18,160 matches
-
câștig de cauză operaționalului, sau, cum spune un postmodern ca Jacques Derrida, fonocentrismului și logocentrismului. Ceea ce un logos gândit mitic drept cauză primă ne propunea ca inteligibilitate semnificantă a lumii în temeiul responsabilității a fost înlocuit de inteligibilitatea pe care logica, limbaj al operaționalității umane, o propunea în temeiul determinării, a jocului cauzelor și efectelor, a diferenței dintre esență și aparență, suprafață și profunzime, origine și descendență, creator și creatură. Dacă ni se cere acum să ne reamintim de logos-ul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tocmai comportamentele, în aparență cele mai afective, operațiile cele mai puțin raționale, manifestările declarate prelogice sunt de fapt cele mai semnificative." (Tropice triste, Ed. Științifică, București, 1968, p. 60) în epistema epocii noastre, care a dus foarte departe operaționalitatea, mutând logica în matematică, în așa fel încît știința a devenit mai degrabă demers decât discurs, mai degrabă ceva de făcut decât ceva de rostit, semnificativul oferă o posibilitate maximă de înțelegere a lumii, cea mai largă posibilitate de comprehensiune a realului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
păgânii, iar omul modernității i-a exclus pe omul primitiv, arhaic și pe bolnavul psihic, pe lângă exclușii anteriori, copilul și femeia. Temeiul acestor excluderi a fost inteligibilitatea pe care grecii o întemeiau pe limbă, creștinii pe credință iar modernii pe logică. Raționalitatea întemeiată pe semnificativ e mai amplă decât toate celelalte, anterioare. Se poate deja constata efectul ei în lărgirea traductibilității, a comunicabilității culturii actuale în dialogul ei cu culturile arhaice, exotice, sau cu subculturile care o constituie. Ce este această
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în natură, ci doar radiații electromagnetice, cu lungimi de undă diferite; nu există sunete în natură, ci numai vibrații cu anumite frecvențe. Culorile, ca și sunetele, există doar în mintea noastră, în a doua tematizare, în care logos-u\ a devenit logică, raționalitatea definește principiul de construcție al realului, conform cu derivabilitatea, respectiv calculabilitatea a ceea ce este real pornind de la principii și utilizând reguli valabile. Inteligibilitatea realului, felul în care înțelegem realul depinde de modul în care l-am construit. Omul este cel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în cele din urmă cauzală. Chiar și raționalitatea teleologică, axiologică, valorică conduce la o coerență cauză-efect, prin adecvarea mijloacelor la scopuri. Este semnificativul invocat de Levi-Strauss compatibil cu aceste conotații ale raționalității? Putem adică găsi un alt logos de tăria logicii din cea de a doua tematizare, care să confere lumii o inteligibilitate semnificantă? Pentru început vom spune că în discursurile oamenilor există și alte figuri decât cele logice, ale raționamentelor: tropii retoricii. Puzderia figurilor retoricii se poate restrânge la două
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a figurilor retorice, ne sunt suficiente pentru a pune în paralel cu facultatea gândirii logice din planul tematizării cunoașterii, o facultate a limbajului mai profundă, pentru că, dacă nu figurile retoricii, măcar categoriile gramaticii sunt mai profunde, ireductibile și prealabile categoriilor logicii. Oricum, limbajul primează cunoașterii: copilul învață mai întîi să vorbească și felul cum își reprezintă el lumea este îndatorat ordinii prime a semnificațiilor sau, cum s-a spus, "structurilor antropologice ale imaginarului". Dar chiar omul adult este obligat să trăiască
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este", semnul este un lucru printre lucruri, iar logos-ul articulează în același plan semnificații și forțe. Pentru a doua tematizare realitatea este produsul cunoașterii, semnele sunt nume mai adecvate sau mai puțin adecvate, pentru lucruri, iar logos-ul este logica, ce articulează lumea, în cele din urmă, numai din forțe. A treia tematizare aduce o nouă mutație: lumea este dată prin comunicare, prin semnificare și lucrul este numai un semn printre semne. Semnul este primordial pentru că lumea nu există decât
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
locul, dacă inițial nu al semiologiei, măcar al problemelor semnului? Ce tematizări i-au fost favorabile sau au ocultat-o? Ce discipline au găzduit-o, au refuzat-o ori au contestat-o? Stoicii formulează în Occident prima semiologie. Constituită între logică și gramatică, ea se situează de partea logicii. Aici rămâne situată pentru Sextus Empiricus, neoplatonicieni, preafericitul Augustin, logicienii și scolasticii medievali, Locke, Leibniz, Berkeley, Hume, Vico, Condillac, Diderot, logica matematică ș.a. între toate aceste poziții de gândire, aparent, creștinismul ar
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
