17,708 matches
-
România, a publicat la Paris broșura La Roumanie et la liberté du Danube. 67. Guvernul Dimitrie Ghica, al șaselea după venirea prințului Carol în țară. Instalat la 16/28 noiembrie 1868. 68. Antoine (Antonie) Lévy, mare rabin de București. A rostit la 18 iulie 1867 un foarte frumos discurs la inaugurarea Templului Coral din București, în care, în final, aducea un călduros omagiu țării sale de adopțiune: „O, Dumnezeule, fă ca să se realizeze pentru România, patria noastră adoptivă, cuvintele pe care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70. Interpelarea deputatului de Bârlad, Ioan C. Codrescu a fost rostită în ședința Adunării Deputaților din 16/28 decembrie 1869. El începea printr-un atac violent la adresa Alian ței israelite universale, care ar fi exagerat unele incidente petrecute în Ro mânia prezentându-le denaturat presei occidentale, creând, astfel, o falsă imagine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Florescu, ministrul de Război, med. aur. 2) Carol I, domnitorul României, med. argint. Pistol, 25 metri: 1) Căpitan Dumitrescu Dimitrie din stabilimentul Artileriei, med. aur. Oamenilor din trupă li s-au distribuit ca premii obiecte și bani. Apoi, generalul Florescu rosti următoarea cuvântare: „Preaînălțate Doamne, Deprinderea la arme, care din timpii cei mai vechi a fost considerată ca cea mai nobilă și mai bărbătească, continuă în timpii noștri a fi încurajată nu numai de guvern, dar și chiar de fiecare cetățean
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
convocării unei reuniuni a reprezen taților pre sei române a fost enunțată în vara anului 1871, aproape simultan, de principalele periodice În timpul când funcționa Congresul, se ivește un incident care face senzație și agită presa. Ministrul de Externe Gheorghe Costa-Foru rostește în Senat câteva cuvinte care jicnesc pe ziariști. 188 bucureștii de altădată liberale: Românul, Telegraful, propunerea concretă venind însă din partea oficiosului „fracționiștilor“ ieșeni (fondat la 6/18 iunie 1871), Uniunea liberală, al cărui redactor era A.D. Holban; în numărul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ora 3 după-amiază, a murit Ion I. Heliade-Rădulescu. Duminică, la 30 aprilie, i s-a făcut înmormântarea națională la care au participat mii și mii de oameni. Corpul i-a fost înmormântat la biserica Mavrogheni de la șoseaua Kiseleff. S-au rostit, ca de obicei, numeroase cuvântări, iar marele B.P. Hasdeu a vorbit în numele presei. Discursul și l-a terminat astfel: „V-am obosit de emoțiune... nu!... am obosit de admirațiune! Un cuvânt și am terminat. Se zice că Mircea cel Mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
9 196 bucureștii de altădată 8. Potrivit Trompetei Carpaților (an. X, nr. 983, 7/19 mai 1872) la înmormântarea „fericitului Heliade“, în curtea bisericii Cișmeaua Mavrogheni de la Șosea, ar fi luat parte 10 000 de persoane; discursurile funebre au fost rostite de Petrache Poenaru, C. Esarcu, B.P. Hasdeu (am verificat citatul din discursul acestuia, reprodus de Bacalbașa, cu TRC., an. X, nr. 991, 18/30 mai 1872, p. 3: „Cuvânt funebru improvizat de d. Hâjdeu în numele presei române la înmormântarea lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ungrovlahiei de la 14/26 septembrie 1850. 11. Trenul mortuar cu corpul neînsuflețit al fostului domnitor al Principatelor Unite a intrat în țară la 15/27 mai 1873, prin punctul de frontieră Ițcani; ceremonia funebră a Numeroase cuvântări funebre au fost rostite, dar cele mai însemnate au fost acele ale lui Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu și Petre Grădișteanu. Dar al lui Mihail Kogălniceanu a fost un mic cap d-operă de elocință, înălțime de cugetare și perfecțiune literară. De aceea îl dăm
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
antidinastice - „cât de mult românii regretă azi noaptea de 11 februarie, întocmai precum regretă ziua de 10 mai“ (Doliul țării la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1873, p. 85). Discursurile funebre - în afară de acela al părintelui arhiereu Suhopanu - au fost rostite numai de liberali (Petre Grădișteanu, Andrei Vizanti, Nicolae Ionescu, M. Kogălniceanu) care și-au exprimat printre rânduri (v. mai departe, în text, discursul lui Kogălniceanu), cu această ocazie, și rezervele lor față de principele Carol. onest, dar și-a ținut totdauna
