17,217 matches
-
copil al familiei Manea, Cristea, avocat, si Elenă, casnica (născută Ciuntu). Cursul primar l-a urmat în orașul natal. A fost elev al Liceului Internat din Iași, în perioada primului război mondial, absolvind liceul ca șef de promoție; a obținut bacalaureatul în 1922. Din 1923, a plecat la Berlin să studieze ingineria, cu un ajutor din partea Comunității armene, la scoala Politehnica Charlottenburg, unde a urmat cursurile Facultății de Construcții de Mașini, obținând diplomă de inginer mecanic la 14 mai 1928. Între
Gheorghe Manea () [Corola-website/Science/307193_a_308522]
-
a născut la 21 noiembrie 1930 în satul Ursad, comuna Șoimi, județul Bihor (interbelic), din părinți țărani, de religie creștin ortodoxă. Lazăr Dragoș și-a început studiile liceale la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș în anul 1943, obținând diploma de bacalaureat la Cluj, în anul 1951. La Liceul „Samuil Vulcan” a fost coleg de clasă cu alți doi viitori membri ai Academiei Române: Marius Sala (lingvist) și Mircea Flonta (filosof). În anul 1951 a început cursurile Facultății de Matematică a Universității din
Lazăr Dragoș () [Corola-website/Science/307179_a_308508]
-
de fiziologie animală din România. a fost fiul preotului Ioan Cosmovici și al Zenoviei, născută Vogoride. Sora sa, Maria Cosmovici (1851-1909), a fost mama compozitorului George Enescu. Leon C. Cosmovici și-a făcut studiile primare și liceale la Iași, obținând bacalaureatul în 1874, la „Institutele Unite”. În același an pleacă la Paris, unde frecventează cursurile Facultății de Științe Naturale, obtinând licența în anul 1877. În perioada studiilor pariziene (1874 - 1880) a urmat cursurile și demonstrațiile de fiziologie făcute la Collège de
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]
-
român, folclorist, etnograf, membru de onoare (1940) al Academiei Române. Născut la 19 februarie 1864 la Fălticeni, învață la școala sătească din Rădăuți, urmând clasele primare și gimnaziul la Fălticeni, de unde trece apoi la Institutele Unite din Iași, de unde își ia bacalaureatul. Licențiat în Drept la Universitatea din Iași; magistrat până în 1903 iar apoi avocat la Fălticeni. A fost Prefect al județului Suceava și Primar al orașului Fălticeni. Ales membru corespondent al Academiei Române (1915); Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Cernăuți; Senator
Arthur Gorovei () [Corola-website/Science/307226_a_308555]
-
mișcarea Lunii; studii asupra variației gravitației cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Române de Stiinte, al cărei prim președinte a fost, în 1897; membru corespondent al Academiei Române. A urmat cursurile primare în orașul natal și obține bacalaureatul în 1873 și apoi se înscrie la Facultatea de Stiinte din București. În 1877 pleacă la Paris, ca bursier, unde, în anul următor, obține licență în matematică. În perioada 1879 - 1881 urmează cursuri de astronomie în capitala franceză, iar în
Constantin Gogu () [Corola-website/Science/307228_a_308557]
-
l-au înscris la „Școala Reală” din Alexandria (care mai târziu a fost denumită Gimnaziul „Alexandru Ghica”). Apoi a obținut o bursă la București, urmând întâi cursurile la Liceul „Matei Basarab”, iar apoi la Liceul „Sf. Sava”. Fără a trece bacalaureatul, Anghel Demetriescu își continuă studiile la Facultatea de Litere din București unde se împrietenește cu Dimitrie August Laurian și Ștefan C. Michăilescu, formând un grup cu o oarecare notorietate în facultate, unde erau numiți „cei trei”. Pentru a se întreține
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
trei”. Pentru a se întreține, Anghel Demetriescu lucrează ca pedagog la Școala Macedo-Română, post pe care l-a obținut cu ajutorul lui Corneliu Diaconovich. Deși termină cursurile facultății, Anghel Demetriescu nu trece examenul de licență, după cum nu trecuse nici examenul de bacalaureat, după terminarea liceului. Din acest motiv, unii contemporani îl considerau autodidact. V.D. Păun, unul dintre prietenii săi apropiați, director și profesor de limba română la Liceului „Gheorghe Lazăr” din București, face următoarele comentarii cu privire la Anghel Demetriescu: "„Demetriescu nu era tocmai
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
română la Liceului „Gheorghe Lazăr” din București, face următoarele comentarii cu privire la Anghel Demetriescu: "„Demetriescu nu era tocmai ceea ce se cheamă un autodidact, precum îl socoteau unii, precum înțeleg alții, autodidactica. Adevărat e că niciun titlu academic nu poseda, nici chiar bacalaureatul. Se făcuse profesor prin 1869, pe când absolvența liceului era încă îndestulător titlu pentru a concura la o catedră, secundară sau chiar universitară.”" După terminarea Facultății de Litere, Anghel Demetriescu începe activitatea sa didactică și publicistică. Totuși, în 1878 obține prin
