16,526 matches
-
să scrie în alte reviste catolice din Moldova. La data de 1 ianuarie 1924, revista a fost tipărită în propria tipografie (prima catolică din Vechiul Regat), care a purtat numele Tipografia Serafică a Seminarului Franciscan din Hălăucești 675. Revistele Lumina creștinului și Viața s-au aflat într-o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor revistelor la două Ordine ecleziastice diferite: franciscani, respectiv diecezani. Achiziționarea unei tipografii de către franciscani a dus la o mobilizare mai mare a preoților diecezani și la cumpărarea unei tipografii pentru publicația Lumina creștinului; tot datorită acestui fapt și în vederea dezvoltării presei catolice din România s-a creat și Institutului "Presa Bună". În primii ani ai apariției revistei au fost publicate articole ce urmăreau: explicarea vieții misionarilor, comemorarea sfinților, subiecte cu și despre franciscani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
între aceste teme de morală creștină l-a avut "viața de familie", prezentată și analizată în diferite moduri, în toate publicațiile catolice. Diferențele s-au referit la limbajul și abordarea folosită în funcție de publicul vizat (Viața limbaj popular, abordare simplistă, Lumina creștinului un limbaj mai elevat, dar pe înțelesul tuturor, Aurora Franciscană un limbaj elevat, uneori teologic, ce viza cu precădere persoanele inițiate, cunoscătoare ale învățăturilor creștine în special membrii Ordinului Franciscan); mesajul însă a fost același și a transmis valorile creștine
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Hălăucești, județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706. Pe coperta revistei se recomandau cititorilor și celelalte publicații catolice, precum Viața, Lumina creștinului, Farul nou și altele. În paginile sale se făcea publicitate cărților aflate în biblioteca Populară Catolică: Colecția de cântece bisericești, Manualul Terțiarilor Franciscani, Adevăruri veșnice. Cuprinsul revistei din anul 1938 (lunile mai iunie) conținea teme precum: Iubiți frati și surori
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în diferite parohii din Moldova, cum au decurs acolo anumite sărbători și ceremonii. Curierul parohiei catolice din Galați Curierul parohiei catolice din Galați a apărut în iunie 1925. Aria de preocupări a fost mult mai restrânsă decât a publicațiilor Lumina creștinului sau Viața. Perioada de apariție a revistei a fost relativ scurtă: de cinci ani, până în anul 1930. Revista Curierul parohiei catolice din Galați a fost un buletin parohial al părinților franciscani adresat în primul rând catolicilor din Galați locul unde
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un nou avânt și o nouă abordare, ce s-a concretizat în apariția unor instituții precum: Tipografia Presa Bună, Tipografia Serafica și altele . Într-un articol intitulat Presa catolică română, apărut în numărul aniversar din septembrie 1943 al revistei Lumina creștinului și care avea sub titlu citatul " Dacă Sfântul Pavel ar veni pe pământ s-ar face ziarist", s-a explicat importanța presei, care era considerată "a patra putere în stat". Autorul afirma că presei creștine îi revenea rolul de a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
zi de zi marile probleme creștine și de a face apostolat creștin. Cele mai importante centre de presă catolică din Moldova au fost la Iași și la Săbăoani. La Iași a apărut (cu mici întreruperi în perioada 1913 1944) Lumina creștinului, considerată Organ al apostolatului rugăciunii, iar din 1921 până în 1934 Sentinela catolică, un supliment al revistei Lumina creștinului (ambele reviste diecezane). La Săbăoani a apărut în perioada 1913 1916 și 1918-1944 revista populară Viața. Alte publicații tipărite în Moldova au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică din Moldova au fost la Iași și la Săbăoani. La Iași a apărut (cu mici întreruperi în perioada 1913 1944) Lumina creștinului, considerată Organ al apostolatului rugăciunii, iar din 1921 până în 1934 Sentinela catolică, un supliment al revistei Lumina creștinului (ambele reviste diecezane). La Săbăoani a apărut în perioada 1913 1916 și 1918-1944 revista populară Viața. Alte publicații tipărite în Moldova au fost: Aurora franciscană organ al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organ al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în arhidieceza de București și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o publicație: Foaia catolică, dar nu a reușit. A fost însă un devotat colaborator al celor două reviste locale care au apărut la Iași746. A conceput mai multe cărți religioase foarte importante: Catehismul mic (Iași, 1885); Catehism (Iași, 1885); Călăuza creștinului (Iași, 1885); Istoria sacră prescurtare după Schuster Mey (Iași, 1887); Catehismul catolic cu o prescurtare a istoriei bisericești pentru tineri și adulți, de J. Deharbe, Iași, 1908); Manualul dascălului catolic (Iași, 1908). A scris și alte materiale, pe care însă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Alexandru Theodor Cisar. A fost numit din nou paroh la Horlești de data aceasta, în iunie 1922. În această perioadă a deținut și funcția de capelan la Mănăstirea "Notre Dame de Sion" din Iași, colaborând consistent și la revista Lumina creștinului 748. A fost numit episcop de Iași de către papa Pius XI la 5 iulie 1925, iar la 20 septembrie, același an, a fost consacrat în capela "Notre Dame de Sion" din Iași de episcopul Alexandru Theodor Cisar (arhiepiscop de București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în țară750. La întoarcerea în România a ocupat mai multe funcții, printre care: vicar la Focșani (doar câteva luni), vicar la Iași, organist și profesor de muzică la seminarul din Iași, administrator al tipografiei "Presa Bună", redactor al revistei Lumina creștinului. În 1943 și-a luat diploma de licență în muzică la Conservatorul din Iași. În 1945 a fost numit profesor de teorie și solfegii la Conservator, dar a predat și religie la mai multe licee din oraș. A continuat editarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și-a luat diploma de licență în muzică la Conservatorul din Iași. În 1945 a fost numit profesor de teorie și solfegii la Conservator, dar a predat și religie la mai multe licee din oraș. A continuat editarea revistei Lumina creștinului (pentru o scurtă perioadă) în atelierele catolicului Alexandru Terek, deoarece tipografia "Presa Bună" deportată la Beiuș nu a mai revenit la vechiul sediu. În 1946 a fost numit paroh la Dărmănești, unde a deschis o școală de dascăli. În perioada
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preot în anul 1936, pe 23 septembrie la Iași, fiind primul preot catolic originar din acest oraș. A fost numit vicar parohial, iar ulterior arhivar al episcopiei. În perioada decembrie 1938 august 1939 a fost director responsabil al revistei Lumina creștinului. A urmat apoi numirea sa ca paroh în mai multe comunități catolice din dieceza de Iași, dintre care amintim: Oțeleni (numit în 20 mai 1939), Dărmănești (1939-1945), Gioseni (1945-1961), Nicolae Bălcescu și altele. A murit la data de 5 martie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Academia "Sfântul Toma"), teologie (la Apolinaris) și litere (la Fribourg). Între anii 1907 și 1937 a fost profesor de limbă germană la Constanța, ulterior la Școala Superioară de Comerț din Iași. În perioada 1937-1938 a fost redactor la revista Lumina creștinului. Colaborarea la această publicație a fost una consistentă; a realizat articole bine documentate și de un real folos pentru cititori,fie ei preoți sau laici. În anul 1938 s-a retras în parohia Valea Seacă, unde a activat până la sfârșitul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, secretar al episcopului Mihai Robu, profesor și prefect la Seminarul "Sf. Iosif" din Iași, duhovnic și capelan la Institutul "Notre Dame de Sion" din Iași, director al Școlii de dascăli de pe lângă seminarul diecezan 753. A colaborat la revista Lumina creștinului cu mai multe articole, iar din 1928 când s-a retras temporar monseniorul Anton Gabor a fost redactorul acestei publicații. A făcut parte din comitetul care a hotărât construirea localului Institutului "Presa Bună" și cumpărarea, în anul 1926, a tipografiei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sa activitate vom schița un singur aspect: acela de scriitor bisericesc. Pentru el, condeiul era un puternic mijloc de convertire a sufletelor, de înnobilare a lor. A colaborat cu articole și poezii la majoritatea revistelor catolice din țară: Viața, Lumina creștinului, Unirea, Cultura creștină, Vestitorul, Observatorul, Flori de crin. A scris și în calendarul AGRU, care apărea