16,589 matches
-
Florin Manolescu îl considera o scriere inferioară „ca literatură, ca mișcare epică, dar nu și ca sentiment”, conținând numeroase naivități științifice. Jurnalistul cultural Cristian Tudor Popescu evidenția existența mai multor minusuri precum „construcția neglijentă, apelul la prefabricate narative de tipul manuscrisului găsit, dezechilibrul provocat de lungile pasaje de știință popularizată, agreabile în sine, dar intercalate fără o minimă justificare în firul epic, împrumuturile fățișe din Poe, Verne, Wells”; autorul este considerat „inferior” în ceea ce privește structurarea prozei în comparație cu modelele sale occidentale, de la Edgar
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
și s-a retras în pustie împreunî cu alți doi calugări Mănăstirea a devenit curând un focar de activitate religioasă intensivă, călugării ei din Georgia, ajunși la un număr de câteva sute, fiind implicați în mod deosebit în copierea de manuscrise. 160 de manuscrise din mănăstire sunt păstrate de Patriarhia ortodoxă a Ierusalimului, în timp ce multe altele au fost difuzate prin lume prin mijlocirea călugărilor georgieni. Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
retras în pustie împreunî cu alți doi calugări Mănăstirea a devenit curând un focar de activitate religioasă intensivă, călugării ei din Georgia, ajunși la un număr de câteva sute, fiind implicați în mod deosebit în copierea de manuscrise. 160 de manuscrise din mănăstire sunt păstrate de Patriarhia ortodoxă a Ierusalimului, în timp ce multe altele au fost difuzate prin lume prin mijlocirea călugărilor georgieni. Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai ales din Antiohia
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
câteva sute, fiind implicați în mod deosebit în copierea de manuscrise. 160 de manuscrise din mănăstire sunt păstrate de Patriarhia ortodoxă a Ierusalimului, în timp ce multe altele au fost difuzate prin lume prin mijlocirea călugărilor georgieni. Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai ales din Antiohia și Muntele Atos. O parte din manuscrisele ajunse la Mănăstirea Sfintei Cruci au fost traduse în limba georgiană. În epoca cruciaților, mănăstirea a cunoscut o perioadă de
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
ortodoxă a Ierusalimului, în timp ce multe altele au fost difuzate prin lume prin mijlocirea călugărilor georgieni. Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai ales din Antiohia și Muntele Atos. O parte din manuscrisele ajunse la Mănăstirea Sfintei Cruci au fost traduse în limba georgiană. În epoca cruciaților, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire, în care ea a devenit centrul comunității georgiene din Ierusalim și a fost locuită de numeroși călugări veniți din
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
între 548 și 565, și mănăstirea a devenit un loc de pelerinaj major pentru adepții Ecaterinei, precum și pentru alte relicve și locuri sacre de acolo. Mănăstirea Sfânta Ecaterina supraviețuiește și este un depozit celebru de artă creștină timpurie, arhitectură și manuscrise iluminate care rămâne deschis pentru turiștii și oamenii de știință care o vizitează. Locul este sacru pentru creștinism și islam. În cartea sa "Cultul Sfintei Ecaterina din Alexandria în Europa medievală timpurie", Christine Walsh discută despre o „Ecaterină istorică” și
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
Șeherezada spune " Povestea lui " între nopțile 290 și 316, cuprinse în volumul cinci, apărut în 1970. Poveștile despre Sinbad sunt o adăugare relativ târzie la colecția celor "O mie și una de nopți" - ele nu figurează în cele mai vechi manuscrise din secolul al XIV-lea, și apar ca un ciclu independent în colecții din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea. Prima asociere cunoscută a acestora este o colecție turcească din 1637. Influențele includ epopeile homerice (deosebit de familiare în
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
antropologie culturală, literatură, educație, biblioteconomie, politologie din numeroase țări. Recomandări:<br> Literary Anthropology, Ed. Bibliotheca, 2005; New York Ramayana, Academia Internațională „Mihai Eminescu” (AIME), 2005; Ibsenienii (7 volume), Ed. Oscar Print, 2005-2006; Tangoul Tigrului, Ed. AIME, 2005; Sanskritikon, Ed. AIME, 2002; Manuscrisele de la Marea Vie, Majadahonda, 1996; Haos, temniță și exil la Eminescu, Cotruș, Gyr și Stamatu, Majadahonda, 1995; Articles on Education, Biblioteca Pedagogică Națională/Consiliul Europei, 1995 Indoeminescology , AIME, 1994<br> Poezie:<br> Invocații,1968, Dodii, 2002, Finish Romania, 2006<br
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