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
în 1885 profesor suplinitor la Colegiul „Sf. Gheorghe” unde era director. De asemenea, s-a ocupat direct de educația lui Mateiu Caragiale pe care l-a înscris la Colegiul „Sf. Gheorghe” pe perioada 1889 - 1903, din prima clasă primară până la bacalaureat. În perioada în care I.L. Caragiale își începuse călătoriile periodice la Berlin, el și-a lăsat fiul să locuiască la Demetriescu, pe o perioadă de pestre 3 ani. Mateiu Caragiale, care de altfel nu se înțelegea prea bine cu tatăl
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
al Ducatului Bucovinei. Fiul lui Nicolae baron de Hurmuzachi (1826-1909) și al Nataliei de Stîrcea (Styrczea), fratele lui Alexandru, ultimul mareșal al Bucovinei, a crescut la moșia tatălui său din Cernăuca. A urmat cursurile liceului din Cernăuți, unde a luat bacalaureatul în 1881 cu distincțiune. Studiază filosofia și dreptul la Facultatea de Filozofie și Științe din Viena, apoi la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți pe care o absolvă în 1888, obținând licențiatul în drept. . În 1888 a intrat în
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
franceine. Pentru această invenție i s-a acordat Medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris, în 1889. A izolat din plută o substanță nouă, friedelina. Este autorul unui "Curs elementar de chimie", pentru elevii de liceu și candidații la bacalaureat, apărut în 1891 și tradus în limbile franceză și spaniolă. Prin lucrarea "Studiul relativ la o nomenclatură generală în chimia organică" (1913) a adus contribuții valoroase la fixarea nomenclaturii științifice. Ca reprezentant al materialismului științific-naturalist, Constantin Istrati a apărat concepția despre
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
Academiei Române. Primele studii și le-a făcut în satul natal, Copăcel, iar liceul la Blaj. A fost unul dintre elevii excepționali ai liceului din Blaj. S-a remarcat la matematici, rezolva ecuații mental, cu ușurință. Președintele comisiei examenului de maturitate (bacalaureat), delegat al ministerului maghiar al învățământului, care era profesor la institutul politehnic din Budapesta, observând ușurința cu care rezolva cele mai dificile probleme, i-a propus tânărului Vasile Suciu să urmeze studiile superioare la o prestigioasă facultate de inginerie de la
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
și scriitor român, un reprezentant al modernismului moderat și cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România. Copilărește la Viena primii zece ani din viață, după care vine în România. Urmează cursurile liceului umanist din Montreux, dar obține diploma de bacalaureat la colegiul Sf. Sava din București la 1916. Participă ca voluntar la marele război,în luptele de la Mărășești și Soveja. Urmează ca și alți români cursurile de arhitectură la École des Beaux Arts la Paris, și în final va obține
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
în Sincelejo, Sucre cu părinții săi. Luni după aceea se mută în Barranquilla pentru a studia. În 1940 studiază primele clase în "Colegiul Sân José" (azi "Institutul Sân José"), după care călătorește în Zipaquirá și termină ultimii doi ani și bacalaureatul în "Liceul Național de Băieți" (azi "Colegiul Național Sân Juan Bautista de La Valle"), până în 1946. În 1947 se duce în Bogotá cu intenția de a studia "Dreptul" și "Științele Politice" în "Universitatea Națională din Columbia", cariera pe care o abandonează
Gabriel García Márquez () [Corola-website/Science/308615_a_309944]
-
Bisericii Ortodoxe Române. A urmat școala elementară la Constanța între anii 1973-1981. Primele două clase de liceu le-a frecventat la Liceul de matematică-fizică din Constanța după care s-a transferat la Liceul de Metrologie din București de unde a obținut bacalaureatul în 1985. După absolvirea Liceului a trecut prin stagiul militar obligatoriu în anii 1985-1986. Simțind tot mai mult chemarea preoțească și vocația monahală s-a decis să răspundă acestei chemări și să urmeze acestei vocații.. În anul 1988 a fost
Nicolae Condrea () [Corola-website/Science/308644_a_309973]
-
școala profesională „16 Februarie" din Cluj (1962-1965), la absolvirea ei s-a angajat la Uzina „16 Februarie”, unde a lucrat ca strungar până în 1972. În paralel a urmat cursurile serale la Liceul Nr. 12 din Cluj (1965-1971), unde a obținut bacalaureatul. Între anii 1968-1970 și-a satisfăcut stagiul militar. În 1972 a fost admis la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu (1972-1976). În 1976 a obținut licența în Teologie, cu lucrarea: "Probleme sociale în scrierile Părinților Capadocieni", la catedra de
