17,002 matches
-
cu ocazia unor reuniuni secuiești o serie de idei separatiste, incitând la secesiune și în final la dezmembrarea Statului Național Unitar Român. Cei de la Poarta Europeană tac, nu suflă o vorbă, ziarele din occident de asemenea, în schimb oficialitățile române, jurnaliștii sunt într-o alertă permanentă. De ce tace Bruxelles-ul în această chestiune foarte serioasă și în același timp periculoasă de atentat la integritatea și suveranitatea statului român? Din acest motiv, pe care eu l-am sesizat de la început, că a
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
al României. O întrebare pertinentă care trebuie pusă este aceea referitoare la intrarea lui Traian Băsescu în sediul securității în ziua de 22 decembrie 1989. Cu ce scop a pătruns în sediul temutei instituții respective? Când a fost întrebat de către jurnaliști ce poate spune despre dosarul său de colaborator al Securității, Traian Băsescu a răspuns în stilul său caracteristic afirmând că ”problema cu dosarul este că nu e”. Un răspuns și ambiguu și plin de echivocuri. A răspuns într-un stil
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
judecata și caracterul oamenilor au fost schimbate de televiziune. De peste 20 de ani, potența mediului televiziunii de a afecta atât identitatea individului cât și structura socială în ansamblul ei, a atras energiile cercetătorilor în domeniu, dar și ale scriitorilor și jurnaliștilor în vogă. Aceștia au arătat că o serie de efectele posibile se pot atribui impactului televiziuni. Fără îndoială, aspectul cel mai impresionant este dat de volumul de timp social absorbit de televiziune. În Franța, de pildă, în 1985, cercetările au
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Ele sunt importante în mod special pentru televiziune. Blocarea drumurilor sau a spațiilor publice și demonstrațiile sunt știri mult mai interesante decât o conferință de presă și amândouă sunt mai apreciate de media decât un pamflet. 2. Surse cu autoritate. Jurnaliștii vor să câștige timp și credibilitate mergând direct la sursă. Aceasta înseamnă că ei tind să se bazeze pe actori sociali reputați care au recunoașterea publicului. 3. Timpul când se produc evenimentele. Știrile sunt publicate în mod regulat la anumite
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mișcării trebuie să planifice acțiunile ținând cont de aceste aspecte. 4. Rețele de știri. Mulți reporteri au o anumită rutină, un domeniu preferat al știrilor pe care le acoperă. O invitație prealabilă adresată lor poate fi un reper după care jurnalistul își organizează agenda și, totodată, o șansă ridicată pentru ca evenimentul să fie relatat oportun. În selecția tacticilor greviste, liderii mișcărilor sociale sunt conștienți de efectul lor asupra mass-mediei. Ei știu că obiectivul mijloacelor media este să influențeze opinia publică, modul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
declanșarea și desfășurarea grevei generale a profesorilor? * Ce actori politici și lideri organizaționali sunt implicați? * Ce fel de raporturi definesc interacțiunile lor și, totodată, contribuie la formarea contextului politic al mișcării sociale? * Ce fel de opinii și atitudini caracterizează pozițiile jurnaliștilor față de "jocul" politic desfășurat în contextul grevei generale? * Care sunt înclinațiile subiective ale reprezentanților media în selecția și descrierea evenimentelor grevei? Selectarea eșantionului Tabelul 8.1 cuprinde numărul articolelor colectate în perioada 02.11 07.12.2005 din edițiile on-line
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pe analiza modului în care se produc co-ocurențele cuvintelor în propoziții, fraze, paragrafe sau documente întregi. Frecvența co-ocurenței a două concepte este considerată că indică puterea asocierii dintre acele concepte în mintea membrilor populației de emitenți, în cazul nostru a jurnaliștilor. Strânsa proximitate a cuvintelor, adică co-ocurența lor, reflectă structura reală sau percepută de ziariști, a domeniului pe care îl relatează și natura relațiilor dintre elementele lui. Măsurarea co-ocurenței cuvintelor cheie și, implicit, a categoriilor de conținut, am realizat-o prin
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
lucru ce înseamnă că în pasul respectiv sunt unite categorii sensibil diferite față de cele precedente. Clusterul master, care s-a format primul în dendrogramă, configurează contextul politic în care s-a desfășurat greva. Într-o primă interpretare, putem spune că jurnaliștii au fost interesați în primul rând de "jocul" politic prilejuit de grevă și numai în al doilea rând de greva generală ca atare. Sau, poate mai corect formulat, ziariștii au constatat de la început influența politicului în declanșarea și desfășurarea mișcării
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
