16,776 matches
-
The MIT Press, Cambridge. Cohen J., Sabel C.F., 1997, "Directly-Deliberative Polyarchy", European Law Journal, 3, 4, pp. 313-42. Cohen J., Sabel C.F., 2003, Sovereignty and Solidarity: EU and Us, in Governing Work and Welfare in a New Economy: European and American Experiments, sub îngrijirea lui J. Zeitlin, D.Trubek, Oxford University Press, Oxford, Pp.345-75. Conant L., 2004, Justice Contained: Law and Politics in the European Union, Cornell University Press, Ithaca. Constant B., 1818, De la liberté des Anciens comparée à celle
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
1989, Rediscovering Institutions. The Organizational Basis of Politics, Free Press, New York. March J., Olsen J., 1995, Democratic Governance, Free Press, New York. Marks G., Hooghe L., Blank K., 1995, European Integration since the 1980s: State-Centric versus Multi-Level Governance, lucrare prezentată în cadrul American Political Science Association Meeting, Chicago, 31 august-3 septembrie. Maresceau M., 1989, The Political and Legal Framework of Trade Relations between the European Community and Eastern Europe, Nijhoff, Dordrecht. Marshall T.H., 1950, Citizenship, Social Class and Other Essays, University Press, Cambridge
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
dar confuză, a dictonului creștin care înțelegea să dea Cezarului acele lucruri politicești de care Dumnezeu s-ar fi putut lipsi...). Abia în anul 1215 baronii englezi îi impun regelui Ioan fără de Țară documentul numit Magna Charta Libertatum. În 1776, americanii proclamă Virginia Bill of Rights, iar francezii adoptă prima lor constituție în timpurile tulburi ale Revoluției de la 1789. Secolul al XIX-lea va fi mult mai productiv în materie de texte constituționale (cu precădere în contextul revoluțiilor burgheze de la 1848
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
propria noastră Constituție postcomunistă nu a rezistat mai mult de doisprezece ani în prima formă și mai mult de zece în a doua, iar Constituția SUA a rezistat peste două secole. Poate că putem învăța ceva din ceea ce au făcut americanii acum două sute de ani. 1. De la Declarația de Independență la Constituția Americii Istoria Constituției Americii este strâns legată de cucerirea independenței coloniilor americane care, nemulțumite de dominația britanică, și-au manifestat cu ardoare dorința de suveranitate, pe care au câștigat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Kent; Kai, Kaiser; Smoke, Paul, The political Economy of Decentralization Reform: Implications for Aid Effectiveness, The World Bank, Washington, D.C., 2010. Edling, Max M., A Revolution in Favor of Government: Origins of the U.S. Constitution and the Making of the American State, Oxford University Press, 2003. Elazar, Daniel, J., Covenant and Civil Society. The Constitutional Matrix of Modern Democracy, Transaction Publishers, New Jersey, 1998. Elgie, Robert, "Duverger, Semi-presidentialism and the supposed French archetype", în West European Politics, nr. 32 (2). Epstein
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
online la http://www.ziare.com. Ziare.com, UDMR își ascunde ambițiile etnice în spatele unor argumente economice subțiri, publicat 29 aprilie 2013, online la http://www.ziare.com. Zvesper, John, Political Philosophy and Rhetoric. A Study of the origins of American party politics, Cambridge University Press, 1977. http://iasi.mmb.ro/. http://media.hotnews.ro. http://ro.stiri.yahoo.com/. http://www. insse.ro/. http://www.culte.gov.ro/. http://www.razbointrucuvant.ro/. http://www.semnele timpului.ro/. www.worldjusticeproject.org
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
unite ale Americii: comentarii, Editura "Nord-Est" S.R.L., Iași, 1992, pp. 89-108. 2 Despre originile, evoluția constituționalismului american și adoptarea constituției, v. Max M. Edling, A Revolution in Favor of Government: Origins of the U.S. Constitution and the Making of the American State, Oxford University Press, 2003. 3 Despre delegații participanți la Convenția de la Philadelphia Joseph C. Morton, Shapes of The Great Debate At The Constitutional Convention of 1787 (A Biographical Dictionary), Greenwood Press: Westport, CT; Londra, 2006. 4 Dumas Malone, Jefferson
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Franklin, Viking, New York, 1938. 8 Eric Foner, Tom Paine and Revolutionary America, Oxford University Press, New York, 1976. 9 D. Miller, op. cit., pp. 355-357. 10 Idem, pp. 21-23. 11 John Zvesper, Political Philosophy and Rhetoric. A Study of the origins of American party politics, Cambridge University Press, Cambridge, 1977. 12 D. Miller, op. cit, pp. 464-467. 13 D.F. Epstein, The Political Theory of The Federalist, University of Chicago Press, Chicago, 1984. 14 D. Miller, op. cit., pp. 324-326. 15 J. Madison și J.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
