16,504 matches
-
scrie denumirea județului în care este înregistrată nava, respectiv platforma maritimă. **) În cazul municipiului București se va scrie "Sectorul nr. ..........". Anexa 7 ------- (Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 130/2007 ) -------------------------------------------- MODELUL timbrului autocolant ce se aplică pe documentul de identitate al alegătorului care votează la alegerile pentru membrii României în Parlamentul European din anul 2007 NOTĂ: Pătratul în care este încadrat cercul cu înscrisul "Votat P.E." și "25.11.2007" are latura de 20 mm. Anexa 8 ------- (Anexa nr. 1 la Hotărârea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190844_a_192173]
-
anul 2007 NOTĂ: Pătratul în care este încadrat cercul cu înscrisul "Votat P.E." și "25.11.2007" are latura de 20 mm. Anexa 8 ------- (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 132/2007 ) -------------------------------------------------- MODELUL dovezii eliberate de Autoritatea Electorală Permanentă alegătorilor comunitari pentru exercitarea dreptului de a alege membrii din România în Parlamentul European -------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190844_a_192173]
-
al premiului de Stat. Împrejurarea că aceste distincții au fost acordate cu câteva zile înaintea marii sărbători a întregului popor - ziua alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională - este și ea bogată în semnificații. Rezultatul votului de la 30 noiembrie, priveliștea alegătorilor îndreptându-se spre secțiile de votare, singuri sau în grupuri, cu copii sau fără copii, unii cu flori, și cu toții având înscrisă în privire conștiința clară a răspunderii, constitue poate cea mai plastică măsură a creșterii morale și politice a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Jebeleanu din Inimi sub săbii cu Lidice sau Bălcescu, dacă comparăm volumul Ninei Cassian La scara 1/1 cu poezia Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război sau Cântecele de galeră ale lui Cicerone Theodorescu cu Certificatul de alegător. Noi ne mândrim astăzi că poezia noastră este o poezie cu tendință, cu tendința de-a exprima adevărul vieții pătrunsă de înaltele idealuri umane ale socialismului și comunismului. Ea nu vorbește câtorva «rafinați», gustători de «chintesențe» ale decadentismului burghez, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vota în mod direct în privința chestiunilor prezentate; și, în consecință, nu sînt nevoiți să delege deciziile de importanță majoră reprezentanților, care ar putea foarte bine să fie influențați mai curînd de propriile lor scopuri și interese decît de cele ale alegătorilor lor. Date fiind aceste avantaje clare, de ce a fost reformulată vechea înțelegere a democrației astfel încît să cuprindă o instituție politică, la origini, nedemocratică? REPREZENTAREA DEJA EXISTA Ca de obicei, un răspuns parțial este oferit de istorie. În țări unde
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
timpul de călătorie și alte aspecte practice. Să presupunem că ținutul cuprinde zece mii de cetățeni adulți, numărul cel mai mare din tabelul 1. Q.E.D.: Reprezentantul ar trebui să aloce mai mult de jumătate din zilele anului pentru întîlniri cu alegătorii! În Statele Unite, reprezentanții din Congres sînt aleși din circumscripții care cuprind în medie mai mult de patru sute de mii de cetățeni adulți. Un membru al Camerei Reprezentanților care ar dori să acorde doar zece minute fiecărui cetățean din ținut nu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
XX-lea și s-au dovedit durabile, formele de guvernare parlamentară și nu prezidențială au fost cele preferate ca soluții constituționale valide. Sistem electoral? Cu cîtă strictețe este respectat raportul dintre numărul locurilor din legislativul național și preferința manifestată de alegători? Dacă, de exemplu, candidații unui partid au obținut 30% din voturi, aceasta va însemna cîștigarea a 30% din locuri? Sau vor cîștiga doar 15%? Deși sistemul electoral nu este neapărat specificat în textul constituției ca o componentă distinctă, așa cum s-
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a acestui parlament; totuși aceasta a rezultat în baza unui procent de doar 44% din numărul voturilor. Partidul Conservator, cu 31% din voturi, a avut doar 25% din locuri, pe cînd defavorizații Liberali-Democrați care au primit sprijinul a 17% din alegători, s-au ales cu numai 7% din numărul locurilor! (Candidații celorlalte partide au cîștigat un total de 7 procente de voturi și 4% locuri în parlament). De ce apar aceste discrepanțe între totalul voturilor alocate unui partid și procentul de locuri
