KorAP: Find »[drukola/base=creștin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...654 655 656 ...662 >

16,526 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

din dieceza de Iași), naționale, dar și externe (din Italia, Brasilia, Japonia, Columbia)792. Publicațiile catolice se promovau reciproc, prin anunțuri care îndemnau cititorii să cumpere și celelalte reviste catolice. Fiind neoficial organul de presă al diecezei de Iași, Lumina creștinului a avut un limbaj mai elevat, adresându-se cu preponderență unor cititori mai educați (populației de la orașe), dar conținând și rubrici pe înțelesul celor de la sate. În București, ziarul Farul nou a avut rolul de a informa comunitatea catolică despre

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sfaturi practice, leacuri și tratamente medicale. Majoritatea populației catolice din Moldova locuia în mediul rural, fapt ce a determinat buna răspândire a revistei Viața, care s-a adresat unui public diferit și mai restrâns comparativ cu cel al revistei Lumina creștinului. Aurora franciscană a avut un alt public țintă, deși s-a adresat tuturor catolicilor din țară. Această publicație s-a mai numit și Curierul Terțiarilor Franciscani din România. Ea a fost revista Ordinului franciscan din Moldova și i-a vizat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
eveniment au oferit numeroase informații referitoare la participarea presei catolice românești, în publicațiile catolice din țară. De exemplu, într-un articol dedicat acestei manifestații realizat de preotul Dr. Petru Pal (unul dintre reprezentanții României la Expoziție) și apărut în Lumina creștinului intitulat " Inaugurarea expoziției vaticane a presei catolice mondiale" se făcea o comparație între modul în care s-a prezentat acolo presa catolică din România, față de cea din celelalte state catolice, în termeni foarte tranșanți: "E impozant să vezi prin pavilioane

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
va reuși să realizeze în privința presei catolice românești 874. Scrisoarea trimisă în aprilie sintetiza activitatea monseniorul Gabor, care a încercat să îndeplinească două obiective majore: organizarea și difuzarea presei catolice în România, plecând de la experiența personală a publicării revistei Lumina creștinului și a înființării Institutului "Presa Bună" (care își mărise deja capitalul în urma vizitei la București, prin contribuția nunțiului)875. Cele relatate de Gabor au confirmat starea generală a situației din România referitoare la presă și anume faptul că episcopii recunoșteau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicații la București, centrul și capitala țării. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmăcel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorita să contopim revistele Lumina creștinului și Viața iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost de acord cu această propunere

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în Germania, Italia, Franța și care au încercat să aducă și în țara noastră modelul presei catolice din acele state), care ulterior au fost însușite și dezvoltate de autoritățile ecleziastice. În 1913, monseniorul Anton Gabor a început publicarea revistei Lumina creștinului, tot ca un proiect pilot, mai mult personal, care însă a reușit să se mențină și să se dezvolte ulterior; inițiatorul (unul dintre cei mai importanți susținători ai presei catolice din România) a vizat mai mult decât simpla editare a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai intens prin presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"975. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei Lumina creștinului, în paginile căreia aproape că nu a fost număr în care să nu publice ceva976. Activitatea monseniorului Gabor a avut ca scop și stabilirea unor legături strânse cu catolicii din Vechiul Regat, cu românii uniți din Transilvania, dar și cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
un timp destul de scurt (cinci luni), astfel că la 31 octombrie (Sărbătoarea "Cristos Rege") a avut loc sfințirea tipografiei și a atelierului Institutului "Presa Bună", pus sub patronajul Sfintei Tereza a Pruncului Iisus. Numărul din ianuarie 1927 al revistei Lumina creștinului a fost tipărit la "Presa Bună", în condiții grafice bune984. Concomitent, au fost făcute demersurile legale pentru funcționarea acestor instituții; astfel, la 3 mai 1927, Institutul de Arte Grafice și Editura Presa Bună au fost înregistrate la Tribunalul Iași985, iar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lucrări aparținând unui autor german (Friedrich Ritter von Lama), despre papa Pius XI, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de preoție ai acestuia și care a fost intermediată de arhiepiscop. Ulterior, scrierea a fost prezentată și promovată în Lumina creștinului și în Sentinela catolică 994. În luna februarie 1930 a fost achiziționată o nouă mașină de tipărit din Germania, marca Haidelberg. Cheltuielile făcute pentru aducerea noului utilaj l-au determinat pe monseniorul Gabor să facă numeroase apeluri la credincioși în vederea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de tipărit din Germania, marca Haidelberg. Cheltuielile făcute pentru aducerea noului utilaj l-au determinat pe monseniorul Gabor să facă numeroase apeluri la credincioși în vederea susținerii presei catolice: "Faceți ceva pentru presă! Ascultați glasul timpului (...) La foarte multe se gândesc (creștinii): la clopote, la icoane, la zugrăvirea bisericilor și la altele, dar la susținerea presei catolice, nu. Cu toate acestea un ziar catolic poate face atâta bine..."995. La inițiativa sa (în octombrie 1934) a fost aleasă o Zi a presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
anii 1945 și 1946, că în toată această perioadă, tipografia "Presa Bună" nu a funcționat și că unele instalații și utilaje au fost deteriorate în 19441009. În lipsa tipografiei, un "comitet de redactare a broșurilor religioase ce țineau locul revistei Lumina creștinului" a luat decizia publicării unei reviste noi, care să suplinescă lipsa gazetei amintite și care urma să apară în Atelierele Grafice Al. Țerek 1010. Tipografia Presa Bună a funcționat în Iași, și strada Ștefan cel Mare, nr. 56, într-o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1935), I Mărtinaș, Cine sunt catolicii moldoveni (1942), Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul (1943), Margareta Mușat Principesă a Moldovei (1944), I Suciu, Eroism (1943), M. Teodorian-Carada, Papa (1938), etc. În ianuarie 1949 Editura și Tipografia Presa Bună, precum și revista Lumina creștinului, au fost radiate din registrul Camerei de Comerț Iași, "din lipsă de activitate"1017, deși ele nu mai funcționaseră încă din 1944 (ba mai mult, în decembrie 1948, autoritățile comuniste au naționalizat și confiscat abuziv Tipografia Presa Bună). Putem afirma

