Romstofer nu este probată de documente, există o serie de elemente care au fost utilizate cu predilecție de arhitectul austriac la restaurarea bisericilor din Bucovina. Este vorba de acoperișul segmentat, realizat din plăci
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
al XIX-lea s-au efectuat o serie de lucrări de restaurare sub conducerea arhitectului austriac Karl Romstorfer. Deși restaurarea bisericii de către Romstofer nu este probată de documente, există o serie de elemente care au fost utilizate cu predilecție de arhitectul austriac la restaurarea bisericilor din Bucovina. Este vorba de acoperișul segmentat, realizat din plăci de țiglă roșie. Acestei restaurări i se datorează probabil și tencuiala cu ciment a fațadelor și decorul realizat din cărămidă nesmălțuită și smălțuită a firidelor și
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
La 21 iulie 1916, pr. Benevenut-Rudolf Wiener a fost numit ca paroh de Răducăneni. În 1920 trăiau în localitate 300 de familii cu 1.254 de persoane. Preotul Wiener a coordonat lucrările de construcție și l-a adus aici pe arhitectul austriac Henric Jasz din București. Planurile bisericii au fost ulterior revizuite și definitivate de arhitectul Ferdinand Höflich din București. Lucrările de construcție au fost începute în anul 1923, fiind executate de antreprenorul italian Lorenzo Collavigni din Huși, cu meșteri pietrari
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
1920 trăiau în localitate 300 de familii cu 1.254 de persoane. Preotul Wiener a coordonat lucrările de construcție și l-a adus aici pe arhitectul austriac Henric Jasz din București. Planurile bisericii au fost ulterior revizuite și definitivate de arhitectul Ferdinand Höflich din București. Lucrările de construcție au fost începute în anul 1923, fiind executate de antreprenorul italian Lorenzo Collavigni din Huși, cu meșteri pietrari aduși din Forgaria (Italia). Au fost ridicate zidurile bisericii și stâlpii de susținere a plafonului
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
românești. Ulterior, timp de un an, și-a continuat ucenicia în atelierul lui Luigi Buzzi și Brida din Milano, către 1902 absolvind "Școala de sculptură Breza" din Milano. În atelierul lui Ion Georgescu, Emil Wilhelm August a fost remarcat de arhitectul I. Berindei care-l va trimite la Paris în 1903, la profesorul Sporrer. Un an mai târziu, în 1904, a plecat să studieze la "Institutul Regal de Arte" din München, unde a studiat scuptura și arhitectura, absolvind în 1906, cu
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
de onoare a Institutului. În 1921, a fost membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase și ulterior vicepreședinte al acestuia. Prima sa lucrare importantă a fost catapeteasma pentru pavilionul românesc de la Expoziția Universală de la Paris (1900). În 1921 a ridicat, împreună cu arhitectul Arghir Culina, monumentul "”Avântul Țării”", care se află și astăzi în Piața Walter Mărăcineanu, în apropierea Grădinii Cișmigiu din București. Lucrarea a fost construită în cinstea eroilor căzuți la datorie în campania din 1913. La origine, sculptura înfățișa trecerea românilor
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
familiei Cantacuzino, sprijinit de câte un putti, și mai multe grupuri alegorice cu mascheroni, statui, motive antropomorfe, zoomorfe, flori și lujer.. Doctorul legist Nicolae Minovici, care ridicase 1906 vila Minovici - cunoscută și sub numele de “Vila cu clopoței” -, după planurile arhitectului Cristofi Cerkez, l-a angajat pe Emil Becker să ornamenteze clădirea și parcul din jurul ei. Acesta arealizat dantelăriile în piatră care încadrează ferestrele parterului, intrarea în clădire și loggia de la primul etaj, folosind motive decorative Art Nouveau, stil care domina
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