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în parlament). De ce apar aceste discrepanțe între totalul voturilor alocate unui partid și procentul de locuri obținute? Imaginați-vă un sistem democratic la scară redusă cu numai o sută de membri repartizați în cîte zece districte egale, din rîndul cărora alegătorii optează pentru un singur reprezentant pentru corpul legislativ. Să presupunem că în mica noastră democrație 510 electori (sau 51%) votează pentru Partidul Albastru și 490 (sau 49%) votează pentru Partidul Roșu. Acum să ne închipuim (deși e puțin probabil) că
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
presupunem că în mica noastră democrație 510 electori (sau 51%) votează pentru Partidul Albastru și 490 (sau 49%) votează pentru Partidul Roșu. Acum să ne închipuim (deși e puțin probabil) că fiecare este susținut de un număr perfect uniform de alegători din întreaga noastră minidemocrație: fiecare din cele zece districte se întîmplă să conțină 51 alegători ai Albaștrilor și 49 din cei ai Partidului Roșu. Care va fi rezultatul alegerilor? Partidul Albastru cîștigă în fiecare district și astfel dobîndește 100% din
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
490 (sau 49%) votează pentru Partidul Roșu. Acum să ne închipuim (deși e puțin probabil) că fiecare este susținut de un număr perfect uniform de alegători din întreaga noastră minidemocrație: fiecare din cele zece districte se întîmplă să conțină 51 alegători ai Albaștrilor și 49 din cei ai Partidului Roșu. Care va fi rezultatul alegerilor? Partidul Albastru cîștigă în fiecare district și astfel dobîndește 100% din locuri și o majoritate în parlament de zece la zero (tabelul 2, exemplul 1). Sistemul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
oferă un exemplu important în acest sens. Sistemul V. Pl. american poate conduce la absența reprezentării echitabile pentru numărul mare de electori afro-americani în cadrul corpurilor legislative ale fiecărui stat și în Camera Reprezentanților. Pentru a se asigura de faptul că alegătorii afro-americani vor avea parte de cel puțin cîțiva reprezentanți în legislativele statale sau în Congres, corpurile legislative și judecătorii au recurs uneori la delimitarea unor circumscripții cu majoritate afro-americană. Districtul rezultat nu reflectă cîteodată nici o corespondență cu factori geografici, economici
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
corespondență cu factori geografici, economici sau istorici. Sub incidența unui sistem R.P., dacă afro-americanii ar alege să voteze pentru candidații lor, ar fi reprezentați în proporție egală cu numărul lor: într-un stat în care, să zicem că 20% din alegători sînt negri, cu siguranță că 20% din numărul locurilor vor fi ocupate de afro-americani, dacă asta ar dori. Dar dacă lucrurile stau așa, de ce n-a fost adoptat sistemul R.P.? În principal pentru că ostilitatea manifestată față de R.P. este atît de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dintre cele două este mai bun? În jurul avantajelor relative ale acestor două sisteme are loc o dezbatere acerbă. La modul general, fiecare avantaj își găsește contraponderea în cadrul celuilalt sistem. De exemplu, unul din avantajele sistemului bipartidist este că ușurează sarcina alegătorilor care își reduc numărul opțiunilor la doar două. Dar în opinia unui susținător al sistemului RP această reducere drastică a numărului de alternative disponibile afectează serios libertatea de alegere a electorilor. Alegerile sînt perfect libere, ar putea argumenta ei, dar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
orice candidat care a obținut mai mult de 12,5% din voturile înregistrate în primul tur de scrutin. Astfel partidele mici au șansa de a cîștiga cîteva locuri din primul tur; dar în al doilea tur atît ei cît și alegătorii lor ar putea hotărî să aloce voturile lor unuia dintre cei doi candidați mai bine plasați. În Germania jumătate din membrii Bundestagului sînt aleși prin sistemul V. Pl. iar cealaltă jumătate prin RP. Versiuni ale modalității germane au fost de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mai departe de disponibilitatea largă a informațiilor relevante, pe care le pot obține la costuri scăzute din mass-media. Concurența politică între căutătorii de funcții, organizați în partidele politice, se adaugă ofertei, pe măsură ce partidele și candidații sînt dornici să ofere informații alegătorilor (uneori, informații tivite cu dezinformare) cu privire la performanțele și intențiile lor. Grație partidelor politice și grupurilor de interese, cantitatea de informații de care cetățenii au nevoie pentru a fi într-adevăr informați adecvat, angajați activ în politică și eficienți din punct
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
într-adevăr informați adecvat, angajați activ în politică și eficienți din punct de vedere politic, este, de fapt, redusă la un nivel mult mai ușor de dobîndit. De obicei, un partid politic are o istorie cunoscută, în linii generale, de către alegători, o direcție prezentă care este, de regulă, o extensie a trecutului său, și un viitor oarecum previzibil. În consecință, alegătorii nu au nevoie să cunoască orice problemă publică importantă. În schimb, pot pur și simplu vota candidații partidului după propria