problemelor semnului? Ce tematizări i-au fost favorabile sau au ocultat-o? Ce discipline au găzduit-o, au refuzat-o ori au contestat-o? Stoicii formulează în Occident prima semiologie. Constituită între logică și gramatică, ea se situează de partea logicii. Aici rămâne situată pentru Sextus Empiricus, neoplatonicieni, preafericitul Augustin, logicienii și scolasticii medievali, Locke, Leibniz, Berkeley, Hume, Vico, Condillac, Diderot, logica matematică ș.a. între toate aceste poziții de gândire, aparent, creștinismul ar fi trebuit să ofere semnului un loc privilegiat
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
au contestat-o? Stoicii formulează în Occident prima semiologie. Constituită între logică și gramatică, ea se situează de partea logicii. Aici rămâne situată pentru Sextus Empiricus, neoplatonicieni, preafericitul Augustin, logicienii și scolasticii medievali, Locke, Leibniz, Berkeley, Hume, Vico, Condillac, Diderot, logica matematică ș.a. între toate aceste poziții de gândire, aparent, creștinismul ar fi trebuit să ofere semnului un loc privilegiat. Există oare, ca posibilitate măcar, în filosofia creștină un alt loc al semnului? Tocmai calitatea de lucru a semnului împiedică constituirea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lucruri cu semnificație și lucruri fără semnificație. Nu există adică obiecte lipsite de semnificație. Dai semnificație la Peirce înseamnă cognoscibilitate. Polisemia, a doua axiomă, este mai puțin evidentă. Semiotica sa este o teorie a cunoașterii care se situează de partea logicii. Formulele prin care o definește sunt: 1. cea mai generală știință; 2. logică a comunicării. Or, referențialitatea ocupă un loc important în semiologiile situate de partea logicii, iar polisemia e redusă pe măsura acestui rol crescut al referențialității. Definiția semnului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificație. Dai semnificație la Peirce înseamnă cognoscibilitate. Polisemia, a doua axiomă, este mai puțin evidentă. Semiotica sa este o teorie a cunoașterii care se situează de partea logicii. Formulele prin care o definește sunt: 1. cea mai generală știință; 2. logică a comunicării. Or, referențialitatea ocupă un loc important în semiologiile situate de partea logicii, iar polisemia e redusă pe măsura acestui rol crescut al referențialității. Definiția semnului este foarte abstractă: semnul este ceva ce stă în locul a altceva și este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
evidentă. Semiotica sa este o teorie a cunoașterii care se situează de partea logicii. Formulele prin care o definește sunt: 1. cea mai generală știință; 2. logică a comunicării. Or, referențialitatea ocupă un loc important în semiologiile situate de partea logicii, iar polisemia e redusă pe măsura acestui rol crescut al referențialității. Definiția semnului este foarte abstractă: semnul este ceva ce stă în locul a altceva și este înțeles de cineva. Triada care rezultă din această definiție distinge între semn, relația semnului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
dat teoriei semnelor. Dar o face în contextul teoretic schimbat, față de Peirce, al behaviorismului. Consecința este că la el comportamentul și nu cunoașterea fundează semnificația. Și programul se modifică, extinzîndu-se : semiotica permite o reinterpretare a disciplinelor numite în mod curent Logică, Matematică și Lingvistică. Logica s-a vrut un Organon al științelor, dar s-a dovediți incapabilă să-și asume acest rol. Semiotica nu este numai o știință printre altele, ci Organonul sau instrumentul tuturor științelor. Dezvoltarea semioticii este o etapă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o face în contextul teoretic schimbat, față de Peirce, al behaviorismului. Consecința este că la el comportamentul și nu cunoașterea fundează semnificația. Și programul se modifică, extinzîndu-se : semiotica permite o reinterpretare a disciplinelor numite în mod curent Logică, Matematică și Lingvistică. Logica s-a vrut un Organon al științelor, dar s-a dovediți incapabilă să-și asume acest rol. Semiotica nu este numai o știință printre altele, ci Organonul sau instrumentul tuturor științelor. Dezvoltarea semioticii este o etapă a procesului de unificare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru că atât tematizarea cunoașterii cât și tematizarea comunicării au produs numai criticisme și n-au reinstalat ontologia, cum se sperase. In fine, mai apare și o problemă terminologică: semiotică sau semiologiei Semiotică este termenul grec, utilizat în variantele apropiate de logică și teoria cunoașterii și de circulație mai ales în mediul anglo-saxon. Termenul este utilizat apoi și pentru a defini o parte a semiologiei, care, alături de lingvistică, studiază domeniul complementar, al semnelor non-verbale. Semiologia generală, folosită ca termen mai ales în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
