21,512 matches
-
C. Noica, 45) Complement indirect subînțeles tc "Complement indirect subîn]eles " Când a fost deja realizat în enunț sau dacă realizarea sa concretă poate fi dedusă din context, complementul indirect poate rămâne neexprimat, fiind subînțeles sau deductibil: „Cine nu se teme de nimic nu iubește nimic. Sau nu iubește atât de mult încât să se teamă.” (O. Paler, Caminante, 188) În relație sintactică cu o interjecție, complementul indirect exprimă, prin conținutul lexical al termenului (grupului de termeni) prin care se realizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizat în enunț sau dacă realizarea sa concretă poate fi dedusă din context, complementul indirect poate rămâne neexprimat, fiind subînțeles sau deductibil: „Cine nu se teme de nimic nu iubește nimic. Sau nu iubește atât de mult încât să se teamă.” (O. Paler, Caminante, 188) În relație sintactică cu o interjecție, complementul indirect exprimă, prin conținutul lexical al termenului (grupului de termeni) prin care se realizează: • „obiectul” care a provocat o anumită reacție din partea subiectului vorbitor: „Halal de Piscupescu! zic în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vrodată nevoie de mine, aprinde-o...” (I. Creangă, 224) Când determină un adjectiv, complementul indirect îi orientează sfera semantică pe care o limitează la dimensiunile descrise de planul semantic al termenului lexical prin care se realizează: „Perspectiva de care se temea inteligența lui critică era drumul mijlociu, unanim recomandat în manuale și de către oamenii concesiei, favorabil succesului și parvenirii, dar iritant.” (T. Arghezi, IX, 168), „Țărâna e plină de zumzetul toamnei.” (L. Blaga, 90) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
țară începe prin a fi supleant și procuror de tribunal.” (G. Călinescu, C.O., 266) d. complex (rar) „S-a săturat a fi tot ceea ce vor alții; vrea să fie, în sfârșit, el însuși.” e. propozițional (propoziția completivă indirectă): „Se temea să mai intre în casă.” (I. Slavici, Mara, 31) „Nu m-am gândit să supraviețuiesc, aștept în cărți același drum de seară ce cade în răstimpul tuturor.” (A.E. Baconsky, 11) f. multiplu: „Mi-e frică de ei și de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume personale în genitiv. b. Propoziția completivă indirectă se introduce în frază prin elemente relaționale nespecifice: • conjuncții și locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente sunt conjuncții „universale”): că, să, ca... să, dacă, de, cum că: „Înspăimântat apoi de fapta sa și temându-se ca nu cumva să se întețească și s-o lovească prea rău, el o lăsă, ieși repede din casă și încuie ușa în urma sa...” (I. Slavici, Mara, 258), „Obsedați de ordinea stelelor, aztecii erau convinși că numai sacrificiile puteau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe Ioana.” Această a doua categorie de structuri în baza comparației dezvoltă conținutul funcției sintactice de complement comparativ, ca funcție autonomă, în sfera complementului, complinire semantică obligatorie în câmpul sintactic deschis de termenul regent. Complementul comparativ determină: • adjective: „Nu se temea. Curiozitatea era mai puternică decât frica.” (P. Sălcudeanu, 312), „Cuvântul uneori este prea sărac față de structura nervoasă, cu mult mai bogată și mai nuanțată...” (P. Sălcudeanu, 148), • adverbe: „Calea laptelui e-n vale / mai aproape decât ieri. Când era deasupra
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să are destul de adânc pământul ca sămânța să rodească în el.” (O. Paler, Viața..., 247), „Lăcomia lor e așa de mare, încât se aruncă orbește oriunde cred că e ceva de ciupit.” (G. Călinescu, C.O.,17), „Cine nu se teme de nimic nu iubește nimic sau nu iubește atât de mult încât să se teamă.” (O. Paler, Caminante, 212) Consecința poate fi reprezentată • ca reală: „Durerea a fost atât de mare încât fără să vreau am scos un țipăt și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Lăcomia lor e așa de mare, încât se aruncă orbește oriunde cred că e ceva de ciupit.” (G. Călinescu, C.O.,17), „Cine nu se teme de nimic nu iubește nimic sau nu iubește atât de mult încât să se teamă.” (O. Paler, Caminante, 212) Consecința poate fi reprezentată • ca reală: „Durerea a fost atât de mare încât fără să vreau am scos un țipăt și o înjurătură”. (P. Sălcudeanu, 210) sau numai • posibilă (sau virtuală): „Nicio suferință nu-i așa