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
un nivel mult mai ușor de dobîndit. De obicei, un partid politic are o istorie cunoscută, în linii generale, de către alegători, o direcție prezentă care este, de regulă, o extensie a trecutului său, și un viitor oarecum previzibil. În consecință, alegătorii nu au nevoie să cunoască orice problemă publică importantă. În schimb, pot pur și simplu vota candidații partidului după propria opțiune, cu convingerea că, dacă vor fi aleși, reprezentanții lor vor urmări în general politici conforme cu interesele lor. De
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Deși sistemul Votului Alternativ e folosit doar în Australia (și în formă modificată în insula Nauru din Pacific), unii politologi îl susțin puternic. Sub acest sistem, candidații pot fi aleși din circumscripții uninominale, ca în cazul FPTP. Dar, spre deosebire de FPTP, alegătorii ierarhizează candidații locul unu pentru prima alegere, doi pentru a doua, trei pentru a treia, și așa mai departe. Dacă nici un candidat nu cîștigă majoritatea voturilor, atunci candidatul cu cel mai mic total este eliminat și se ține cont de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
unu pentru prima alegere, doi pentru a doua, trei pentru a treia, și așa mai departe. Dacă nici un candidat nu cîștigă majoritatea voturilor, atunci candidatul cu cel mai mic total este eliminat și se ține cont de preferințele secundare ale alegătorilor care l-au situat pe primul loc. Pașii continuă pînă cînd un candidat cîștigă 50% din voturi. Sistemul francez cu două tururi a fost conceput pentru a obține un rezultat similar. Amîndouă sistemele evită potențiala imperfecțiune din FPTP: dacă mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu două tururi a fost conceput pentru a obține un rezultat similar. Amîndouă sistemele evită potențiala imperfecțiune din FPTP: dacă mai mult decît doi candidați concurează pentru fotoliu, locul ar putea fi cîștigat de candidatul pe care o majoritate de alegători l-ar respinge, dacă li s-ar acorda această șansă. Iar VA, le acordă această oportunitate. Sistemele RP se împart în trei grupe. De departe cel mai obișnuit sistem este cel al listelor, în care alegătorii își aleg candidații din
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care o majoritate de alegători l-ar respinge, dacă li s-ar acorda această șansă. Iar VA, le acordă această oportunitate. Sistemele RP se împart în trei grupe. De departe cel mai obișnuit sistem este cel al listelor, în care alegătorii își aleg candidații din liste oferite de către partidele politice; numărul candidaților aleși este în strictă conexiune cu proporția de voturi acordate pentru partidul lor. În sistemul Mixt Membru-Proporțional folosit în Germania, Italia și, mai recent, în Noua Zeelandă, unii candidați, de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
decît un sistem RP pur. Un sistem RP deseori susținut de către politologi, dar rareori folosit (excepție făcînd Irlanda, unde este folosit încă din 1921) este sistemul de vot unic transferabil (VUT). Ca și în cazul votului alternativ descris mai sus, alegătorii își clasifică candidații. Dar, spre deosebire de VA, VUT este folosit în circumscripții plurinominale. Metoda numărării voturilor este prea complexă pentru a fi descrisă aici; VUT asigură că locurile din circumscripțiile cu mai mulți membri sînt cîștigate de candidații și partidele politice
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
VA, VUT este folosit în circumscripții plurinominale. Metoda numărării voturilor este prea complexă pentru a fi descrisă aici; VUT asigură că locurile din circumscripțiile cu mai mulți membri sînt cîștigate de candidații și partidele politice cel mai bine clasate. Deși alegătorii din Irlanda par să fie mulțumiți de VUT, complexitatea sistemului a descurajat, probabil, aplicarea sa în altă parte. Manualul descrie nouă sisteme și consecințele lor. În plus, oferă și interesante " Sfaturi pentru șefii de campanie electorală". Cîteva dintre preceptele pe
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
electorală". Cîteva dintre preceptele pe care le pune la dispoziție (urmate de scurte explicații) sînt: • fii simplu; • nu-ți fie teamă de inovații; • aproximează cu "eroarea" către includere; • contruiește legitimitate și acceptare printre toate personajele cheie; • încearcă să maximizezi influența alegătorului; • dar echilibrează acest lucru cu încurajarea coerentă a partidelor politice. Faptul că există un număr relativ mare de sisteme electorale alternative sugerează trei idei. În primul rînd, dacă se întîmplă ca o țară democratică să aibă un sistem electoral care
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]