marcant și ceea ce permite a se vedea în unul marca celuilalt, asemănarea. Dar cum asemănarea este la fel de mult forma semnelor cât și conținutul lor, cele trei elemente distincte ale acestei distribuții se rezolvă într-o figură unică. Semnul este ternar, logica se bazează pe similitudini, pe asemănări în lanț sau prin vecinătate. Științele sunt științe ale semnului și procedeele lor derivă direct din cele ale semnului: relația pe care o urmăresc este similitudinea și termenii ei sunt considerați ca un fel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în sensul celor ale cunoașterii științifice moderne, ea nu renunță la rigoare sau disciplină, deși frecvent este numită, desigur și din considerație, "artă a interpretării" sau a înțelegerii. în sistemul disciplinelor filosofice contemporane ea se atașază de ontologia umanului, de logică și metodologie, de teoria modernă a limbajelor, de retorică, poetică, stilistică. Avem de-a face atât cu o disciplină, cât și cu o modalitate, o procedură, ca și cunoaștere care dirijează acțiunea. Pentru Gadamer, hermeneutica este filosofie, iar ca filosofie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
explicita notele muzicale din partitură înseamnă în același timp a interpreta o piesă muzicală. Conținuturile conceptelor hermeneuticii: explicitare, interpretare, comprehensiune și raporturile care se stabilesc între ele sunt variabile în cursul istoriei Occidentului și nu pot fi înțelese în afara ei. Logica pretinde de la dis<țursuri să fie o înșiruire continuă de raționamente. Hermeneutica interpretează însă orice fel de text, gest sau act uman, ca și cum acesta ar răspunde la o întrebare care îi conferă sensuri proprii. Astfel, a căuta sensul unei scrieri
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
printre lucruri, are atât demnitate, cât și densitate ontologică. în acest context, problema care se pune este aceea a caracterului natural sau convențional al limbii. Semiologia și hermeneutica nu sunt încă nici clar definite, nici separate și nu au universalitatea logicii. Interpretarea crede în existența unui sens al textului la care se poate ajunge lămurind diferitele neclarități și ambiguități și urmărind sensurile figurate. Sarcina ei este de a dezvălui sensul originar al textelor importante ale culturii clasice: literatura, textele juridice (pentru
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a indica, de a permite concluzii cu privire la o realitate oarecare, fiind definit ca „lucru observat care permite să se tragă concluzii cu privire la existența sau la adevărul unui alt lucru de care este legat” (Le Robert 1996). Dicționarele de filosofie și logică pun accentul pe dimensiunea ontologică și gnoseologică a semnului înțeles ca „formă materială dotată cu semnificație sau care ajută la precizarea semnificației” (Enescu). Din perspectivă psihologică semnul face apel la inteligență fiind un element sensibil care permite cunoașterea sau recunoașterea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
spună “Compunerile”. Considerată fie ca exercițiu de realizare a educației formal funcționale, fie, în general, ca mijloc de exprimare verbală, o compunere (sau o compoziție) este o comunicare structurată în conformitate cu o anumită viziune și într-un anumit scop, având o logică internă integratoare; cu alte cuvinte, compunerea e un text bine organizat, care comunică un fapt de natură intelectuală sau obiectivă și, implicit, un coeficient de natură subiectivă, aparținând celui care comunică, coeficient determinat de un mod propriu de a gândi
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
tip de compunere sunt: * citirea cuvintelor de pe tablă; * fiecare elev caută legături logice între cuvinte , în mod independent; * formularea de propoziții cu cuvintele date sau cu grupe de cuvinte; * completarea cu alte structuri care întregesc desfășurarea acțiunii; * ordonarea construcțiilor după logica de organizare a lucrării elaborarea, oral, a compunerii (1 2 variante); * stabilirea titlului compunerii; * elaborarea, în scris, a lucrării. e. Compuneri cu propoziții de sprijin Propozițiile de sprijin îi orientează pe elevi în ordonarea ideilor pentru prezentarea acțiunii, le stimulează
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Atenție la forma literelor!” “Scrisul nu este îngrijit !” f. Calitatea și corectitudinea vocabularului folosit se referă la utilizarea de cuvinte și expresii deosebite, corectitudinea construcțiilor sintactice (propoziții fraze), originalitatea celui care scrie. Am întâlnit în lucrările elevilor propoziții banale, fără logică, vocabular sărac, repetiții supărătoare, fraze aglomerate, încâlcite. Asemenea greșeli se corectează în timp, prin copieri zilnice din texte adecvate, compuneri model, lectură suplimentară intensă, printr-o susținută activitate educativă în comportamentul exprimării. Referitor la toate aspectele pe care le-am
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
deprinderile necesare. 2. Corectarea prin activitatea independentă a elevului Modalitatea aceasta urmărește să formeze elevii pentru autocontrol, pentru autocorectare. Elevii trebuie obișnuiți ca după terminarea compunerilor să le citească de două ori. Prima dată să poată urmări cu atenție conținutul, logica înlănțuirii ideilor, folosirea cuvintelor, a expresiilor, iar a doua citire să vizeze ortografia și punctuația. Asupra acestui moment am insistat mai mult, deoarece elevii au tendința să treacă peste el din dorința de a termina primii. Folosind exemple concrete, le-
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]