17,527 matches
-
a debutat în anul 2003, în Tokyo, Japonia, sub forma unei reuniuni a designerilor și a creativilor, ca metodă de a împărtăși din expriența lor și de a vorbi despre proiectele pe care le realizează. Formatul a fost inventat de arhitecții Astrid Klein și Mark Dytham de la firma de arhitectură Klein Dytham architecture (KDa). Formatul PechaKucha se referă la susținerea unei prezentări cu ajutorul a 20 de imagini, fiecăreia fiind alocate exact 20 de secunde, totalul unei prezentări fiind de 6 minute
PechaKucha () [Corola-website/Science/321474_a_322803]
-
Night a debutat în 2003, în Tokyo, Japonia, sub forma unei reuniuni a designerilor și a creativilor ca metodă de a împărtăși din expriența lor și de a vorbi despre proiectele pe care le realizează. Formatul a fost inventat de arhitecții Astrid Klein și Mark Dytham de la firma de arhitectură Klein Dytham acrchitecture (KDa). Prima ediție a avut loc la SuperDeluxe, spațiul pentru evenimente multimedia experimentale, pe care acești arhitecți l-au organizat în Roppongi, Tokyo, Japonia. Ideea acestui tip de
PechaKucha () [Corola-website/Science/321474_a_322803]
-
despre proiectele pe care le realizează. Formatul a fost inventat de arhitecții Astrid Klein și Mark Dytham de la firma de arhitectură Klein Dytham acrchitecture (KDa). Prima ediție a avut loc la SuperDeluxe, spațiul pentru evenimente multimedia experimentale, pe care acești arhitecți l-au organizat în Roppongi, Tokyo, Japonia. Ideea acestui tip de eveniment a venit din nevoia de a umple un spațiu generos pe care cei doi arhitecți îl dețineau pentru expozițiile de profil pe care le realizau și a ținut
PechaKucha () [Corola-website/Science/321474_a_322803]
-
a avut loc la SuperDeluxe, spațiul pentru evenimente multimedia experimentale, pe care acești arhitecți l-au organizat în Roppongi, Tokyo, Japonia. Ideea acestui tip de eveniment a venit din nevoia de a umple un spațiu generos pe care cei doi arhitecți îl dețineau pentru expozițiile de profil pe care le realizau și a ținut cont de faptul că odată ce oamenii se pornesc să vorbească despre munca lor, sunt tentați să se piardă în infinite detalii. Nu s-a dorit o prezentare
PechaKucha () [Corola-website/Science/321474_a_322803]
-
Herc. Peruchetti. A.D. MDCCCCIV."" Traducerea în limba română este următoarea: ""Cei trei frați din Miclăușeni Dimitrie, Matei, mai micul George cu consoarta sa, Maria, au ajutat la consolidarea și restaurarea acestei biserici, contribuind cu sfaturi, forță de muncă și cunoștințe. Arhitectul milanez Herc. Peruchetti. Anul Domnului 1904"". Ca urmare a desfășurării primului război mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericești și le-a dus la palat, fiind restituite bisericii abia în 1931. În anul 1944, din cauza
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
francez René Descartes (1596-1650), a cărui operă, "Meditații", a fost publicată în acel an, și ale cărui idei asupra animalelor au informat atitudini până în secolul al XXI-lea. Scriind pe timpul „revoluției științifice”—o revoluție pentru care el era unul din arhitecții-șef, Descartes a propus teoria mecanicistică a universului cu scopul de a arăta că lumea poate fi cartografiată fără aluzie la experiența subiectivă. Simțurile înșală, a scris el în "Prima Meditație" din 1641, și „este prudent a nu avea încredere
Drepturile animalelor () [Corola-website/Science/316346_a_317675]
-
(n. 20 iulie 1883, Ploiești — d. 16 octombrie 1960, București) a fost un arhitect român, reprezentant al arhitecturii autohtone de la începutul secolului al XX-lea până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Și-a consacrat întreaga viață dezvoltării județului Prahova și, în special, a orașului Ploiești, prin fondarea Bibliotecii Nicolae Iorga a Muzeului
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Partidului Comunist, familia sa a fost persecutată de către Securitate, el a fost evacuat din casa sa de la Păulești iar bunurile i-au fost confiscate. S-a mutat la București, unde a și murit în 1960. Provenit dintr-o familie de arhitecți care au marcat arhitectura românească modernă până la al Doilea Război Mondial, s-a remarcat prin realizarea unor clădiri remarcabile, crearea unor fundații culturale, precum și redactarea unor studii de specialitate dedicate arhitecturii românești și evoluției ei. În prezent, numele său este
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
de specialitate dedicate arhitecturii românești și evoluției ei. În prezent, numele său este un punct de referință în domeniul artei și al arhitecturii, iar multe din construcțiile realizate după planurile sale sunt clasate drept monumente istorice. Fiu și nepot de arhitecți, a urmat cursurile Liceului „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, continuându-și studiile la Școala Națională Superioară de Arhitectură din București, unde a fost elevul lui Ion Mincu (cel mai important arhitect român de la sfârșitul secolului al XIX-lea și
