17,038 matches
-
La 18 martie 1934 s-a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a construit refugiul Coștila și Căminul Alpin, a tipărit „Buletinul Alpin”, „Buletinul Clubului Alpin Român” și a organizat prima școală de cățărare alpină. Activitatea C.A.R. a fost întreruptă în anul 1948, dar reluată în 1990. Clubul Turistic Bănățean, fondat la 16 martie 1935, cu
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
o fierărie și o poștă. Din scrisoarea Elenei Isacovna Șapchina, care a lucrat în sovhozul Crasnîi Vinogradari în anii 1937-1948, în calitate de agronom, reiese că suprafața viilor era -70 ha, a livezilor -56 ha, a legumelor - 10 ha, era construit un cămin, o casă pentru opt familii. Apă nu era în sat și se aducea din satul vecin Lunga Nouă cu carele trase de boi. În sat mai era o fermă de cai, șopron pentru inventar agricol și un atelier. În anul
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
razboi o parte din nemți au plecat în Germania, o parte au rămas în sat (Schot, Bent Vladimir, Unkert Fedor). În perioada de după război (1944-1955) s-a reconstruit și a reînceput cultivarea viței-de-vie (205 ha). S-a construit un nou cămin de 21 locuri, s-a construit căminul cu 2 etaje, magazin, punct medical, poșta, ospătărie, club. Se deschide o linie de prelucrare a strugurilor și a fructelor. Începe o nouă perioadă în dezvoltarea viței-de-vie și a pomiculturii. Creșterea acestor culturi
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
în Germania, o parte au rămas în sat (Schot, Bent Vladimir, Unkert Fedor). În perioada de după război (1944-1955) s-a reconstruit și a reînceput cultivarea viței-de-vie (205 ha). S-a construit un nou cămin de 21 locuri, s-a construit căminul cu 2 etaje, magazin, punct medical, poșta, ospătărie, club. Se deschide o linie de prelucrare a strugurilor și a fructelor. Începe o nouă perioadă în dezvoltarea viței-de-vie și a pomiculturii. Creșterea acestor culturi era concentrată mai mult în partea de
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
acum de 406 ha, pe majoritatea lor fiind cultivată vița de vie. Strugurii de cea mai bună calitate erau expediați în multe orașe ale URSS. Venitul mare a gospodăriei (157% rentabilitate) dă posibilitate să se construiască o grădiniță de copii, cămin pentru 33 oameni, școală primară cu predarea în limba rusă. S-a început construcția caselor individuale după proiect filandez (13 la număr), iar în anul 1966 s-a construi o stație de înmulțire a soiurilor europene de viță de vie
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
ASCHIM). În oraș funcționează mai multe instituții publice finanțate de la buget. Dintre care 4 grădinițe cu 752 copii, 3 școli în care studiază 1760 elevi, Centrul de Sănătate cu 70000 de vizite pe an în care activează 90 de persoane, Căminul Cultural, biblioteca.
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
1,322 de locuitori. La acea vreme aici activa o scoală primară; un gimnaziu industrial, care în decurs de 4 ani pregătea maiștri cu specializările: lăcătuș, tâmplar, rotar, botnar, strungar, turnător; două biserici; două mori cu valțuri; o oloiniță; un cămin cultural în care se afla "Marele Mut" (cinematograful nesonorizat); o cooperativă comercială "Agro"; mai multe prăvălii particulare; o farmacie; o haltă a căii ferate; o primărie; un post de jandarmi; o percepție; o frizerie; o popotă; o croitorie; o cizmărie
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
3460 persoane; ruși - 38 persoane, ucraineni - 23 persoane, un evreu și o persoană aparține altor etnii. În 2004 au fost înregistrate 1012 gospodării casnice, mărimea medie a unei gospodării era de 3,5 persoane. Satul dispune de grădiniță, gimnaziu, bibliotecă, cămin cultural. La Gimnaziul nr. 19 din localitate activează 25 de cadre didactice și este frecventată de circa 300 de elevi. Grădinița „Soarele”este frecventată de 150 copii cu vârsta cuprinsă între 2-7 ani. În cadrul Primăriei activează 15 angajați. Bugetul local
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
funcționa o școală primară românească. La recensământul general al populației României, din 1930, în comună au fost atestați 1200 de locuitori, dintre care 1100 români, 50 ruși și 50 țigani. În 1935 își începe activitatea biblioteca de carte românească și căminul cultural. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial au căzut pe câmpurile de luptă 101 bărbați. În anul 1956 este înființată școala medie, pe baza uneia din cele 2 școli de 8 ani, primul director fiind Petru Alexandrovici. În ambele
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