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fraților, ca să vedeți dacă este așa, uitați-vă la cei șapte ani de exil cari au trecut. Apoi care domn a fost mai demn în exilul său, care domn a apărat țara Sa anul 1873 209 12. Cuvinte din discursul rostit de Kogălniceanu spre a saluta pe Vodă-Cuza când a fost ales domn de Adunarea din Iași (n.a.). Discurs solemn rostit la 5/17 ianuarie 1859, la Iași, în numele Adunării Elective a Moldovei; citatul întreg și exact: „Fii dar omul epo
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost mai demn în exilul său, care domn a apărat țara Sa anul 1873 209 12. Cuvinte din discursul rostit de Kogălniceanu spre a saluta pe Vodă-Cuza când a fost ales domn de Adunarea din Iași (n.a.). Discurs solemn rostit la 5/17 ianuarie 1859, la Iași, în numele Adunării Elective a Moldovei; citatul întreg și exact: „Fii dar omul epo hei; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare, iar tu, măria-ta, ca domn, fii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
izbutit să se afirme ca un stat de sine stătător care, pentru întâia oară în existența sa, a putut trata de la egal la egal cu o mare împărăție.68 În Cameră au fost discuții pasionate. Mihail Kogălniceanu, din opozițiune, a rostit cel mai însemnat discurs în contra Convențiunii.69 Opozițiunea a calificat Convențiunea ca fiind o mare nenorocire pentru țară. Românul de la 1 iulie apare încadrat în doliu. În capul ziarului, pe întâia coloană, se citește: „București, 30 Cireșar (12 Cuptor). Ieri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui C.A. Rosetti a fost citită de președintele provizoriu al Adunării Deputaților, G. Magheru, în ședința din 26 iunie/8 iulie 1876. Am verificat textul cu MOF., nr. 143, 1/13 iulie 1876, p. 3412. C.A. Rosetti a rostit un cuvânt de mulțumire în fața Adunării patru zile mai târziu când și-a luat în primire „fotoliul preșidenției“, la 30 iunie/12 iulie 1876, cuvânt mai puțin cunoscut astăzi și care sintetizează ceea ce își închipuia el că trebuia să înfăptuiască
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altfel alegerea lui Costache Rosetti la preșidenția Camerei era categorică pentru șeful guvernului, Manolache Costache Epureanu; acest conservator, care prezida un guvern liberal, nu avea în Cameră decât 2 par tizani. De aceea, într-un scurt discurs pe care îl rosti după alegerea lui C.A. Rosetti, făcu declarația de mai sus.80 308 bucureștii de altădată amendament care, dacă ar fi fost adoptat, nu ar fi îngăduit comisiei de anchetă a Ca merei să dea „mandate de depunere și arestare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
partizan al drepturilor evreilor. Unii spuneau că are în ascendența lui origina semită. Locuia în strada Scaune, în casa care a trecut apoi în proprietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia funebră și la înmormântare. Acasă, cuvântarea funebră a rostit-o Vasile Boerescu. Până la carul funebru l-am dus pe umeri patru studenți de-ai lui. Eu eram unul din cei patru. Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie. Știrile de peste Dunăre sunt rele pentru insurgenții bosniaci și pentru sârbi. Deși
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la ședința Camerei, precum și N. Blaremberg, P. Grădișteanu, C. Bobeică, D. Donici și ManoIache Costache Epureanu) („Adunarea Deputaților. Ședința de miercuri 22 decembrie“, TEL., an. VI, 24 decem brie 1876, p. 2). Cu acest prilej, șeful guvernului, I.C. Brătianu a rostit cuvintele memorabile: „România se află în fața călcării drepturilor sale, pentru care secole românii și-au vărsat sângele. Nici sabia lungă a lui Baiazid și Mohamed nu a putut să pătrundă Dar agitația este și afară. Guvernul, prin agenții săi, provoacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Guvernul, prin agenții săi, provoacă agitația stu denților universitari. Îmi amintesc că ne-am adunat în număr foarte mare în una din sălile Universității. Discuția a fost foarte agitată. Ion Bibicescu, student la Facultatea de Litere și redactor la Românul, rostește o cuvântare înflăcărată în mijlocul zgomotului mare. Cum mulți dintre studenți erau conservatori sau adversari ai roșilor, Bibicescu nu era agreat fiind bănuit că este agent guvernamental. În sfârșit, acoperită de un zgomot ce asurzea și în agitația febrilă, se votează
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zice hotărâtorul său cuvânt, guvernul, nevoind să ia asupră-și de a prejudeca această hotărâre, a luat următoarele măsuri în interesul ordinei publice: 1) Spre a evita orice conflict care ar putea angaja națiunea înainte ca vocea ei să se rostească prin legiuitele sale organe, trupele române staționate la fruntarie au primit ordin [de] a se retrage înlăuntrul țării ca astfel să se evite din parte-le orice conflict care ar putea să atragă rezbelul înlăuntrul țării. 338 bucureștii de altădată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
