16,685 matches
-
este cu două etaje, cu două porți, una exterioară și alta interioară, cu câte două canaturi fiecare. Avea pod mobil, peste șanțul ce înconjoară cetatea. Clădirea porții este astăzi cuprinsă în incinta din sec. al XVIII-lea. Toate clădirile sunt înconjurate de zidurile puternice ale cetății, care ating o lungime de 2.5 km. La fiecare 40-45 m au fost construite turnuri și bastioane. Numărul lor maxim a ajuns la 34, 12 dintre ele erau turnuri de luptă goale, ulterior acestea
Cetatea Albă (cetate) () [Corola-website/Science/333882_a_335211]
-
dintelui se desprind dintr-o cavitate comună, unică, ce se găsește la baza dintelui. Dinții sunt lipsiți de smalț, dar sunt acoperiți cu ciment. Ei au o creștere obișnuită. După uzură, pe fața triturantă a dinților se văd tuburile dentare înconjurate de prisme de dentină. Limba tubulidentatelor este lungă, îngustă, turtită și protractilă, iar saliva care o acoperă este lipicioasă, potrivită pentru prinderea insectelor. Glandele salivare sunt dezvoltate. Stomacul este simplu, cu regiunea pilorică mult mai musculoasă. Dintre organele de simț
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
spune că în orice triunghi dreptunghic, pătratul unei catete este egal cu produsul dintre ipotenuză și proiecția catetei pe ipotenuză: Aristarh din Samos (310 î.Hr. - 230 î.Hr.) astronom grec, a observat primul că Pământul și celelalte cinci planete cunoscute atunci, înconjoară Soarele. De aceea el este cu mult timp înaintea lui Copernic cel ce a pus bazele sistemului heliocentric. A fost și primul astronom care în anul 265 î.Hr. a estimat (destul de imprecis) dimensiunile Soarelui și Lunii, ca și distanța de la
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
Hr.), pentru a descrie cerurile ca sferice: În cosmologia vechilor credințe indiene (jainism și budism) se credea că Pământul este un disc format din patru continente grupate în jurul unui munte central, Muntele Meru, ca petalele unei flori. Un ocean exterior înconjoară aceste continente. Acest punct de vedere tradițional budist și jainist despre cosmologie descrie cosmosul ca un vast ocean în formă de disc, (de amploarea unui sistem planetar mic), delimitat de munți, în care continentele sunt ca niște mici insule. Matematicianul
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și întărită cu turnuri, care înglobează și o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV. Are un turn-clopotniță masiv, situat la circa 2 m vest de biserică, clopotul fiind turnat în anul 1515. Altarul poliptic
Biserica evanghelică fortificată din Moșna () [Corola-website/Science/333071_a_334400]
-
Înainte de 1928, andocarea avea loc direct în golf, dar de atunci a fost amenajat un port naval și o stațiune litorala cu o plajă celebra, care este cea mai mare de pe insulă. O piață mică se află în fața portului, fiind înconjurată de "casele tipice din Capri, dominate de terasele, balcoanele, galeriile deschise și fațade multi-colorate ale orașului, luminate de "roșul pompeian", care este una dintre cele mai intense note de culoare de-a lungul întregii coaste napoletane." Orașul este caracterizat, de
Marina Grande, Capri () [Corola-website/Science/333140_a_334469]
-
acompaniindu-le cu o muzică romantică. Acesta a fost citat ca fiind unul dintre cele mai bune restaurante hoteliere din Italia. Începând din 1986, Grand Hotel este membru al consorțiului The Leading Hotels of the World. El este descris astfel: "Înconjurat de o parcare proprie luxuriantă, Quisisana este o adevărată oază de relaxare. Terase cu vedere la mare și spre grădini, și spațiile de cazare tradiționale, mobilate elegant - unele cu jacuzzi - sunt expresia perfectă a stilului Dolce Vita din Capri, celebru
Grand Hotel Quisisana () [Corola-website/Science/333151_a_334480]
-
nord-est de Turcia actuală și provinciile Trabzon și Artvin din Turcia. Probabil unul din cele mai vechi triburi din Georgia, colchizii erau stabiliți în regiune încă din epoca bronzului. Potrivit mai multor autori clasici, Colchida era o regiune care era înconjurată de Pont, Marea Neagră, râul Corax (probabil actualul râu Bzybi, în Abhazia, Georgia, lanțul munților Caucazul Mare (cuprins între Colchida și regatul sarmaților, Iberia, munții Moschici (astăzi munții Caucazul Mic) și Armenia. Totodată, frontiera de sud a Colchidei varia potrivit autorilor
Colchida () [Corola-website/Science/333150_a_334479]
-
de mai multe triburi apropiate, dar distincte, stabilite mai ales pe malurile Mării Negre. Principalele triburi erau macheloniții, heniochiții, zydreții, lazii, tibareniții, mossynecii, anascii, svanii, sanigeții, gelonienii și melanchlaeniții. Aceste triburi difereau complet în limbaj și în aparența popoarelor care le înconjurau. Acest lucru i-a determinat pe cei Antichitate să dezvolte teorii despre originea lor. Astfel, Herodot afirmă că colchizii, cu egiptenii și etiopienii erau primii care au practicat circumciziunea, o tradiție care ar fi fost importată de armatele faraonului Sesostris