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
clasate drept monumente istorice. Fiu și nepot de arhitecți, a urmat cursurile Liceului „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, continuându-și studiile la Școala Națională Superioară de Arhitectură din București, unde a fost elevul lui Ion Mincu (cel mai important arhitect român de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea). În iunie 1911 a obținut, cu rezultate foarte bune, diploma de arhitect (numărul 42), având specializarea în arhitectură civilă religioasă și în arheologie românească. Avea să
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
de Arhitectură din București, unde a fost elevul lui Ion Mincu (cel mai important arhitect român de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea). În iunie 1911 a obținut, cu rezultate foarte bune, diploma de arhitect (numărul 42), având specializarea în arhitectură civilă religioasă și în arheologie românească. Avea să revină în cadrul instituției între 1927 și 1947, de data aceasta ca profesor de teorie a arhitecturii. Prima sa experiență profesională a fost în postul de proiectant
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
ca profesor de teorie a arhitecturii. Prima sa experiență profesională a fost în postul de proiectant la Poșta Centrală din București între 1904 și 1905. Va fi apoi angajat din nou, pe un post similar, într-un mare atelier de arhitecți care trebuia să construiască infrastructura necesară Expoziției Generale Române din 1906 de la București. Evenimentul a fost organizat de către guvernul conservator român în onoarea celor 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Această oportunitate i-a permis să intre
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Expoziției Generale Române din 1906 de la București. Evenimentul a fost organizat de către guvernul conservator român în onoarea celor 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Această oportunitate i-a permis să intre în contact cu mari artiști și arhitecți ai epocii și a avut un impact decisiv asupra carierei sale ulterioare. Călătoriile sale la Viena (Imperiul Austro-Ungar), Constantinopol (Imperiul Otoman) și Budapesta (Imperiul Austro-Ungar) în 1913 și, mai ales, în Italia (intre 15 decembrie 1923 și 20 februarie 1924
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
participat activ la campaniile militare din cadrul primei conflagrații mondiale. A fost încorporat în 1916 în cadrul regimentul 47 de infanterie, a fost trimis în scurt timp la regimentul feroviar din București și, în final, detașat la Grupul Apărării Dunării. Alături de alți arhitecți și ingineri, a avut misiunea să distrugă podurile în timpul retragerii în Moldova. De asemenea, a construit centre medicale și instalații sanitare, în momentele în care tifosul exantematic făcea ravagii în sânul armatei române. În 1917, s-a alăturat unui batalion
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
în tot județul Prahova. Pasionat de arheologie, a studiat și s-a implicat în conservarea clădirilor vechi și a bisericilor, publicând de asemenea studii și cercetări în acest domeniu. Toma T. Socolescu a jucat un rol important în conducerea Societății Arhitecților Români și a participat constant la viața culturală și socială a orașului său natal. A deținut chiar și funcția de primar al Ploieștiului în perioada decembrie 1919-martie 1920. Componenta artistică arhitecturală a fost pilonul artei sale. El a rămas foarte
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
la adresa arhitecturii care nu avea legătură cu arta, în special cu cea tradițională românească. Creșterea puternică a numărului studenților la arhitectură fără niciun talent artistic necesar pentru această carieră era, în opinia sa, o greșeală. În memoriile sale, el critica arhitecții moderni din anii 1920-1940 care, conform concepțiilor sale, neglijau bazele artistice ale profesiei de arhitect. De asemenea, el denunța proiectele în care numai factorul spațial era luat în considerare. Tot el sublinia și lipsa de igienă a caselor construite în
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
puternică a numărului studenților la arhitectură fără niciun talent artistic necesar pentru această carieră era, în opinia sa, o greșeală. În memoriile sale, el critica arhitecții moderni din anii 1920-1940 care, conform concepțiilor sale, neglijau bazele artistice ale profesiei de arhitect. De asemenea, el denunța proiectele în care numai factorul spațial era luat în considerare. Tot el sublinia și lipsa de igienă a caselor construite în perioada 1930-1950 în România, în timp ce în Franța, Austria sau Germania se înregistrau progrese notabile în