la Cluj. A compus și a publicat în toată țara cărți și broșuri religioase; multe dintre acestea au fost tipărite la editura mănăstirii greco-catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Doilea Război Mondial a fost confesor în armata română pe frontul de est. La finele războiului era numit capelan pentru răniții din spitalele militare din Iași și reprezentant al Ajutorului Catolic American 779. Părintele Matei a colaborat la revista Lumina creștinului, unde a scris în perioada 1939-1944 mai multe articole în care a tratat o tematică variată: spiritualitate, istorie, cultură catolică, viața pastorală a Diecezei de Iași. Cronicile trimise de pe front au fost publicate în paginile revistei menționate . Activitatea desfășurată în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
referitoare la "probleme tehnice" precum: tirajul, profitabilitatea, publicul căruia i s-au adresat, receptarea acestora în rândul cititorilor, concurența sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de numere. În anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit latin și 19 ale uniților 782. Dacă pentru primul număr al revistei Lumina creștinului redactorul și inițiatorul ei Anton Gabor a primit 18 cereri de abonament, editând revista din bani proprii, această publicație s-a dezvoltat apoi atât calitativ, cât și cantitativ, ea fiind tipărită ulterior în peste 1600 de exemplare 783. Revista Viața
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
783. Revista Viața a apărut inițial ca un buletin parohial destinat populației din satul Săbăoani, iar mai târziu a fost tipărită în peste 2500 de exemplare 784. Aceste reviste au apărut constant până în 1944, cu o pauză în timpul Primului Război Mondial (Lumina creștinului 1913-1916; 1919-1944; Viața 1913-1916; 1918-1944). Nu același lucru s-a întâmplat cu celelalte reviste din Moldova, care fie au apărut cu mari întreruperi (Aurora franciscană 1918- 1920; 1921-1927; 1938-1944), fie au circulat o perioadă scurtă de timp (Curierul parohiei catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
redactorii revistelor au indicat faptul că nicio publicație catolică nu a făcut profit. Din vânzarea unor tipărituri, s-a putut acoperi costul apariției și cel aferent redactării lor, în condițiile în care acestea erau editate în tipografii catolice. Revistele Lumina creștinului, Viața 787, Bukarester katholisches sonntagsblatt, Farul nou și Buletin parohial au reusit să apară constant, pentru că banii strânși din vânzarea revistelor, cât și primirea unor donații, au acoperit costurile de redactare și tipărire. Referindu-se la situația din primul an
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Farul nou și Buletin parohial au reusit să apară constant, pentru că banii strânși din vânzarea revistelor, cât și primirea unor donații, au acoperit costurile de redactare și tipărire. Referindu-se la situația din primul an de apariție a tipăriturii Lumina creștinului, Anton Gabor a afirmat că: "la sfârșitul anului ne-am scos cheltuielile făcute cu tiparul, hârtia și expediția revistelor. Revista a apărut de la 1 ianuarie 1913 până în august 1916 și din 1919 până în ziua de azi"788. În bilanțul făcut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
am scos cheltuielile făcute cu tiparul, hârtia și expediția revistelor. Revista a apărut de la 1 ianuarie 1913 până în august 1916 și din 1919 până în ziua de azi"788. În bilanțul făcut după 30 de ani de apariție a publicației Lumina creștinului, preotul D. Herghelegiu(redactor în acea perioadă), spunea că: "până în prezent, mai în fiecare an, revista a ieșit în pierdere"789. O altă sursă de supraviețuire a publicațiilor catolice a fost,așa cum am mai spus, cea a donațiilor. Periodic, la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a adresat fiecare revistă în parte. Evident că toate vizau pe catolici ca și confesiune, însă fiecare publicație a avut un public țintă, bine definit în interiorul comunității catolice, care era mai numeros sau mai puțin numeros în funcție de specificul revistei. Lumina creștinului a fost o gazetă care s-a adresat tuturor credincioșilor catolici din Moldova și nu numai; ea a fost difuzată la București și în Transilvania, deoarece era o revistă diecezană ce cuprindea tot felul de informații locale (din dieceza de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]