Colchida () [Corola-website/Science/333150_a_334479]
-
mai mari autorități ale karaismului (deși H.Graetz scrie că această informație nu este veridică). Pentru a împrospăta interesul evreilor palestinieni în textele biblice, Moshe Ben Nahman a scris cea mai importantă dintre scrierile sale, Comentariul la Tora. Cu toate că era înconjurat de prieteni și discipoli, el a resimțit în [[Țara Sfântă]] durerile depărtării de familie. „Mi-am părăsit familia, mi-am abandonat casa. Acolo, însă, lângă fiii mei și fiicele mele, dulcii si dragii mei copii, pe care i-am educat
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
de archebuze. Când japoneziii au început să urce în sus pe deal, Yi a ordonat oamenilor săi să tragă dar săgețile lor au căzut la o distanță prea mică. Konishi Yukinaga și-a împărțit forțele și a început să îi înconjoare pe coreeni. Yi Il și-a întors calul și s-a retras cu armata rămasă. Armata Konishi a fost victorioasă omorând în jur de 300 dintre apărătorii coreeni. Konishi a condus în continuare oamenii spre Chungju pentru o altă victorie
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
tunurile și distrugând nava-pavilion a inamicului. În următoarea zi, flota Jeolla a plecat spre locul unde Won Gyun trebuia să le adune și s-au întâlnit cu Yi Sun-sin pe 15 iunie. Flota a crescut la 91 de nave. Acestea înconjurau insula Geoje care era legată de insula Gadeok dar vasele de spionaj au detectat 50 de vase japoneze în portul Okpo. La observarea flotei coreene care se apropia, unii japonezi și-au întors navele și au început să fugă. În
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
sunt ancorate la strâmtoarea Gyeonnaeryang. Din cauza adâncimii strâmtorii și pericolului reprezentat de rocile subacvatice, Yi Sun-sin a trimis șase nave ca să atragă 63 de vase japoneze în marea largă iar flota japoneză le-a urmat. Acolo, flota japoneză a fost înconjurată de flota coreeană într-o formație semicirculară specială creeată ge Yi Sun-sin. Marina coreeană avea trei nave-țestoasă care au fost folosite pentru străpungerea formației japoneze. Vasele coreene au atacat formația japoneză cu salve de tun. Apoi coreenii au început o
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
anul 2009 de studiourile Pixar și distribuit de Walt Disney Pictures. Regizat de Pete Docter, filmul spunea povestea unui septuagenar pe nume Carl Fredricksen (vocea lui Edward Asner) și a micului cercetaș, Russell (Jordan Nagai). Hărțuit de constructorii care-i înconjoară casa cu zgârie-nori, Carl, un septuagenar, își ia zborul cu tot cu casă, susținut în aer de o mulțime de baloane multicolore. Planul bătrânului, care vrea să-și țină și o promisiune făcută soției lui decedate, aceea de a explora lumea întreagă
Deasupra tuturor (film din 2009) () [Corola-website/Science/333242_a_334571]
-
Poloniei. Însumând 80 de construcții fortificate, complexul dispunea de un aerodrom anex și acoperea o suprafață de 27 de hectare. Șapte buncăre din fier-beton, cu o grosime a pereților de până la 8 metri, erau camuflate într-o pădure deasă și înconjurate de sârmă ghimpată și de un câmp minat. Atentatul de la 20 iulie 1944 împotriva lui Hitler făcut de Claus von Stauffenberg s-a desfășurat aici. Hitler a petrecut în „Bârlogul lupului” mai bine de 800 de zile, ajungând aici prima
Wilczy Szaniec () [Corola-website/Science/333268_a_334597]
-
care a fost întruchipat artistic în zigurat, iar în Egiptul Antic diferite elemente ale universului au fost întruchipate în zeități antropomorfe, cum ar fi zeița-cer Nut, reprezentată cu corpul arcuit împânzit cu stele și despărțită de soțul ei, zeul-pământ Geb, înconjurat de zeul-aer Shu. Cosmografia tradițională hindusă, budistă și jainistă reprezină un univers schematic centrat pe Muntele Meru înconjurat de râuri, continente și mări. Aceste cosmografii postulează un univers ca fiind creat repetat și distrus peste cicluri de timp de lungimi
Cosmografie () [Corola-website/Science/333311_a_334640]
-
în zeități antropomorfe, cum ar fi zeița-cer Nut, reprezentată cu corpul arcuit împânzit cu stele și despărțită de soțul ei, zeul-pământ Geb, înconjurat de zeul-aer Shu. Cosmografia tradițională hindusă, budistă și jainistă reprezină un univers schematic centrat pe Muntele Meru înconjurat de râuri, continente și mări. Aceste cosmografii postulează un univers ca fiind creat repetat și distrus peste cicluri de timp de lungimi imense. Cosmografii din perioada modernă timpurie (Mercator etc.) au dezvoltat cosmografia din ce în ce mai mult în direcția științelor moderne: geografie