desfacere ș.a.m.d. Fără îndoială, era o explicație unilaterală, dar care conține și un sâmbure de adevăr. În cazul Irakului, de pildă, intervenția americană și a aliaților săi apropiați are un puternic miros de petrol. Motivele oficiale avansate de americani răsturnarea dictaturii sângeroase a lui Saddam, armele nucleare, chimice și biologice pe care le-ar deține Irakul, instaurarea în această țară a unei democrații bazate pe respectarea drepturilor omului își au valoarea lor, dar dincolo de ele și în spatele lor apare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
până în 2008 și inițierea de negocieri cu țările vecine Irakului care au un cuvânt greu de spus în zonă: Iranul și Siria. Președintele Bush "studiază cu mare atenție" raportul și dă, deocamdată, răspunsuri în doi peri. Dar oare de ce vor americanii să se retragă din Irak? Au câștigat războiul și merg soldații la odihnă (binemeritată)? Au implantat (implementat după un termen la modă) democrația și drepturile omului în Irak? Nici vorbă de așa ceva! Americanii au învins repede armata și regimul lui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în doi peri. Dar oare de ce vor americanii să se retragă din Irak? Au câștigat războiul și merg soldații la odihnă (binemeritată)? Au implantat (implementat după un termen la modă) democrația și drepturile omului în Irak? Nici vorbă de așa ceva! Americanii au învins repede armata și regimul lui Saddam, dar s-au trezit în fața unui alt război, de un tip nemaiîntâlnit în istorie. Neavând alt termen la dispoziție, l-aș numi război teroristo-sinucigaș. Cu războinici sinucigași, americanii au mai avut de-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Nici vorbă de așa ceva! Americanii au învins repede armata și regimul lui Saddam, dar s-au trezit în fața unui alt război, de un tip nemaiîntâlnit în istorie. Neavând alt termen la dispoziție, l-aș numi război teroristo-sinucigaș. Cu războinici sinucigași, americanii au mai avut de-a face în 1945. Piloții japonezi kamikaze se năpusteau cu avioanele pline cu trotil asupra vaselor de război americane răcnind "bonzai" și dându-și fericiți viața pentru împărat. Îngroziți, americanii au creat repede o perdea deasă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
numi război teroristo-sinucigaș. Cu războinici sinucigași, americanii au mai avut de-a face în 1945. Piloții japonezi kamikaze se năpusteau cu avioanele pline cu trotil asupra vaselor de război americane răcnind "bonzai" și dându-și fericiți viața pentru împărat. Îngroziți, americanii au creat repede o perdea deasă de foc în jurul vaselor, și rareori mai izbutea vreun kamikaze să distrugă un vapor american. Dar atunci lucrurile erau destul de clare: dușmanul, fie el și sinucigaș, se afla, spațial, de partea cealaltă a baricadei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
orice caz, moartea lui Saddam cu Coranul în mână și cu rugăaciunea pe buze va înfierbânta și mai mult iadul irakian. Din această cauză Bush a și anunțat o suplimentare a trupelor din Irak, dar eu rămân la convingerea că americanii sunt în căutarea unei căi de retragere din iadul irakian care să nu-i compromită prea mult. Interesante și semnificative sunt reacțiile marilor actori internaționali la execuția lui Saddam. Americanii și-au exprimat satisfacția pentru că altfel intervenția în Irak și-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a trupelor din Irak, dar eu rămân la convingerea că americanii sunt în căutarea unei căi de retragere din iadul irakian care să nu-i compromită prea mult. Interesante și semnificative sunt reacțiile marilor actori internaționali la execuția lui Saddam. Americanii și-au exprimat satisfacția pentru că altfel intervenția în Irak și-ar fi pierdut sensul -, Anglia crede că s-a făcut dreptate, UE, în schimb, doar ia act de eveniment, neuitând să adauge că Europa Unită a prohibit pedeapsa cu moartea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
veșnicul război dintre evrei și palestinieni, sprijinind total organizația Hezbollah. În ultimii ani, se spune că Iranul depune eforturi foarte mari pentru fabricarea bombei atomice, pentru că mijloace purtătoare rachete deja posedă. Toate acestea nu puteau să-i lase indiferenți pe americani. Să recapitulăm: Iranul are rezerve uriașe de petrol, are o armată în plină dezvoltare, posedă armament modern furnizat mai ales de China și Rusia, poate bloca Strâmtoarea Ormuzd prin care tranzitează 30% din petrolul mondial, îi ajută pe palestinieni, duce
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