are succese și prosperă. Tot acolo este o fotografie despre activitatea lor în procesul de sulfare a grâului de sămânță (vezi foto). Locuitorii satului Jăvreni în 1936 erau abonați la 19 gazete și reviste românești și o gazetă evreiască. În cadrul căminului cultural activa un cor, care în 1935 la București a fost înscris în lista laureaților; un colectiv folcloric și un teatru popular. În fotografie colectivul de dansatori bărbați ai ansamblului folcloric din Jăvreni, al doilea din stînga este Ion Teodor
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
agronomie (azi Colegiul Agricol) în 1963. Tot în această perioadă s-a dezvoltat baza materială a satului: în 1970 s-a deschis o nouă școală pentru 1064 de locuri, s-a construit oficiul poștal, s-au construit 4 blocuri locative, căminele studențești ș.a. În 1977 s-a dat în exploatare Palatul de Cultură, construit după modelul Palatului Sindicatelor din Chișinău, iar în 1980 începe să activeze Sanatoriul-profilactoriu, care trata bolile reumatice și ale aparatului locomotor. La începutul anilor 90 Țaulul traversează
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
P. Lupușor) și „Prolific-Prim” (lider Ion V. Lupușor). 195 de oameni și-au format gospodării țărănești. În Cobani funcționează o carieră de piatră, o moară și o oloiniță, o piață, o școală medie cu clase liceale, o biserică ortodoxă, un cămin cultural, 2 biblioteci, un ambulatoriu, o grădiniță. Din Cobani vine renumitul medic-psihiatru Alexandru Nacu (n. 11 aug. 1927), doctor în știință, care după absolvirea Institului de Medicină din Chișinău a lucrat medic-șef la spitalul din Balatina, iar din 1952
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
condus de Ștefan Caranfil, artist al poporului, are mai bine de 30 de ani. Acest colectiv s-a învrednicit de titlul de cor popular încă în 1973, este laureat a nouă festivaluri de prestigiu din republică și de peste hotare. La căminul cultural mai activează ansamblul folcloric „Comorile plaiului” (condus de Cucu Nadejda), care adună, valorifică și promovează folclorul local. Cântăreața de muzică populară Alexandra Pîrvan din Biești s-a învrednicit să fie inclusă în enciclopedia „Femeia din Moldova” (Chișinău 2000). Satul
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
au lăsat și ele amprentele dureroase în inimile locuitorilor din sat. Colectivizarea a fost încă o pagină neagră din letopisețul satului. În prezent principala noastră bogăție - pământul este proprietatea sătenilor, care îl lucrează în mod individual. În sat lipsește un cămin cultural, iar gazificarea caselor de locuit și obiectelor de menire social culturală e abia în stadiu de început. Nu toți locuitorii dispun de locuri de muncă. Biserica sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Cea mai veche dată despre ea e anul
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
la sfîrșitul secolului XIX. Moșia comunei se extinde pe o suprafață de 5669 hectare. Populația comunei beneficiază de un liceu, Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun" și 2 gimnazii, 3 grădinițe de copii, 3 biblioteci, un palat de cultură și un cămin cultural, 3 biserici, o farmacie, zeci de magazine si baruri particulare, 8 cimitire, inclusiv unul militar. Populația comunei este alcatuită din 99,9% de moldoveni. În comuna Vărzărești deasemenea funcționează tabăra estivală pentru copii "Salut" cu o capacitate de 200
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
și deportări populația satului ajunge la 1 489 de oameni. În perioada sovietică satul Climăuții de Jos alcătuia o brigadă a gospodăriei collective „Pravda” cu sediul în Vadul-Rașcov. La Climăuții de Jos au fost construite școala medie, grădinița de copii, căminul cultural, stadionul, 2 biblioteci, punctul medical, oficiul poștal, trei magazine. În anul 1989 în Climăuții de Jos s-a produs o descoperire importantă, fiind găsită o cabană din oase de mamut construită de oamenii primitivi. Rezervația peisajistică Climăuții de Jos
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
o tovărășie sătească. Tot atunci în sat funcționa o carieră de piatră, o moară de apă și 2 cârciumi. Doi ani mai târziu e menționat despre activitatea unei cooperative de consum „Tatarovca Veche”. În perioada interbelică în localitate funcționa un cămin cultural al Fundației Culturale Regale „Principele Carol”. După Al Doilea Război Mondial școala primară este transformată în școală de 7 clase. În 1949, la fel ca și în majoritatea satelor din RSS Moldovenească, se înfăptuiește „colectivizarea” și activitatea economică a
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