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ca actor pe scena relațiilor internaționale, nu doar ca autoritate spirituală). Acest rol a fost îndeplinit și cu ajutorul mijloacelor de comunicare socială, care au reprezentat o formă nouă de transmitere a mesajului, prin care cuvântul Bisericii ajungea direct la toți creștinii și în întreaga societate. Presa a fost privită și folosită și ca o modalitate modernă de desfășurare a operei de misionariat, evanghelizare și de exprimare a poziției și a punctelor de vedere ale Bisericii cu privire la orice problemă de actualitate și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
IV.1920. La Civilta Cattolica, 1926. Curierul creștin, Cluj, 1934. Curierul parohiei catolice din Galați, Galați, 1925-1930. Duminica, Baia Mare, 1935. Ecclesia, nr. 286, 1950. Farul nou, București, 1934-1944. Gazeta Maramureșeană, Sighet, 1918. Gazeta Transilvaniei, Blaj, 1917-1918. Jugendfreund, București, 1921-1924. Lumina creștinului, Iași, 1913-1916, 1919-1944. Monitorul oficial, nr. 61, 15 martie 1930. Osservatore romano, Roma, 1924-1940. Revista catolică, București, 1912-1916. Sentinele catolică, Iași, 1921-1934. Sentinela Ortodoxă, Iași, 1932. Sionul românesc, Lugoj, 1921. Unirea, Blaj, 17 iunie 1933, 29 februarie 1936, 7 august

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
legal, normele care stau la baza viziunii Bisericii referitoare la comunicare și la rolul acesteia. Un spațiu consistent este alocat culturii (raportul mass-media și cultură, societatea și dreptul omului la cultură, finalitatea culturii, angajarea pentru cultură, datoriile Bisericii și a creștinilor pentru cultură, datoriile statului cu privire la cultură, etc.). Biserica Catolică a militat pentru o răspândire cât mai amplă a culturii și la un acces liber la aceasta, afirmându-se că "deși astăzi cultura traversează ambiguități și carențe deplorabile, conține multe valori

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presă. N-aveam niciun periodic cât de modest, căci toată presa noastră se reducea la câteva cărți strict necesare pentru cult și catehizare"253. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei " Lumina a fost a creștinului", și aproape că nu a fost număr în paginile căruia să nu publice ceva (I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară", în Lumina creștinului, martie 1936, p. 38). 254 Ion Dumitriu-Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944 (se va cita România în diplomația...), Editura

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și catehizare"253. Timp de 23 de ani, grija lui principală a fost redactarea revistei " Lumina a fost a creștinului", și aproape că nu a fost număr în paginile căruia să nu publice ceva (I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară", în Lumina creștinului, martie 1936, p. 38). 254 Ion Dumitriu-Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944 (se va cita România în diplomația...), Editura Europa Nova, București, 1999, p. 29. 255 Papa Pius IX, născut Giovanni Maria Mastai-Ferretti (născut la 13 mai 1792, Senigallia, Italia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
arhiepiscopului Netzhammer, inclusiv de fostul ministru liberal D.A. Sturza AARC București, Fond Netzhammer, cutia 599, documentulul 4520. 359 Revista a fost bine primită și la palatul regal, prin intermediul bibliotecarului Kirileanu AARC București, Fond Netzhammer, cutia 595, documentulul 3765. 360 Lumina creștinului, iunie 1913, p. 16. 361 Calendarul Catolic, Iași, 1914, p. 67. 362 Lumina creștinului, iunie 1913, p. 16. 363 Revista Catolică, nr. 2, 1913, p. 295. 364 Dănuț Doboș, Contribuții la....., p. 86. 365 N. Netzhammer, In verbo tuo. Raymund