bloca Strâmtoarea Ormuzd prin care tranzitează 30% din petrolul mondial, îi ajută pe palestinieni, duce o politică net antiamericană, aliindu-se cu lideri ca Hugo Chavez din Venezuela, iar acum, culmea, vrea și arma nucleară. Oare nu este suficient pentru ca americanii să pună Iranul pe "axa răului"? În consecință, SUA au mobilizat forțe diplomatice impresionante, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU, pentru a aplica sancțiuni severe Iranului, în primul rând economice. Conflictul nu are șanse să diminueze cât timp președintele Iranului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
vor doar să obțină energie nucleară în scopuri pașnice, dar nu prea îi crede nimeni, nici măcar rușii și chinezii, care le-au dat tehnologia. În aceste condiții a început să se vorbească despre război, mai precis despre o intervenție-fulger a americanilor cu scopul de a distruge instalațiile nucleare iraniene. Bush are, însă, mari probleme cu Irakul și chiar dacă a trimis, zilele trecute, încă vreo câteva mii de militari în Irak, rămân la părerea că el are deja o strategie de retragere
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
apă grea și îmbogățeau uraniul și plutoniul pentru o centrală termonucleară. Și iranienii spun că instalațiile lor fac exact același lucru, dar rămâne ca și evreii să-i creadă. În cazul unei asemenea decizii, trebuie ca evreii să ceară acordul americanilor, dar tare mă tem că, uneori, americanii trebuie să ceară acordul evreilor. Rămâne să explic cu altă ocazie de ce cred eu că lucrurile stau așa. În orice caz, o eventuală intervenție americană sau israeliană în Iran ar avea consecințe greu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pentru o centrală termonucleară. Și iranienii spun că instalațiile lor fac exact același lucru, dar rămâne ca și evreii să-i creadă. În cazul unei asemenea decizii, trebuie ca evreii să ceară acordul americanilor, dar tare mă tem că, uneori, americanii trebuie să ceară acordul evreilor. Rămâne să explic cu altă ocazie de ce cred eu că lucrurile stau așa. În orice caz, o eventuală intervenție americană sau israeliană în Iran ar avea consecințe greu de estimat. Nu cred că vor interveni
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
argumente dintre care unele s-au dovedit ulterior false. Europa s-a împărțit în două: unele țări, membre ale NATO, ca Franța și Germania, s-au opus de la început intervenției; altele, mai ales dintre fostele țări socialiste, au fost pentru. Americanii, nervoși, i-au numit pe primii "Europa Veche", depășită de vremuri, iar pe ceilalți "Europa Nouă", adică, vezi bine, progresistă și cu simțul realității. În Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ne-am certat, ca la ușa cortului, pe chestiunea aceasta
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu? Cea mai importantă țară din toate punctele de vedere, economic, financiar, militar etc. și care, de fapt, a și nășit Alianța, este SUA; nu există, practic, decizie cât de cât importantă în cadrul NATO care să nu fie luată de americani. Ei duc greul, dar tot ei și conduc. Există și o Adunare Parlamentară a NATO, compusă din reprezentanți trimiși de parlamentele naționale ale țărilor-membre. Am fost o perioadă membru al acestei Adunări și am participat la prima ei sesiune de după
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lucru în Irak. În ultima vreme, situația din Irak s-a complicat foarte mult; dar nu numai în Irak, ci și în cadrul Alianței în legătură cu Irakul. Acolo, așa cum am mai spus, este un război civil de o cruzime nemaiîntâlnită. Mor și americani tot mai mulți, cheltuielile cresc exponențial, iar în SUA sporesc, pe zi ce trece, protestele față de participarea țării la tragedia irakiană. Pe de altă parte, unii aliați ai Americii și-au retras trupele din Irak (Italia, Spania), iar alții sunt
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aflați în conflicte care n-o privesc direct. De aceea, eu cred că noi dăm o prea mică atenție unei probleme care ar merita o dezbatere serioasă. Cazul celor doi români rătăciți în Irak și reținuți vreo trei luni de americani a fost folosit ca armă în războiul politic intern, mascând adevărata problemă: dacă și de ce mai este necesară prezența soldaților noștri în Irak? Nu mă hazardez să dau un răspuns hotărât pentru că încă nu am toate datele necesare. Constat, totuși
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
văzut că nu am câștigat nimic. Dimpotrivă, pierdem mereu, pentru că întreținerea militarilor noștri în Irak costă foarte mult, iar povara este suportată de statul român. Era vorba, la un moment dat, ca o parte a poverii să fie preluată de americani, dar nu mai știu mărimea ei și nici dacă acest lucru chiar s-a întâmplat. După cum vedeți, eu doar pun niște întrebări, nu dau cu parul. Și nu dau cu parul pentru că știu dintr-o experiență diplomatică suficient de lungă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]