supli men tul Românului“ (de fapt o „ediție specială“) din 13 aprilie 1877; am verificat textul cu MOF., nr. 83, 13/25 aprilie 1877, pp. 2466-2467. 33. Cu ocazia deschiderii corpurilor legiuitoare, joi 14/26 aprilie 1877, principele Carol a rostit obișnuitul mesaj al Tronului, alcătuit de astă dată de Mihail Kogălniceanu, în care erau sintetizate principalele îngrijorări ale națiunii române într-un moment de răscruce al istoriei sale. După ce mesajul preciza că „stăruințele noastre pe lângă marile puteri pentru recunoașterea și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dintre principalele obiective ale programului tor politic, obiectiv care corespundea întru totul cu starea de spirit a opiniei publice La Cameră, în vechiul local din Dealul Mitropoliei, lumea umplea până la ultimul loc. După o discuțiune caldă, cu care prilej au rostit mari dis cursuri Mihail Kogălniceanu și Ion Brălianu 48, Camera a votat cu 58 voturi contra 29 următoarea Moțiune care însemna, de fapt - dacă nu și în formă - proclamarea independenței României.49 346 bucureștii de altădată românești. În acest sens
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mihai. În ziua de 10 mai studenții universitari au făcut o caldă manifestațiune de simpatie Domnitorului și Doamnei. O delegațiune de studenți s-au urcat în Palat și a oferit un buchet de flori Doamnei. Unul din membrii delegațiunei a rostit o cuvântare căreia i-a răspuns domnitorul. Apoi, în aclamațiuni, studenții în mare număr, urmați de un numeros public, s-au îndreptat spre locuința lui C.A. Rosetti, în strada Doamnei (astăzi Paris) și l-au aclamat. C.A. Rosetti
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domnitorul. Apoi, în aclamațiuni, studenții în mare număr, urmați de un numeros public, s-au îndreptat spre locuința lui C.A. Rosetti, în strada Doamnei (astăzi Paris) și l-au aclamat. C.A. Rosetti a ieșit în balcon și a rostit o scurtă cuvântare entuziastă.79 În ziua de 24 mai sosește în gara Târgoviștei (Gara de Nord) împăratul Rusiei.80 358 bucureștii de altădată marea covertă cuirasată turcă Lufti-Djelil, care staționa în brațul Dunării de la Măcin; se zice că n-a scăpat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe toate stradele. Calea Griviței de astăzi, strada Târgoviștei de atunci, ca și Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei) erau pavoazate cu drapele române și ruse. Trotuarele gemeau și un puternic serviciu de pază era organizat. Se observa numeroși agenți ruși pretutindeni. Primarul a rostit următoarea cuvântare: „Sire! Orașul București e fericit a saluta în augusta persoană a Maiestății-voastre pe oaspele cel mai ilustru ce a onorat vreodată țara noastră! Actele mari prin cari Maiestatea-voastră a știut să graveze adânc numele său în inimile supușilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puțin în caracterul „liberator“ al politicii sale orientale, total subordonată, de fapt, intereselor expansioniste, și în această zonă, a țaris mului cotropitor. De altfel, C.A. Rosetti, cunoscut ca revoluționar „roșu“ nu era deloc agreat de oficialitățile ruse. Chiar în timp ce rostea discursul reprodus mai sus, generalul Ignatiev, fostul ambasador rus la Constantinopol, i-ar fi șoptit, cu tâlc, țarului: „Sire, c’est Rosetti“. Învinuit mai apoi de amicii săi politici radicali că l-a elogiat și s-a înclinat în fața țarului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu generozitate. C.A. Rosetti a fost învinovățit că s-a aplecat astfel în fața țarului deși Istoria era martoră spre a spune că, spre a-și realiza planurile Rusia ne-a răpit Basarabia. Guvernamentalii răspundeau că aceste cuvinte au fost rostite numai spre a face impresie asupra țarului și a-l îndemna să nu mai reclame cele 3 județe basarabene restituite nouă prin Tratatul de la Paris.83 360 bucureștii de altădată 82. Potrivit relatărilor oficiale, în prima trăsură „à la Daumont
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rezbel, a primit comanda trupelor române din fața Plevnei. Ion Brătianu a luat portofoliul Războiului, iar Ion Câm pineanu interimatul Finanțelor.107 În același timp, principele Carol, care se afla în capul armatei române în ziua când a trecut Dunărea, a rostit pentru trupe următoarea cuvântare: „Ostași, A trecut anul de când lupta de peste Dunăre între turci și creștini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, țara a făcut apel la voi. La glasul ei v-ați părăsit căminele cu avântul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]