Cosmografie () [Corola-website/Science/333311_a_334640]
-
pereche de nervi. Organul olfactiv, nepereche, e în legătură cu excrescența pituitară ce străbate peretele craniului. Aparatul bucal este adaptat pentru supt. În stare adultă au gură rotundă ce nu se poate închide, ea având forma unei deschideri circulare, ca o ventuză, înconjurată de buze moi. Cu ajutorul gurii se pot fixa, prin sugere, pe diferite obiecte și mai ales pe pești cărora le perforează peretele corpului, sugându-le sângele și carnea, pe care trăiesc ca paraziți. Cavitatea bucală este în formă de pâlnie
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
Sân Giorgio Maggiore este o insulă în Laguna Venețiana din nordul Italiei, situată la est de Giudecca și la sud de grupul de insule principale. Insula este înconjurată de "Canale della Grazia", "Canale della Giudecca", "Bazinul Sân Marco", "Canale di Sân Marco" și sudul lagunei. Ea face parte din sestiere Sân Marco. Sân Giorgio Maggiore a fost, probabil, locuită în perioada română; după fondarea Veneției a fost numită
Insula San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333350_a_334679]
-
Palladio din cauza angajamentului său față de arhitectura clasică. Rezultatul este o clădire oarecum eclectică, cu un interior din piatră gri cu stuc alb, care combină nava cu o trecere boltită în spații care sunt unificate. Un șir neîntrerupt de piloni corintici înconjoară întreaga navă centrală. Biserica are o lungime de 75 m și lățimea de 30 m, din care nava centrală are o lățime de 20 m. "Il Redentore" conține picturi realizate de Francesco Bassano, Lazzaro Bastiani, Carlo Saraceni, Leandro Bassano, Palma
Il Redentore () [Corola-website/Science/333365_a_334694]
-
lui Palladio, conceput pe la mijlocul anilor 1570, dar nici fațada și nici interiorul bisericii nu prezintă trăsăturile caracteristice ale stilului arhitectului vicentin. Poate să fie vorba, de asemenea, de o realizare extrem de neîndemânatică și nefidelă. Edificiul institutului, în formă de potcoavă, înconjoară biserica, având o curte în spațiul exterior din spatele absidei. O cornișă împarte orizontal fațada bisericii în două niveluri. Nivelul inferior este dominat de portalul situat în centru; o jumătate de coloană este dispusă de o parte și de alta și
Le Zitelle () [Corola-website/Science/333371_a_334700]
-
Constelațiile sunt prezentate în ordinea descrescândă a declinației, începând cu Ursa Mică, cele 12 constelații ale zodiacului apar de la a 22-a (Berbecul) până la a 33-a poziție (Peștii), următoarele 15 constelații fiind situate sub planul eclipticii. Fiecare ilustrație este înconjurată de o riglă divizată în grade pentru a permite determinarea poziției fiecărei stele cu o precizie de o fracțiune de grad. Aceste rigle sunt numerotate din cinci în cinci grade, iar o linie leagă riglele superioare de cele inferioare la
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
și pictură din cel de-al doilea altar, "Sf. Spiridon face să țâșnească apă dintr-o flacăra" de Domenico Maggiotto. Altarul capelei principale, din marmură, este din secolul al XVIII-lea și se caracterizează printr-un tabernacol baroc bogat decorat, înconjurat de figuri în bronz aurit, realizate de Giovanni Maria Morlaiter ("Arhanghelii Mihail și Gabriel"), Antonio Gai ("Sfanțul Marcu") și Giovanni Marchiori ("Sfanțul Petru"). Piesă principala a altarului, pictură "Vizitarea", a fost începută de Giambattista Piazzetta și completată, după moartea sa
Biserica Santa Maria della Pietà din Veneția () [Corola-website/Science/333419_a_334748]
-
Elmo". El servește în prezent ca muzeu, sala de expoziție și birouri. Documentele menționează existența unei structuri pe acest loc din 1275, din epoca lui Carol I de Anjou. Cunoscut inițial că "Belforte", el a fost probabil o reședința fortificata, înconjurată de ziduri și cu o poartă de intrare având deasupra două turnulețe. În 1329, cu ajutorul desenelor și modelelor arhitectului sienez Tino da Camaino, ducele Robert I de Anjou a lărgit cetatea descrisă în documente că "palatium în summitatae montanae Sancti
Castel Sant'Elmo () [Corola-website/Science/333341_a_334670]
-
îndrăzneață a atras critici acerbe din partea contemporanilor săi, astfel că Escriva a trebuit să-și apere proiectul în 1538 într-un material scris intitulat "Apologia". De fapt, cu tenaille-le sale duble, cu numeroasele ambrazuri în bastioane și cu zidurile înalte înconjurate de un șanț, castelul s-a potrivit admirabil cu topografia locului și funcțiile strategice și de apărare. În anul 1538 a fost plasată deasupra porții de intrare o inscripție comemorativa, surmontata de stema lui Carol Quintul și de vulturul bicefal
Castel Sant'Elmo () [Corola-website/Science/333341_a_334670]