jocul" politic prilejuit de grevă și numai în al doilea rând de greva generală ca atare. Sau, poate mai corect formulat, ziariștii au constatat de la început influența politicului în declanșarea și desfășurarea mișcării greviste. Înțelegem mai bine acest interes al jurnaliștilor dacă ne raportăm la diverse cercetări ale mișcărilor sociale (McCarthy, McPhail, Smith, 1996), dar mai ales la autorii care au scris despre mecanismele de selecție a evenimentelor și despre înclinația subiectivă a jurnaliștilor în descrierea lor (Herman și Chomsky, 1988
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
greviste. Înțelegem mai bine acest interes al jurnaliștilor dacă ne raportăm la diverse cercetări ale mișcărilor sociale (McCarthy, McPhail, Smith, 1996), dar mai ales la autorii care au scris despre mecanismele de selecție a evenimentelor și despre înclinația subiectivă a jurnaliștilor în descrierea lor (Herman și Chomsky, 1988; Ryan, 1991). Studiile au relevat că natura particulară a organizaților media încurajează și prețuiește relatările despre actorii sociali și acțiunile care fac "știri bune". Asemenea știri, în mod tipic, au una sau mai
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
4. rezonanță, reverberație (actorii, acțiunile, evenimentele ilustrate ori semnalate au mare trecere la audiență). Având mai mult sau mai puțin câte ceva din fiecare caracteristică precizată, greva generală a profesorilor a atras imediat atenția presei. Așa se explică prioritatea pe care jurnaliștii au acordat-o actorilor politici și liderilor sindicali de-a lungul desfășurării grevei. De asemenea, acum putem înțelegem de ce în articolele despre grevă jurnaliștii s-au concentrat în bună măsură asupra președintelui și premierului, au scris mai mult despre partidele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
precizată, greva generală a profesorilor a atras imediat atenția presei. Așa se explică prioritatea pe care jurnaliștii au acordat-o actorilor politici și liderilor sindicali de-a lungul desfășurării grevei. De asemenea, acum putem înțelegem de ce în articolele despre grevă jurnaliștii s-au concentrat în bună măsură asupra președintelui și premierului, au scris mai mult despre partidele politice și liderii de sindicat. Băsescu versus Tăriceanu "Războiul palatelor" este prima temă identificată în clusterul master al contextului politic. De la schimbarea puterii în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
premierului, au scris mai mult despre partidele politice și liderii de sindicat. Băsescu versus Tăriceanu "Războiul palatelor" este prima temă identificată în clusterul master al contextului politic. De la schimbarea puterii în 2004 ține capul de afiș în media românească. Un jurnalist scrie: Analizele media pentru ultima săptămână arată că principalul subiect pe agenda publică a fost așa-zisul "conflict PREȘEDINTE-PREMIER", în condițiile in care alte teme nu au reușit să devină prima știre sau au fost prezentate în contextul acestui presupus
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
practic cotidianele se distribuie ca orientare majoră față de premier pe axa formată de atitudinea negativă și atitudinea neutră, cu un plus pentru cea de a doua. Figura 8.5 - Orientările atitudinale ale cotidianelor față de Tăriceanu Explicația preponderenței atitudinilor neutre ale jurnaliștilor constă în faptul că predomină în articolele ziariștilor relatările descriptive și narative, fără nici un fel de analiză și interpretare. Același lucru se întâmplă destul de consistent și în articolele despre președintele Băsescu. În acest fel, analiza a pus în lumină un
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ei s-au implicat și în afaceri mai mult sau mai puțin curate. Cu siguranță că o asemenea situație a afectat activitatea desfășurată în fruntea organizațiilor sindicale. Această stare de lucruri a fost o temă distinctă în articolele pe care jurnaliștii le-au publicat în perioada grevei profesorilor. Textele care urmează validează ipoteza relației strânse a unor lideri de sindicat cu politica, chiar implicarea lor directă în lupta politică. În acest sens, credem că cel mai semnificativ exemplu este cazul senatorului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de consilieri pe listele PSD și promiteau că nu ies in stradă, în următorii patru ani. [CASE#171 ZIARE:Ev Zilei Variable:DOCUMENT Paragraph:35] Existența baronilor sindicali, "dansatori pe sârma puterii" și manipulatori ai organizaților sindicale, a captat interesul multor jurnaliști, astfel că concentrarea lor asupra desfășurării grevei profesorilor a trecut în plan secund în perioada grevei de la metroul bucureștean. Acest lucru nu face decât să susțină ideea apetitului producătorilor media și jurnaliștilor pentru subiecte noi și fierbinți, cu impact mare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