a nobilului Guillaume Goudet. La începutul secolulului XVII este fortificat și devine ulterior reședință imperială după nunta Joséphinei cu Napoleon. În aprile 1799 Joséphine cumpără castelul cu bani împrumutați, datoria a fost achitată de Napoleon. Castelul a fost renovat de arhitecții Charles Percier și Pierre Fontaine. Împăratul Bonaparte cu soția lui aveau reședința oficială în Palais des Tuileries (Palatul Tuileries) în Paris și reședința privată aici în castel. Prin anul 1804 a lăsat Joséphine, care iubea trandafirii, să fie amenajată o
Castelul Malmaison () [Corola-website/Science/321848_a_323177]
-
casa familiei de sculptori și pictori Storck, care în acel an adăpostea atelierele de lucru ale soților Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Clădirea care adăpostește muzeul, de pe Str. Vasile Alecsandri, nr. 16, București, a fost construită între anii 1911-1913 de către arhitectul Alexandru Clavel, care s-a inspirat din arhitectura de factură germanică. Frederic Storck a conceput și a amplasat personal elementele decorative de pe fațada casei. Pe fațada dinspre stradă a aplicat două basoreliefuri de inspirație romanică. Sub cornișă, deasupra terasei mici
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
sud se poate citi discursul său de la Gettysburg. Statuia impunătoare din marmură albă, opera sculptorului Daniel Chester French, îl prezintă pe președintele Lincoln șezând și are o înălțime de 5,80 m. Construcția a început în 1914. Proiectul ales de arhitectul newyorkez Henry Bacon s-a bazat pe un templu grecesc antic cu 36 de coloane. Când monumentul a fost finalizat în luna mai 1922, Uniunea se extinsese cu încă 12 noi state, astfel încât pe partea exterioară a zidurilor monumentului au
Monumentul lui Lincoln () [Corola-website/Science/321911_a_323240]
-
finanțarea acestui proiect, prin donații și fără a face apel la finanțele publice. În luna ianuarie 1871 se înfiițează epitropia viitorului spital care ia numele „Spitalul Bârlad si Elena Beldiman", după numele donatorilor principali. Construcția noii clădiri a fost încredințată arhitectului Loran Ingverman, iar calitatea de diriginte de șantier a fost preluată de doctorul Constantin Codrescu, care a participat permanent la proiectarea si supravegherea execuției construcției. Noul local al spitalului a fost inaugurat festiv pe 17 aprilie 1881. Inițial spitalul a
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
Bucovinei s-au asociat pentru realizarea unui proiect ce prevede reabilitarea Curții Domnești și transformarea acesteia în șantier arheologic vizitabil. În martie 2011, Consiliul Local Suceava a aprobat asocierea cu firma spaniolă Arena Teatro SL, specializată în gestionarea patrimoniului istoric. Arhitectul bucureștean Gheorghe Sion, specialist în monumente istorice, a propus realizarea unei construcții în formă de „U“, din sticlă, ce folosește zidurile actuale și păstrează și arhitectura medievală. Proiectul de reabilitare prevede acoperirea cu sticlă a ruinelor și construirea pe ruine
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
Casa este deschisă pentru vizitatori timp de aproximativ două luni în fiecare vară. Din 2002 termenul "" a fost deseori folosit ca o metonimie pentru biroul privat al Prințului de Wales. Casa a fost construită între 1825 și 1827 după planurile arhitectului John Nash. A fost comandată de William al IV-lea care era cunoscut ca Ducele de Clarence înainte de a moșteni tronul în 1830. William a locuit aici în vecinătatea Palatului St. James pe care-l considera prea înghesuit. Casa a
Casa Clarence () [Corola-website/Science/321415_a_322744]
-
influența Islamului în oraș. Ea a mizat pe nemulțumirea negustorilor musulmani față de concurența crescândă a evreilor. Această situație a servit sultanei un pretext comod pentru confiscarea bunurile ecreilor, cu toate că nemulțumirea se manifesta puternic, chiar în rândul ienicerilor. În 1597, primul arhitect ales a fost Davut Ağa, un ucenic al marelui Mimar Sinan. Dar acesta a murit și a fost înlocuit cu Ahmed Cavus Dalgiç, în 1599. Datorită morții soțului, sultana Safiye a abandonat proiectul. Edificiul abandonat a început să se degradeze
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