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regentă, a unui circumstanțial de progresie liniară, de situarea unui determinant adverbial al regentului sau a regentului însuși la comparativul de superioritate (și chiar superioritate progresivă), de prezența unor corelative: de ce, de aceea, pe atât, cu atât: „Și pe măsură ce ne temeam mai mult, inchizitorii deveneau din ce în ce mai aroganți.” (O. Paler, Viața..., 69), „Cu cât însă este mai statornic acest tezaur antideluvian al limbilor omenești, cu atât este mai nemărginită felurimea modulărilor formelor introduse în acele sute de rădăcini primitive.” (T. Maiorescu, 289
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I. Iordan, Memorii, II, 125) Când se realizează prin forme verbal-nominale, identitatea sintactică a circumstanțialului condițional rămâne închisă în planul semantic al relației de dependență: „... Părinții tăi nu mai trăiesc de sute de ani, și chiar tu, ducându-te, ne temem că nu te vei mai întoarce...” (P. Ispirescu, 11), „Puse aceste fapte în relații directe cu noi înșine, ele par cel puțin ciudate unui om ca dumneata, dar raportate la întregul de fapte la care noi am participat sună cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.” (M. Eminescu, I, 85) „Să fi fost vară, nu s-ar fi băgat de seamă.” (E. Barbu), „Să reclame, în caz că ar fi fost evacuat cu forța, se temea, fiindcă ar fi trebuit să mărturisească a fi tatăl unor copii dezavuați de noul regim, ceea ce, credea el, i-ar fi dăunat.” (G. Călinescu, S.N.), „Fără să-mi fi fost frică, n-aș fi fost aici și n-aș vorbi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
legat definitiv de viață.” (M. Preda, M. Sg., I, 63), „Avea inteligență vie, caracter de bronz, temperament de erou; pe lângă acestea natura-l înzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibilă.” (I.L. Caragiale, II, 160), „Sau poate se temea că era auzit și de altcineva în afară de mine.” (O. Paler, Viața..., 110) • complementul sociativ: „Era, în afară de doamna bătrână cu care lua masa de obicei, împreună cu trei domni, pe care îi cunoșteam, de altfel.” (C. Petrescu, Procust, 126), • însușirea căreia i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
O. Paler, Viața..., 38) Completiva cumulativă se introduce în frază prin: • locuțiuni conjuncționale: în afară că, după ce (că), lasă că, plus că, pe lângă că: „Lasă că tatăl său era, în gândul lui, vinovat de toate, dar el se mai și temea, ca nu cumva acesta, aflând ceva, să facă, om îndărătnic cum era, vreun scandal, să se certe cu Mara, ori s-o oprească pe Persida din drum.” (I. Slavici, Mara), „Mă bați, ai? după ce-ți râzi de casa și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
peronul din urbea X, trenul accelerat...” (I.L. Caragiale, II, 192) Observații: Când termenii relației de coordonare și odată cu aceștia, cei doi membri ai locuțiunii conjuncționale discontinue nu numai... ci și sunt inversați, conjuncția ci nu mai intervine: „Parcă te-ai teme și de altceva nu numai de moarte.” (O. Paler, Galilei, 141) Locuțiunile conjuncționale discontinue sunt în ele înseși mărci absolute ale coordonării copulative. Conjuncțiile sunt mărci relative (și, iar pot asigura și desfășurarea coordonării adversative). Locuțiunea conjuncțională împreună cu (care poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
C. Țoiu, 18) • complement al obiectului: • direct: „Votați-l cu toții pe părintele orașului nostru, domnul primar Vergu.”( E.Barbu,401), „Ceea ce n-a reușit moartea, să facă din crimă condiția vieții, ar reuși nemurirea.” (O. Paler, Viața..., 56) • indirect: „Mă tem de un singur dușman: Eu.” (G.M. Zamfirescu, 237), „De un singur lucru vă rog să nu vă îndoiți, că nu mă joc cu vorbele.” (O. Paler, Viața, 82) • de agent: Treptat a fost părăsit de toți, de prieteni și de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!” (I.L. Caragiale, I, 275) • interjecții: „Ia lăsați-l încolo, măi;” (I. Creangă, 70) • vocative însoțite de interjecții: „- Hei! Trăsnea, mă! scoală! Știi tabla?” (I. Creangă, 60) • propoziții-vocativ: „Nu te teme de răsunet, cel ce te-mpresori cu cripte.” (T. Arghezi, I, 262) 2. Enunțul de bază, primar, descrie o primă direcție, principală, în construirea planului semantic global al enunțului complex. Enunțul secund dezvoltă o direcție nouă, care poate aduce: • compliniri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ce, mă, n-ai dormit azi-noapte?” (M. Preda, Moromeții, 102), „- Unde-i lupul, moș Nichifor?” (I. Creangă, 96), „Ei, jupâneșică dragă, asta nu se poate spune.” (I. Creangă, 97), „Cum te cheamă, măi copile?” (M. Eminescu, I, 84), „Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte...” (I.L. Caragiale, I, 276), „Subiectul baladei este, fără îndoială, conceput cu o bogată și adesea fericită varietate...” (Al.Odobescu, 191) • sintagme nominale, formate din cel puțin doi termeni