manipulatori ai organizaților sindicale, a captat interesul multor jurnaliști, astfel că concentrarea lor asupra desfășurării grevei profesorilor a trecut în plan secund în perioada grevei de la metroul bucureștean. Acest lucru nu face decât să susțină ideea apetitului producătorilor media și jurnaliștilor pentru subiecte noi și fierbinți, cu impact mare asupra audienței. Politica și reforma învățământului. Demisia ministrului Miclea Toate încercările de reformare a sistemului de învățământ de până acum au fost urmarea unor decizii politice. Avem însă de a face cu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și demisia ministrului Miclea Poziția ziariștilor față de demisia profesorului Mircea Miclea Așa cum se întâmplă destul de des în presa românească, la fel ca și în multe alte domenii sociale, pozițiile față de demisia lui Mircea Miclea au fost polarizate. O parte din jurnaliști au prezentat acest eveniment pornind de la premisa că Miclea a demisionat pentru că reforma învățământului a eșuat. [CASE#42 ZIARE:Adevărul Variable:DOCUMENT Paragraph:1] Poziția opusă se apropie mai mult de articolul cu titlu: "Mircea Miclea lasă învățământul pe mâinile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
grevei față de rolul jucat de media în cadrul grevei generale. Selectarea textelor potrivite, segmentarea și codarea lor, relaționarea conceptelor și identificarea pattern-urilor, au produs rețeaua semantică din figura 8.8. Discutăm câteva din dimensiunile ei apelând la "vocile" invocate de jurnaliști în articolele publicate. Figura 8.8 - Percepții, reprezentări, atitudini și comportamente față de media Media sursă de informare Profesorii au invocat destul de des că mass-media reprezintă sursa lor principală de informare pentru a afla "mersul grevei". Pe durata grevei, profesorii n-
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
altfel", poate fi interpretat pe deoparte că cei care primesc informația nu și-au format capacitatea de a accepta puncte de vedere și perspective diferite asupra unui fenomen social, iar pe de altă parte că datorită înclinațiilor subiective ale unor jurnaliști, aceeași știre devine ceva cu totul diferit pentru unele ziare sau televiziuni. Puterea și media Acțiunile guvernanților sunt percepute uneori de profesori ca manipulare a opiniei publice. Din ce-am văzut la TELEVIZOR, impresia mea e că GUVERNUL încearcă să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Paragraph:11] Sindicatele și media Atitudinea unor lideri de sindicat sau a unor cadre didactice față de media a fost uneori ostilă. Acest comportament s-a manifestat în forme variate. In conferința de presă de ieri, sindicaliștii s-au răstit la JURNALIȘTII de care s-au folosit până ieri pentru a transmite mesajele către profesori. [CASE#10 ZIARE:Adevărul Variable:DOCUMENT Paragraph:17] Un lider de sindicat generalizează fără discernământ atunci când spune: "Nu mai dați crezare la toate măgăriile care se scriu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
toate măgăriile care se scriu în PRESĂ. Nu mai puneți botul! Ei folosesc toată MEDIA să ne dea la cap! Trebuie să ne păstrăm unitatea" [CASE#111 ZIARE:Cotidianul Variable:DOCUMENT Paragraph:15] Un "spărgător de grevă" întrebat de un jurnalist de ce își ține orele când este grevă generală a răspuns în felul următor: "E treaba mea de ce am venit la școală, ar trebui să mă plătiți ca să mă intervievați", ne-o trântește dascălul, după ce, în prealabil, ne-a spurcat cu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cât și catastrofe "de familie" sau ale naturii. [CASE#373 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraph:21] Credem că este una din cele mai inspirate imagini pentru unele din prea numeroasele emisiuni talk show din media românească. Înclinații subiective în relatările jurnaliștilor Ca să identificăm la jurnaliști manifestarea subiectivității în selecția și difuzarea știrilor, precum și poziționare lor față de un actor sau un grup social, un anumit eveniment, instituție sau organizație, am încercat să dăm răspuns la două întrebări. 1. Care este gradul de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
familie" sau ale naturii. [CASE#373 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraph:21] Credem că este una din cele mai inspirate imagini pentru unele din prea numeroasele emisiuni talk show din media românească. Înclinații subiective în relatările jurnaliștilor Ca să identificăm la jurnaliști manifestarea subiectivității în selecția și difuzarea știrilor, precum și poziționare lor față de un actor sau un grup social, un anumit eveniment, instituție sau organizație, am încercat să dăm răspuns la două întrebări. 1. Care este gradul de interes al ziarelor față de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
aflăm cel puțin o parte din răspunsul la întrebări. Procentele relative din tabelul 8.4 arată diferențe între modul în care ziariștii au folosit categoriilor de conținut în articolele publicate despre grevă. Ele sunt un indicator al interesului diferit al jurnaliștilor dar și al înclinației lor subiective. Tabelul 8.4 - Distribuția categoriilor de conținut după clasele variabilei ZIARE CATEGORII DE CONȚINUT Adevărul Cotidianul Curentul Ev Zilei Gândul Gardianul Jur Național R.L. Ziua PROFESORI 14,3 % 14,1 % 14,5 % 14,6 % 13
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]