16,448 matches
-
a fost resfințită la 7 iulie 1957. Cutremurul din 1977, dar mai ales ridicarea pânzei freatice în zonă, au determinat degradări care au impus noi lucrări de consolidare, care au constat în realizarea unei rețele de centuri și stâlpi din beton armat, asociată cu consolidarea locală la arcele timpan naos, absidă și bolta altarului, precum și la arcele, bolțile și cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a două coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucrează cu
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
realizarea unei rețele de centuri și stâlpi din beton armat, asociată cu consolidarea locală la arcele timpan naos, absidă și bolta altarului, precum și la arcele, bolțile și cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a două coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucrează cu zidăria s-a folosit mortar beton în stare fluidă. În paralel cu lucrările de consolidare, s-a executat și restaurarea picturii. Catedrala cu hramul “Sf. Ierarh Nicolae și Sf. Apostol Andrei” a
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
și stâlpi din beton armat, asociată cu consolidarea locală la arcele timpan naos, absidă și bolta altarului, precum și la arcele, bolțile și cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a două coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucrează cu zidăria s-a folosit mortar beton în stare fluidă. În paralel cu lucrările de consolidare, s-a executat și restaurarea picturii. Catedrala cu hramul “Sf. Ierarh Nicolae și Sf. Apostol Andrei” a fost resfințită în anul 2006
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
la arcele timpan naos, absidă și bolta altarului, precum și la arcele, bolțile și cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a două coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucrează cu zidăria s-a folosit mortar beton în stare fluidă. În paralel cu lucrările de consolidare, s-a executat și restaurarea picturii. Catedrala cu hramul “Sf. Ierarh Nicolae și Sf. Apostol Andrei” a fost resfințită în anul 2006. La aceasta sărbătoare au participat 16 membri ai Sfântului
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
anul 2001, în timpul păstoririi Pr. Ienei Adrian s-a întocmit proiectul de reabilitare tehnică a construcției, iar în anul 2002 s-a trecut la refacerea structurii de rezistență prin ranforsarea fundației și prin construirea în interiorul bisericii a patru stâlpi de beton armat simiîncastrați în zidărie. În anul 2003 s-au refăcut șarpanta, bolta navei și s-au zidit fațadele noi pe laturile de Vest, Nord și Sud. În anul 2004 s-a realizat învelitoarea cu tablă zincată și a început tencuirea
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
care se întindeau de la satul Koningshooikt până la orașul Wavre. Baricadele erau formate în principal din „elemente Cointet” , legate între ele cu cabluri, dar și din bucăți de șină de cale ferată, îngropate în poziție verticală în pământul mlăștinos, canale din beton inundate, sau tetrapozi („arici”) metalici. Linia K-W a fost un element foarte important al sistemului belgian de apărare împotriva amenințării de invazia germană din 1940. Francezii și britanicii făcuseră la rândul lor planuri pentru deplasarea în teren a forțelor proprii
Linia K-W () [Corola-website/Science/332962_a_334291]
-
perspectiva de 315 de metri lungime a instalației sau spectacolul oferit de căpriorii descoperiți, element constant în toate clădirile Arsenalului. De asemenea, "coridori de sora" au fost modificate și ancoră veche din lemn a fost dată jos și reconstruită din beton. Restaurarea atentă a transformat "teza longa de la Tana" în zona de expoziție pentru Bienala de la Veneția. Rio de la Tana are o lungime de 539 de metri. El prelungește rio di Sant'Anna către vest pentru a se varsă în Bazinul
Rio della Tana () [Corola-website/Science/333545_a_334874]
-
Forturile Liniei Maginot luau în considerație experiența Primului Război Mondial. Noile forturi belgiene, cu proiecte mai conservatoare decât cele franceze, includeau câteva noutăți datorate experienței primei conflagrații mondiale. Turelele tunurilor nu mai era grupate atât de strâns. La construcție a fost folosit betonul armat, nu betonul nearmat. Turnarea betonului s-a făcut cu multă grijă pentru evitarea spațiilor libere dintre straturile succesive. Ventilația a fost foarte mult îmbunătățită. Magaziile erau îngropate adânc și bine protejate, iar condițiile sanitare și de trai ale soldaților
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