între care se stabilește o relație sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care să asigure legături cât mai rapide cu rețeaua europeană, cum sunt: în domeniul feroviar: legăturile tip INTER-CITY (în cadrul țării) ori EUROCITY (pe plan european); în domeniul rutier: extinderea rețelei de autostrăzi, cel mai important element fiind înscrierea României în TEM (Autostrada Transeuropeană) pe ruta Nădlac - Arad - Sebeș - Pitești - București - Constanța; de aici urmează continuarea prin ferry-boat spre Turcia (Istanbul sau Samsun). În prezent, nu mai puțin de 8 magistrale feroviare și ceva mai multe magistrale rutiere continuă și dincolo de granițele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o școală? Într-o facultate? Dincolo de aceste fenomene, ce țin de prezența unor persoane izolate, sunt oameni care se preocupă. Vedeți, de zeci de ani, mai ales după anii ´70, noi avem, de la lucrări de licență până la lucrări de doctorat, teme care privesc cultura românească, filosofia românească. Nume precum Maiorescu, Blaga, Rădulescu-Motru, Vianu, Ralea etc. au atras studenții și doctoranzii, toți gânditorii și oamenii de cultură devenind, unii chiar din perioada în care trăiau, subiecte pentru anumite lucrări. De asemenea, se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
care să rezulte că respectivul 70 cercetător s-a interesat de toate temele epice existente în zonă, dacă nu a folosit o metodă exhaustivă, nu vom reuși niciodată să aflăm aria de circulație a fiecărei teme. Găsim uneori în volume teme locale, epice sau lirice, dar nu știm niciodată dacă au fost create spontan, așa cum se întâmplă de obicei, sau în mod dirijat, dacă, de exemplu, cântecele de viață nouă sunt interpretate numai pe scene sau dacă, prin sinceritate și forță
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Și atunci, se ridică întrebarea: pe ce se bazează deciziile de acordare a finanțărilor solicitate? Iată câteva elemente: • Garanții - dacă reușești să ai bani pentru a îi folosi ca garanții, atunci nici nu ai nevoie de împrumut. Instituțiile financiare se tem, în momentul de față, să acorde credite pe baza unor garanții imobiliare, din moment ce tocmai supraevaluarea acestor active a dus la producerea de turbulențe puternice pe această piață. Același lucru este valabil și în cazul acțiunilor sau titlurilor de valoare. • Co-împrumutat
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
prin scăderea veniturilor și șomaj, imaginea asupra crizei s-a schimbat. Principalele răspunsuri la recesiune ale consumatorilor români sunt: o mai mare atenție asupra balanței venituri/cheltuieli și scăderea cheltuielilor. Se constată o creștere cu 7% a persoanelor care se tem de această criză. Concluziile studiului arată că românii, încet dar sigur, fac cunoștință cu criza, iar principalul răspuns în fața acesteia este scăderea consumului. [14] În recesiune, comportamentul de consum denotă câteva trenduri specifice: Coconizarea clientului - retragerea înspre casă, înspre bucătărie
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
dorită primăvară A venit la noi în țară Cu căldură și cu soare Pentru fiecare floare. Dialog de primăvară de Elenă Mircescu „Sunt copilul primăverii, eu vin primul prin zăpadă, chiar prin ger și promoroaca; Nici de viscol nu mă tem!” se fălea un ghiocel în discuția aprinsă ce-o avea c-un brebenel. „Sunt copilul primăverii, vin cu primele miresme port și nume de fetica!” suspina brândușa mică. De la mine-și ia culoarea marea, cerul necuprins! Dintr-un colț, o
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de oțel. Dar, deși-i unealtă nouă, Coada ei e frântă-n două. 6 e un melc rotit În căsuța răsucit. Parcă-ar vrea să se răstoarne Și să scoată-ndată coarne. 7 parcă ar fi o coasă Nu vă temeți, nu-i tăioasa! Are coadă lungă, lungă, Să-i ajungă... 8 e-așa că un colac Cu miere și cu mac! Nu-l mâncați Că vă-nșelați! 9 un cârlig să fie? Cine știe? Este greu de-asemuit, Dar e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
tehnici noi, în particular dispozitive de comutație și electronică de putere; * strategii de control și monitorizare; * experiențe de operare. Vizând și soluționarea unor probleme de CEM, chiar GT 13 (Aparate de comutație) a avut prevăzute, pentru sesiunea din anul 2000, teme ca: * limitarea curentului și dispozitive hibride de comutație; * dispozitive bazate pe microprocesoare pentru comanda întrerupătoarelor. Potrivit noii structuri a CIGRE, unul din subiectele preferențiale ale sesiunii din anul 2004 a fost intitulat Restricțiile de mediu și piața de energie, care
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]