odihnă (renovată) se află într-un crîng de nuci, în apropierea unui lac. Este prevăzută cu foișoare, un stadion și mult spațiu verde. Comuna Chișcăreni are mulți meșteri populari, care țes covoare, brodează, prelucrează lemnul, împletesc în lozie, prelucrează tabla. Cămin cultural (renovat): activează șapte grupuri artistice, dintre care patru au titlul Model . Gospodăria țărănească Vasile Turtureanu: crește prepelițe, comercializează ouă de prepelițe și carne de prepeliță. Apicultură. Mai multe familii de prisăcari Soții Iurie și Mariana Turtureanu preconizează construcția unui
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
agricol aproximativ 2000 ha, iar restul terenurilor silvice. Sunt înregistrate 1200 de case în care locuiesc 3410 persoane (oficial, aproximativ 200 sunt plecate peste hotare), dintre care 1902 de sex feminin, respectiv 1508 de sex masculin. Câteva familii locuiesc în căminul școlii. În sat activează 27 agenți economici, traficul fiind asigurat de 12 microbuze (cu destinație în Ungheni, Nisporeni și Chișinău). În sat mai funcționează două oloinițe, o moară de grîu, BNV-materiale de construcție și produse de uz casnic, trei baruri
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
este amplasată în sediul casei de cultură, se încălzește cu sobe. O bună parte din tineretul studios pleacă să-și facă studiile universitare și postuniversitare în universitățile din Chișinău sau în universitățile din România. Cultura. Sfera culturii include instituțiile medicale, căminele culturale, bibliotecile, cinematografele, biserica. La începutul secolului XX majoritatea populației era neștiutoare de carte și unicul focar de cultură și izvor de hrană spirituală era biserica. În 1813 în satul Puhoi a fost construită din lemn biserica “Sf.Nicolae”. Biserica
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
transformat în gimnaziu. Pe parcursul anilor școala și-a schimbat deseori sediul, în 1983 s-a construit clădirea actuală a școlii. În școală învățau mulți elevi din satele vecine, deoarece aici existau 11 clase și toți cei veniți erau asigurați cu cămin. Cîțiva ani la rînd au existat și clase liceale, însă în 2003 liceul se transformă din nou în școală medie din cauză lipsei de cadre didactice. În prezent școala are 3 etaje și este asigurată cu atelier tehnologic, sală de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
localitate-centru de comună în Raionul Soroca, Republica Moldova. Suprafață - 1.682 ha. Distanță - pînă la Soroca - 30 km. - pînă la Chișinău - 190 km. - pînă la Drochia - 32 km. Gospodării - 747. Populația - 1.454 de oameni. Gimnaziu,oficiul al medicului de familie,cămin cultural,casa pentru celebrarea căsătoriilor,oficiu de telecomunicații,bibliotecă,grădiniță de copii,cîteva magazine. Localitate rurală la nordul republicii în regiune de cîmpie și mici coline,așezată la răspîntia șoselelor ce duc spre Visoca,Bădiceni și Zgurita. Numele satului e
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
și inițial a fost descrisă ca doar o singură casă, nu pare să existe nici un dubiu despre identificare. Este o pictură foarte simplă și atrăgătoare, care transmite privitorului un aspect tipic de viață olandeză așa cum se întâlnea în acea perioadă. Căminul își ascunde și își protejază locuitorii, în vreme ce fațadele nu arată privitorului decât exteriorul existenței lor intime. Această simplitate esențială este transpusă de artist într-o reprezentare a unei străzi liniștite umplută de demnitate. Contemporani precum de Hooch și Jan Steen
Străduța (Vermeer) () [Corola-website/Science/305981_a_307310]
-
1911), se ocupă cu exploatarea forestiera și comerțul de lemne. Mama sa, Rahel Lea, născută Cĭmerinski, (1852 - 1939) era născută în Motal'. La nouă ani după decesul soțului ei, ea a emigrat în Palestina unde, la Haifa, a înființat un cămin de bătrâni. În casa familiei Weizmann domnea o atmosferă tradițională evreiască îmbinata cu interesul pentru modernitate, în spiritul mișcării Haskala, si pentru reașezarea poporului evreu în țară strămoșeasca, în Palestina, potrivit cu ideile sionismului practic propagat de mișcarea Hibat Țion. După
Haim Weizmann () [Corola-website/Science/306044_a_307373]
-
la efortul de război britanic, ca și activitatea sa de lobbist, au întărit influență să în fața cercurilor conducătoare britanice și a avut o contribuție însemnată la publicarea Declarației Balfour prin care guvernul britanic și-a exprimat sprijinul pentru întemeierea unui cămin național evreiesc în Palestina. După publicarea Declarației Balfour în 1917, Weizmann a abandonat în mare parte muncă să științifică, pentru a se dedica activității politice sioniste. După 1931 el și-a reluat activitatea de cercetare,lucrând ,între altele, în laboratorul
Haim Weizmann () [Corola-website/Science/306044_a_307373]