luau în considerație experiența Primului Război Mondial. Noile forturi belgiene, cu proiecte mai conservatoare decât cele franceze, includeau câteva noutăți datorate experienței primei conflagrații mondiale. Turelele tunurilor nu mai era grupate atât de strâns. La construcție a fost folosit betonul armat, nu betonul nearmat. Turnarea betonului s-a făcut cu multă grijă pentru evitarea spațiilor libere dintre straturile succesive. Ventilația a fost foarte mult îmbunătățită. Magaziile erau îngropate adânc și bine protejate, iar condițiile sanitare și de trai ale soldaților s-au bucurat
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
experiența Primului Război Mondial. Noile forturi belgiene, cu proiecte mai conservatoare decât cele franceze, includeau câteva noutăți datorate experienței primei conflagrații mondiale. Turelele tunurilor nu mai era grupate atât de strâns. La construcție a fost folosit betonul armat, nu betonul nearmat. Turnarea betonului s-a făcut cu multă grijă pentru evitarea spațiilor libere dintre straturile succesive. Ventilația a fost foarte mult îmbunătățită. Magaziile erau îngropate adânc și bine protejate, iar condițiile sanitare și de trai ale soldaților s-au bucurat de o atenție
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
a 7-a de infanterie belgiană a fost repartizată apărării celor trei poduri de peste canal, militarii acestei unități alăturându-se garnizoanei Fortului Eben Emael în moementul declanșării bătăliei Sistemul de apărare al fiecărui pod era format din patru buncăre din beton amplasate pe partea vestică a canalulu, trei dintre ele echipate cu mitraliere și unul cu un tun antitanc. Acest din urmă buncăr era amplasat mai aproape de drumurile de acces, iar celelalte apărau flancurile podurilor. Câte o companie de infanterie era
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
montate în buncărele antitanc. Fortul Eben Emael, lung de 370 m și lat de 180 m, fusese construit la începutul deceniului al patrulea și fusese finalizat în anul 1935. Fortul avea ziduri de apărare groase de 1,5 m din beton armat, întărite cu patru cazemate retractabile și 64 de puncte de sprijin. Fortul era echipat cu tunuri de 120 mm cu o rază de acțiune de 16 km, (dintre care două puteau să se rotească la 360 de grade), 16
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
cu efective de 85 de oameni tranportați în 11 planoare a primit sarcina cuceririi Fortului Eben Emael> Grupul „Oțel”, comandat de Oberleutnant Gustav Altmann, cu efective de 92 de oameni transportați de 9 planoare, trebuia să cucerească podul Veldwezelt. Gupul „Beton”, comandat de Leutnant Gerhard Schacht, cu efective de 96 de oameni transportați în 11 planoare trebuia să cucerească podul Vroenhoven. Grupul „Fier”, comandat de Leutnant Martin Schächter, cu efective de 90 de oameni transportați în 10 planoare, trebuia să cucerească
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
câmpul de luptă de infanteria germană la 14:30, dar rezistența belgienilor i-a obligat să lupte până la 21:30. În timpul luptelor, acest grup a pierdut opt militari morți și treizeci de răniți. Zece dintre cele unsprezece planoare ale grupului „Beton” au aterizat lângă podul Vroenhoven la 05:15. Cel de-al unsprezecelea planor fusese avariat de focul antiaerienei și a fost obligat să aterzeze forțat în Olanda. În timpul aterizării, trei dintre parașutiștii germani au fost grav răniți. Restul planoarelor au
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
recucerirea podului. Ei au fost respinși de fiecare dată de focul armelor de infanterie din dotarea parașutiștilor germani, cărora le fuseseră lansate din avioane la ora 06:15 mai multe mitraliere grele. atacurile constante ele belgienilor au făcut ca grupul „Beton” să nu fie înlocuit de infanteriștii sosiți în ajutor decât la ora 21:40. În timpul luptelor, grupul a pierdut 7 morți și 24 de răniți. Nouă dintre cele zece planoare ale grupului „Fier” au aterizat lângă obiectivul desemnat, podul Canne
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
administrative pentru gestionarea impactului cetății asupra orașului și asupra zonelor din jur; înălțimea clădirilor civile ale cetății a fost restricționată. În 1890 a început lucrul la a opta redută, denumită "Linkuva"; s-au introdus noi tehnici de construcție, în special betonul armat. Reduta Linkuva a devenit cea mai modernă întăritură, echipată cu electricitate, canalizare și cazemate pentru o garnizoană de 1.000 de persoane. În același timp, s-au pus bazele altor structuri defensive care au dus la înconjurarea întregului centru
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