fost schimbate, iar personajele principale feminine au fuzionat într-un singur personaj, Julie d'Aiglemont. Cartea a fost dedicată pictorului Louis Boulanger (1806-1867). Ca urmare a faptului că romanul a fost compus din mai multe fragmente scrise și publicate disparat, manuscrisele originale sunt păstrate în diferite locuri. O parte din manuscrise („Le Rendez-vous”, „L’Expiation”) au fost achiziționate de vicontele Charles de Spoelberch de Lovenjoul și sunt conservate în prezent la biblioteca prestigiosului Institut de France. Alte manuscrise („Souffrances inconnues”, „À
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
singur personaj, Julie d'Aiglemont. Cartea a fost dedicată pictorului Louis Boulanger (1806-1867). Ca urmare a faptului că romanul a fost compus din mai multe fragmente scrise și publicate disparat, manuscrisele originale sunt păstrate în diferite locuri. O parte din manuscrise („Le Rendez-vous”, „L’Expiation”) au fost achiziționate de vicontele Charles de Spoelberch de Lovenjoul și sunt conservate în prezent la biblioteca prestigiosului Institut de France. Alte manuscrise („Souffrances inconnues”, „À trente ans”) au fost oferite de Balzac marchizei de Castries
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
și publicate disparat, manuscrisele originale sunt păstrate în diferite locuri. O parte din manuscrise („Le Rendez-vous”, „L’Expiation”) au fost achiziționate de vicontele Charles de Spoelberch de Lovenjoul și sunt conservate în prezent la biblioteca prestigiosului Institut de France. Alte manuscrise („Souffrances inconnues”, „À trente ans”) au fost oferite de Balzac marchizei de Castries și sunt conservate la Fundația Martin-Bodmer din apropiere de Geneva. Nu se cunoaște soarta celorlalte manuscrise. Femeia de treizeci de ani" este un studiu detaliat al emoțiilor
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
sunt conservate în prezent la biblioteca prestigiosului Institut de France. Alte manuscrise („Souffrances inconnues”, „À trente ans”) au fost oferite de Balzac marchizei de Castries și sunt conservate la Fundația Martin-Bodmer din apropiere de Geneva. Nu se cunoaște soarta celorlalte manuscrise. Femeia de treizeci de ani" este un studiu detaliat al emoțiilor umane, mai ales al dorințelor și pasiunilor feminine, scris, după opinia lui Șerban Cioculescu, ca „o replică a feminismului sentimental, din romanele d-nei George Sand”. Într-o postfață datată
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
3 clase de școală superioară + 4 de nivel mai înalt. Printre facilități se numără Capela Sfânta Treime, instituții sportive și recreative, dormitoare, o infirmerie, un azil, oficii și o bibliotecă a școlii cu colecția sa istorică de cărți, jurnale și manuscrise. Biblioteca conține peste 120.000 de cărți. Școala teologică a avut 990 de absolvenți, iar mulți au devenit preoți, episcopi, arhiepiscopi, savanți și patriarhi. Mulți foști studenți sunt înmormântați în pământul școlii. Creștini ortodocși din toată lumea au frecventat și absolvit
Seminarul din Halki () [Corola-website/Science/335250_a_336579]
-
DLC-ul Dead Kings are loc la o săptămână după moartea lui Germain. Arno, încă devastat de moartea lui Elise, găsește adăpost la Saint-Denis. El este contactat de către Marchizul de Sade într-o tavernă, care îi cere ajutorul în găsirea manuscrisului lui Nicolas de Condorcet, ascuns în mormântul lui Louis al IX-lea de sub oraș, în schimbul unui vas ce-l va duce pe Arno către Egipt. În timpul căutării sale, Arno întâlnește un grup de jefuitori de morminte, conduși de căpitanul Philippe
Assassin's Creed Unity () [Corola-website/Science/335248_a_336577]
-
Arno întâlnește un grup de jefuitori de morminte, conduși de căpitanul Philippe Rose, un subaltern al lui Napoleon Bonaparte, care își dorește să recupereze un artefact aflat într-un templu al Precursorilor, îngropat sub biserica orașului. El află și că manuscrisul a fost găsit de un copil, Léon, care a fost capturat de către jefuitori. Arno îl salvează pe Léon și găsește manuscrisul, dar refuză să-l ajute în oprirea jefuitorilor. Își schimbă gândurile după implorările lui Léon, dar și după ce are
Assassin's Creed Unity () [Corola-website/Science/335248_a_336577]
-
dorește să recupereze un artefact aflat într-un templu al Precursorilor, îngropat sub biserica orașului. El află și că manuscrisul a fost găsit de un copil, Léon, care a fost capturat de către jefuitori. Arno îl salvează pe Léon și găsește manuscrisul, dar refuză să-l ajute în oprirea jefuitorilor. Își schimbă gândurile după implorările lui Léon, dar și după ce are o viziune cu Elise. După ce descoperă locația templului, și recuperează cheia de la unul dintre ofițeii lui Napoleon, Arno reușește să deschidă
Assassin's Creed Unity () [Corola-website/Science/335248_a_336577]
-