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
ecou și în prezent. În 1938, la pagina 72 (Ultimul paragraf din încheiere) a studiului său despre arhitectură din Ploiești, Toma T. Socolescu scria : Primar al orașului Ploiești imediat după războiul din 1916-1918, având în același timp și funcția de arhitect șef, el a trebuit să se descurce cu toate probleme grave de aprovizionare a orașului. Tot el avea să fie, în linii mari, creatorul proiectului de lărgire a suprafeței intravilane, incluzând astfel rafinăriile aflate la periferie și, în acest mod
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
fost finalizate în timpul scurtului său mandat, s-au realizat în timpul succesorilor săi. În timpul vieții sale a contribuit la îmbunătățirea orașului Ploiești, atât din punct de vedere al igienei, cât și în ceea ce privește planificarea urbanistică. Între 1932 și 1935, în colaborare cu arhitecții Ion Davidescu și S. Vasilescu, a dezvoltat un plan de sistematizare a orașului. Acest plan avea ca scop mărirea ponderii spațiului verde, îmbunătățirea traficului auto și feroviar și, în general, dezvoltarea organizată a orașului. Planul prevedea modul de dezvoltare urbană
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
de "Parc Pădurea Păulești". După multe dispute juridice între autorități și firma care construia facilitățile, proiectul a fost oprit și reactivat în iulie 2007. Lucrările au fost reluate în 2009. În 2007, în semn de recunoștință pentru efortul depus de arhitect, școala locală a fost redenumită 'Arhitect Toma T. Socolescu'. La finalul lui mai 2011, într-o ceremonie solemnă s-a adus un omagiu arhitectului și a fost inaugurat bustul său, amplasat în curtea școlii. Dorind să dezvolte viața culturală a
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
dispute juridice între autorități și firma care construia facilitățile, proiectul a fost oprit și reactivat în iulie 2007. Lucrările au fost reluate în 2009. În 2007, în semn de recunoștință pentru efortul depus de arhitect, școala locală a fost redenumită 'Arhitect Toma T. Socolescu'. La finalul lui mai 2011, într-o ceremonie solemnă s-a adus un omagiu arhitectului și a fost inaugurat bustul său, amplasat în curtea școlii. Dorind să dezvolte viața culturală a orașului său, el a lansat numeroase
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Lucrările au fost reluate în 2009. În 2007, în semn de recunoștință pentru efortul depus de arhitect, școala locală a fost redenumită 'Arhitect Toma T. Socolescu'. La finalul lui mai 2011, într-o ceremonie solemnă s-a adus un omagiu arhitectului și a fost inaugurat bustul său, amplasat în curtea școlii. Dorind să dezvolte viața culturală a orașului său, el a lansat numeroase inițiative care au îmbogățit Județul Prahova cu unele dintre primele sale muzee și instituții culturale. Susținut de personalități
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
a intervenit la Ion Duca, pe atunci ministru al instrucției, pentru salvarea de la distrugere a unei clădiri istorice datând din secolul al XVIII-lea și păstrată în forma sa originală : casa negustorului Hagi Prodan. În 1919, în timp ce ocupa funcția de arhitect-șef al orașului, a preluat inițiativa fondării unui "mic muzeu regional de etnografie și artă religioasă" al județului Prahova, în interiorul acestei case. Acest imobil a găzduit și primul muzeu al orașului denumit inițial "muzeul județului" sau "muzeul Prahovei". După lansarea
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Mutate în subsolul clădirii Prefecturii din Ploiești în perioada 1940-1944, mobilierul și obiectele muzeului au fost în final pierdute sau furate în timpul perioadei comuniste. Au fost înlocuite cu alte obiecte colectate de către profesorul Nicolae Simache, care a beneficiat de ajutorul arhitectului. Denumit "Muzeul Hagi Prodan" începând cu 1953, muzeul a fost redenumit pe 18 iunie 2005 : "Casa de Târgoveț din Secolul al XVIII-lea - al XIX-lea". Colaborator în domeniile politic și cultural al lui Nicolae Iorga, arhitectul participă activ din
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
beneficiat de ajutorul arhitectului. Denumit "Muzeul Hagi Prodan" începând cu 1953, muzeul a fost redenumit pe 18 iunie 2005 : "Casa de Târgoveț din Secolul al XVIII-lea - al XIX-lea". Colaborator în domeniile politic și cultural al lui Nicolae Iorga, arhitectul participă activ din 1920 la "Cursurile de vară" (denumite "Universitatea Populară Nicolae Iorga"), stabilite de către marele istoric român la Vălenii de Munte în 1911. Pe lângă întocmirea planurilor pentru sălile de curs, arhitectul a susținut în mod regulat conferințe, alături de numeroși
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]