Dar acesta a murit și a fost înlocuit cu Ahmed Cavus Dalgiç, în 1599. Datorită morții soțului, sultana Safiye a abandonat proiectul. Edificiul abandonat a început să se degradeze, iar în 1660 a suferit și un incendiu. În anul următor arhitectul imperial Mustafa Ağa i-a sugerat mamei sultanului (Sultan Valide) Mehmed al IV-lea să termine lucrarea, pentru a-și demonstra pietatea. Moscheea a fost terminată în anul 1663 și inaugurată în 1665. Moscheea este situată pe o platformă artificială
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
Cornul de Aur cu strâmtoarea Bosfor. Exteriorul prezintă un aspect piramidal compus din șaizeci și șase de cupole și semicupole. Planul edificiului principal al moscheei este inspirat atât de planurile lui Mimar Sinan pentru Moscheea Șehzade, cât și din planurile arhitectului Ședejhar Mehmed Ağa pentru Moscheea Albastră. Diferența de nivel dintre piață și platforma moscheei este mare așa că trebuie urcate un număr apreciabil de trepte ale unei scări largi asemănătoare cu un trunchi de piramidă cu trei laturi. În centrul curții
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
în anul următor, 870, deoarece imperiul era într-o perioadă de înflorire. Un cutremur deosebit de violent, din 25 octombrie 986, a provocat bisericii asemenea stricăciuni încât s-a pus problema închiderii ei definitive. Restaurarea a durat până în anul 994, revenind arhitectului Tridates. În fatidicul an 1204, Sfânta Sofia a fost jefuită sălbatic de nobilii creștini apuseni participanți la Cruciada a patra. Jaful a durat trei zile, timp în care locașul a fost golit de icoane prețioase încadrate de aur, argint și
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
patru colțuri. Primul l-a ridicat Mahomed al II-lea Cuceritorul, cel de al doilea l-a înălțat fiul său, Baiazid al II-lea, iar ultimele două au revenit lui Selim al II-lea, în sec. al XVI-lea, prin arhitectul turc cel mai valoros, Sinan. În anul 1573, tot acela a condus consolidarea edificiului cu noi contraforturi. Sinan a mai construit în interior "Loja sultanului", iar în exterior mausoleul lui Selim al II-lea, în 1577. Cu timpul, în jurul Sfintei
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
a soției, vornicul Alecu Callimachi s-a recăsătorit în 1834 cu Maria Cuza (?-1843), sora tatălui lui Alexandru Ioan Cuza, cu care va mai avea doi copii: Teodor (1836-1894) și Smaranda Emma (1838-1933). Vornicul Alexandru (Alecu) Callimachi a apelat la arhitecți italieni pentru construirea unui conac nou, în stil neoclasic. La rugămintea mamei sale, Ruxandra, el a construit pe moșia sa o capelă, având și un cavou pentru înmormântarea membrilor familiei. Capela se afla în apropierea conacului, care a fost distrus
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
Deși principele Scarlat Callimachi (1896-1975) - scriitor, fiul lui Alexandru Callimachi- era apropiat mișcării socialiste, familia sa a suferit frecvent percheziții din partea organelor de miliție și de securitate. Au fost confiscate obiecte de artă. Vornicul Alexandru (Alecu) Callimachi a apelat la arhitecți italieni pentru construirea unui conac nou, în stil neoclasic. Prin testamentul redactat în mai 1813 al mamei sale, Ruxandra, fiica vel logofătului Constantin Catargi și soția lui Ioan Callimachi, i se impunea lui Alecu Callimachi ca din veniturile rezultate din
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
un gard împrejmuitor. La acea vreme, principele Dimitrie Callimachi a insistat în direcția scurtării termenelor având în vedere și vârsta înaintată a sa, dorind ca să se poată săvârși din nou slujbe religioase în capelă. Aceste lucrări au fost supervizate de arhitectul Mihai Mihăilescu, originar din satul Stâncești. Mentionam ca,in perioada de consolidare si refacere a picturii,lucrarile au fost supravegheate de catre preotul paroh Ionut Scanteie,care sa implicat trup si suflet,precum si locuitorii din Stancesti care au facut mici donatii
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]