o lanternă în formă unui cap, ce conține o Piesă a Edenului sferică, pe care o folosește să scape de jefuitori și să iasă din templu. El se întâlnește, mai târziu, cu de Sade, într-o tavernă, unde îi înmânează manuscrisul. Într-un final, Arno decide să rămână în Franța și contactează Frăția pentru a trimite Piesa Edenului în Egipt, departe de Napoleon, care este arestat pentru dezertare și trădare. Dezvoltarea jocului a început la puțin timp după terminarea jocului din
Assassin's Creed Unity () [Corola-website/Science/335248_a_336577]
-
rămas cunoscut ca editor al operei lui Mircea Eliade. A corespondat cu acesta din urmă și a primit custodia arhivei bucureștene a lui Mircea Eliade, la moartea surorii acestuia, Corina. El a intrat astfel în posesia unui număr mare de manuscrise originale inedite și a câtorva mii de copii fotografice ale unor scrieri aflate în străinătate. s-a ocupat timp de peste 40 de ani de identificarea, inventarierea și punerea în circulație a textelor lui Mircea Eliade, ca și de adunarea informațiilor
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
fost o persoană pe care am admirat-o și știu că întotdeauna și-a dorit ca una dintre operele sale să aibă parte de adaptare teatrală. Într-o zi, când l-am vizitat, a sări din scaun, a înhățat acest manuscris și mi-a zis 'Vreau să-ți dau ceva, dar nu am nimic, așa că îți dau manuscrisul ăsta, care va valora mulți bani într-o zi.'” "Phoenix" contină: „Era o ciornă din "Curgeți, lacrimile mele" și, așa cum avea să descopere
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
dintre operele sale să aibă parte de adaptare teatrală. Într-o zi, când l-am vizitat, a sări din scaun, a înhățat acest manuscris și mi-a zis 'Vreau să-ți dau ceva, dar nu am nimic, așa că îți dau manuscrisul ăsta, care va valora mulți bani într-o zi.'” "Phoenix" contină: „Era o ciornă din "Curgeți, lacrimile mele" și, așa cum avea să descopere Hartinian când s-a apucat să adapteze cartea, conținea multe pasaje care fuseseră îndepărtate din textul publicat
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
și-a finalizat studiile în anul 1956, specializându-se în Arhivistică și Paleografie. A fost căsătorită cu istoricul și arheologul prof. dr. Panait I. Panait. Activând ca cercetător din cadrul Direcției Monumentelor Istorice (1964-1977), Ioana Cristache Panait a studiat atât cărțile manuscrise, cât și monumentele istorice, atenția sa îndreptându-se cu precădere asupra bisericilor din lemn și piatră. Aici s-a perfecționat în cercetarea la fața locului a acestora, descoperindu-le secretele și înțelegându-le, în ciuda drumurilor lungi și anevoioase pe care
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]
-
care le-a străbătut singură sau alături de colegi. Un doctorat remarcabil, susținut sub îndrumarea profesorului Ion Ionașcu, în 1973, cu teza: „Contribuții la cunoașterea relațiilor culturale dintre Țara Românească și Transilvania în secolul al XVIII-lea. Circulația cărții tipărite și manuscrise”, a încununat cu succes prima etapă a vieții sale de cercetător. După finalizarea studiilor Facultății de Istorie a devenit muzeograf în cadrul „Muzeului de Istorie al orașului București”. Apoi, din 1968 a devenit istoriograf principal la Direcția Patrimoniului Cultural Național. Printre
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]
-
fugit iar din Paris pentru șase ani de vagabondaj Prin decembrie 1457 - ianuarie 1458 Villons s-a aciuit la Blois, la curtea "prințului-poet" ducele Charles d'Orléans care i-a acordat protecția și i-a cuprins trei balade într-un manuscris de-al său dar răzvrătítului poet i-a repugnat comoda viață de la curte și a fugit spre noi aventuri. După ce s-a alăturat bandei coquillarzilor, Villon a fost închis la închisoarea Meung-sur-Loire, de unde a fost grațiat de regele Louis XI
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
nimerește la Blois, unde participă la „Concursul de la Blois” de poezie () de la curtea ducelui-poet Charles d’Orléans, care i-a acordat adăpost, clemența și protecția sa și i-a publicat trei balade într-o colecție de versuri într-unul dintre manuscrisele sale <poem> "En mon pays suis en terre loingtaine (...)" "Je riz en pleurs et attens sans espoir (...)" "Bien recueully, debouté de chascun." </poem> Ulterior, prin octombrie-noiembrie 1458, Villon a încercat, după spusele lui Pinkernell, să reintre în grațiile ducelui cu
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
este o carte care descrie viața lui Iisus Hristos și care pretinde a fi scrisă de discipolul lui Iisus, Barnaba care, în această lucrare, este prezentat ca fiind unul dintre cei 12 apostoli. Se cunoaște existența a doar două manuscrise, ambele datate din secolul al XVI-lea, unul scris în limba italiană și altul în limba spaniolă. Cu toate că manuscrisul spaniol este considerat acum pierdut, textul a supraviețuit numai într-o transcriere parțială din secolul al XVIII-lea. are aproximativ aceeași
Evanghelia lui Barnaba () [Corola-website/Science/331601_a_332930]