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
599, documentulul 4520. 359 Revista a fost bine primită și la palatul regal, prin intermediul bibliotecarului Kirileanu AARC București, Fond Netzhammer, cutia 595, documentulul 3765. 360 Lumina creștinului, iunie 1913, p. 16. 361 Calendarul Catolic, Iași, 1914, p. 67. 362 Lumina creștinului, iunie 1913, p. 16. 363 Revista Catolică, nr. 2, 1913, p. 295. 364 Dănuț Doboș, Contribuții la....., p. 86. 365 N. Netzhammer, In verbo tuo. Raymund Netzhammer OSB Arhiepiscop de București 1905-1924¸ București, 2003, pp. 26-27. 366 AARC București, Fond

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
se transporta în lumea muzelor" (I. Mărtinaș, Poezii (de Zacheu), Iași, 1943, pp. 3-4). 563 E. Dumea, op. cit., p.133. 564 D. Andrieș, "Pentru tineri", în Almanahul Presa Bună, 1938, pp. 72-73. 565 D. Herghelegiu, "Poezii de Zacheu", în Lumina creștinului, martie 1943, pp. 76-78. 566 Lumina creștinului, septembrie 1943, p. 5. 567 Emil Dumea, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Iași, 2002, p. 80. 568 Lumina creștinului, ianuarie 1913, p.9. 569 Idem, martie 1913, p. 33. 570 Idem

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Poezii (de Zacheu), Iași, 1943, pp. 3-4). 563 E. Dumea, op. cit., p.133. 564 D. Andrieș, "Pentru tineri", în Almanahul Presa Bună, 1938, pp. 72-73. 565 D. Herghelegiu, "Poezii de Zacheu", în Lumina creștinului, martie 1943, pp. 76-78. 566 Lumina creștinului, septembrie 1943, p. 5. 567 Emil Dumea, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Iași, 2002, p. 80. 568 Lumina creștinului, ianuarie 1913, p.9. 569 Idem, martie 1913, p. 33. 570 Idem, decembrie 1913, p. 179. 571 Idem, august

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Bună, 1938, pp. 72-73. 565 D. Herghelegiu, "Poezii de Zacheu", în Lumina creștinului, martie 1943, pp. 76-78. 566 Lumina creștinului, septembrie 1943, p. 5. 567 Emil Dumea, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Iași, 2002, p. 80. 568 Lumina creștinului, ianuarie 1913, p.9. 569 Idem, martie 1913, p. 33. 570 Idem, decembrie 1913, p. 179. 571 Idem, august 1913, p. 1. 572 Idem, iulie 1913, p. 128. 573 Idem, decembrie 1913, p. 191. 574 Emil Dumea, op. cit., p. 82

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
572 Idem, iulie 1913, p. 128. 573 Idem, decembrie 1913, p. 191. 574 Emil Dumea, op. cit., p. 82. 575 N. I. Camilli episcop de Iași (1884-1894 și 1904-1915) și Raymund Netzhammer arhiepiscop de București (1905-1924) au încurajat apariția revistei. 576 Lumina creștinului, noiembrie 1914, p. 1. 577 AERC Iași, dosar 2/1938, f. 14. 578 Idem, ianuarie 1915, p. 28. 579 Ibidem. 580 Idem, mai 1914, p. 145. 581 Idem, octombrie 1914, p. 151. 582 Emil Dumea, op. cit., p. 87. 583 Unirea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
AERC Iași, dosar 2/1938, f. 14. 578 Idem, ianuarie 1915, p. 28. 579 Ibidem. 580 Idem, mai 1914, p. 145. 581 Idem, octombrie 1914, p. 151. 582 Emil Dumea, op. cit., p. 87. 583 Unirea, 7 august 1920. 584 Lumina creștinului, ianuarie 1923, p. 41. 585 Emil Dumea, op. cit., p. 94. 586 Ibidem, p. 108. 587 Lumina creștinului, mai 1914, p. 132. 588 Ibidem, p. 133. 589 Ibidem, p. 135. 590 Emil Dumea, op. cit., p. 110. 591 Lumina creștinului, ianuarie 1930

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai 1914, p. 145. 581 Idem, octombrie 1914, p. 151. 582 Emil Dumea, op. cit., p. 87. 583 Unirea, 7 august 1920. 584 Lumina creștinului, ianuarie 1923, p. 41. 585 Emil Dumea, op. cit., p. 94. 586 Ibidem, p. 108. 587 Lumina creștinului, mai 1914, p. 132. 588 Ibidem, p. 133. 589 Ibidem, p. 135. 590 Emil Dumea, op. cit., p. 110. 591 Lumina creștinului, ianuarie 1930, pp. 11-12. 592 Ibidem. 593 Emil Dumea, op. cit., p. 116. 594 Lumina creștinului, nr. 7, 1924, pp.

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]