fie complet încercuite de noua construcție, despre care se dorea să utilizeze cele mai noi tehnologii militare. În primele faze ale punerii în aplicare a acestui plan, s-au construit noi întărituri defensive și vechile redute au fost întărite cu beton. Când au început însă luptele de pe Frontul de Est din Primul Război Mondial, lucrările au fost oprite. În 1915, o singură redută, Fortul Nouă, se conforma noilor criterii tehnologice, Fortul Zece fiind doar parțial construit. Complexul acoperea atunci circa și
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
1900. Arhitectura acestuia a fost preluată din practica franceză. Acest lucru s-a datorat faptului că Mimi studiase viticultura și vinificația la Montpellier. Se consideră că respectivul conac a fost primul „chateau” adevărat din Basarabia. Construit cu două etaje din beton armat (o noutate pe atunci), castelul era considerat un edificiu modern nu doar în ținutul Bender, ci în toată gubernie. Pivnița castelului avea o capacitate de 300.000 litri de vin, păstrat în poloboace. În anul 2011 a început renovarea
Conacul familiei Mimi () [Corola-website/Science/333857_a_335186]
-
ghioluri pre-existente și este, prin urmare, ca și alte sacca, o insulă artificială. Ea găzduiește un cartier popular de construcție relativ recentă (anii 1970) și nu conține monumente sau clădiri de o importanță arhitecturală deosebită. Biserică Sân Gerardo este din beton armat, fără decorațiuni speciale. În interior, pe peretele din spatele altarului mare, se află o pictură murala de circa 160 m² cu tema "Învierea lui Cristos și comuniunea sfinților" (realizată în 1964 de pictorul venețian Ernani Costantini). Aici se află, printre
Sacca Fisola () [Corola-website/Science/333217_a_334546]
-
În jurul anului 1990, Leocov a primit sarcina de a încerca să reabiliteze Teiul lui Eminescu, la câteva decenii după primul tratament dendrologic al arborelui, efectuat în urma unei furtuni violente care a distrus axul principal al teiului. "„Am desfăcut plomba de beton. Tot lemnul era putred până jos. Am lăsat deschis ecranul rămas. Era un fel de mască de scoarță despre care nu se știa ce e exact. În toată literatura, în toate peregrinările pe care le-am facut eu în țară
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
rutieră, și care susține întreaga structură. Podul are o deschidere principală în lungime de 303 m, o lungime totală de 430.8 m, lățimea de 21 m și o greutate estimată de 7.537 t. Construcția sa, din oțel și beton armat, este suspendată de cabluri de oțel prinse pe malul Petržalka de cei doi piloni. O atracție deosebită este structura în formă de farfurie zburătoare de la partea superioară a turnului, la înălțimea de 84,6 m, unde se află un
Podul SNP () [Corola-website/Science/333358_a_334687]
-
(în , anterior "Most mládeže" sau Podul Tineretului) este un pod rutier de beton peste Dunăre în Bratislava (Slovacia), situat pe autostrada D2. A fost construit în perioada 1985-1991; jumătatea din dreapta a fost deschisă circulației în 1990, iar restul în 1992. El este traversat de o autostradă cu patru benzi, având 766 m lungime
Podul Lafranconi () [Corola-website/Science/333357_a_334686]
-
a avea un design estetic care să nu afecteze peisajul înconjurător, să nu strice aspectul orașului și să fie în armonie cu podul SNP. Podul a fost construit în anii 1985-1991, fiind inaugurat solemn în 1992. este primul pod din beton construit peste Dunăre în Bratislava. El are o lungime totală de 766 m și o lățime a părții carosabile de 30 m. Scopul său principal era de a face parte din autostrada D2 (Drumul European E65), având în plus o
Podul Lafranconi () [Corola-website/Science/333357_a_334686]
-
și deșeuri industriale. Abandonată după cel de-al Doilea Război Mondial, insula a fost dată în concesiune în anul 1975 societății VeneziaGas (actualmente Italgas S.p.A.), care a instalat aici instalații pentru descompunerea metanului. Există și în prezent o clădire de beton care adăpostea sistemele de control, cazanul și un rezervor de apă. Deoarece insula nu a mai fost folosită începând din 1990, malurile sale au început să se erodeze rapid deoarece materialele poluante îngropate au început să se scurgă în apele
Trezze () [Corola-website/Science/333385_a_334714]
-
iar unele cărămizi au fost înlocuite. Încăperile împărțite în ultimele două secole au fost înlocuite cu săli paralele, rectangulare. Acoperișul a fost înlocuit cu un acoperiș similar cu frontoane din lemn și cu lucarne adăugate. Noile podele sunt confecționate din beton lustruit, fiind acoperite în unele locuri cu linoleum. Frank Peter Jäger a numit aceste suprafețe netede marca Ando, împreună cu corpuri de sticlă și oțel care intră în conflict cu neregulile brute ale pereților neterminați. El a adăugat că, pentru Ando
Punta della Dogana () [Corola-website/Science/333435_a_334764]