Vasile Flueraș () [Corola-website/Science/308649_a_309978]
-
ziua de 5 iunie 2011. Ionel Pop s-a născut din părinții Dumitru și Rozalia Pop, agricultori. Între 1960-1968 a urmat școala elementară în comuna natală, după care s-a înscris la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj, unde a obținut bacalaureatul în 1973. După terminarea studiilor teologice seminariale, a fost recrutat în armată și a satisfăcut stagiul militar la o unitate de "Vânători de Munte” în orașul Sfântu Gheorghe din județul Covasna (1973-1974). În toamna anului 1974 a fost admis la
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
Poe,pe care le-a tradus ulterior și în ebraică. În timpul studiilor liceale Jabotinski a fost un elev mediocru, și, la un moment dat, atras fiind de cariera de jurnalist, a hotărât să părăsească școala înainte de a da examenele de bacalaureat.Simțea că nu mai vrea să trăiască sub regimul represiv din Imperiul Rus. Debutul în gazetărie l-a făcut în august 1897 când a publicat sub pseudonimul „Vladimir Illirici” în ziarul „Iujnoie Obozrenie”. Un model în activitatea sa de ziarist
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
tatăl său pe moșia de la Sihla. Apoi a fost dat la școală la pensionul „Monty", după care a urmat cursurile la Colegiul „Sf. Sava" din București. A fost trimis la Liceul „Louis le Grand" din Paris, unde și-a luat bacalaureatul în 1853. În 1851, în timpul studiilor la Paris, a redactat, împreună cu colegii săi Alexandru Odobescu și Gheorghe Crețeanu, ziarul „Junimea română”. S-a întors în țară în 1855, unde a intrat în cercul ziarului "Concordia". În 1857, la 14 martie
Alexandru Sihleanu () [Corola-website/Science/308706_a_310035]
-
Iași și membru al fostei Academii de medicină. Este cunoscut prin lucrările sale de epidemiologie și bacteriologie asupra poliomielitei, febrei tifoide și serovaccinației. a urmat studiile gimnaziale și liceale la Institutul Schweitz-Thierrin și la Liceul Sf. Sava din București, obținând bacalaureatul în 1891. Începând din 1892 urmează studiile universitare la Facultatea de Medicină din Paris, devenind doctor în medicină al acestei facultăți în 1901 cu teza " Septicémie expérimentale par le cocco-bacille de Pfeiffer. Essais d’immunisation" (Septicemia experimentală cu cocobacilul lui
Alexandru Slătineanu () [Corola-website/Science/308713_a_310042]
-
(n. 4 decembrie 1941, Fano, Pesaro și Urbino, Italia) este un arhiepiscop romano-catolic, între anii 2004-2007 nunțiu apostolic în Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Norvegia. În vara anului 1960 a luat bacalaureatul clasic la liceul Guido Nolfi din Fano, după care a plecat la Roma unde a frecventat Seminarul Pontifical Roman Major. După încheierea studiilor teologice Tonucci a fost hirotonit preot la 19 martie 1966 de Monseniorul Costanzo Micci, în acea vreme
Giovanni Tonucci () [Corola-website/Science/308781_a_310110]
-
obțină însă vreo diplomă. Se consideră că viața sa dezordonată și pasiunea pentru femei îl făceau inapt pentru cariera de preot și protectorii săi au renunțat la a-i mai finanța studiile. Lope nu a reușit să obțină titlul de bacalaureat și, pentru a-și câștiga existența, s-a angajat ca secretar a unor personalități, scriind și comedii și alte piese de teatru la comandă. În 1583 s-a înrolat în marină și a luptat în bătălia de la Isla Terceira, sub
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
s-a mutat la Bar-le-Duc, apoi la Rambouillet și la Compiègne. Urmează studiile primare și liceale la Bar-le-Duc, iar începând cu anul 1882, când familia se stabilește la Paris, la celebrul liceu Louis-le-Grand. Are un prim eșec la examenul de bacalaureat, în 1883, dar în 1884 era admis student la filosofie, iar în 1886, la Facultatea de Drept și în 1887, la Școala de Științe Politice (École des Sciences politiques). Paralel, urmează și cursurile Școlii de Limbi Orientale. La vârsta de
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
câștigat primul titlu național la vârsta. Când avea 15 ani, a început să se pregătească cu Ladislau Rohonyi, cel mai bun specialist al sabiei din România. În anul 1971, s-a alăturat în lotul olimpic și în anul 1973, după bacalaureat, s-a transferat la CSA Steaua cu antrenorii Dumitru Mustață, Alexandru Nilca și Constantin Nicolae. În același timp a început studiile de filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai. Ulterior a absolvit la ANEFS. A câștigat Campionatul Mondial pentru juniori din 1974 de la
Ioan Pop (Sportiv) () [Corola-website/Science/308159_a_309488]
-
numărat printre delegații oficiali la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918. Caius Iacob și-a început studiile liceale la Liceul „Moise Nicoară” din Arad (primele 3 clase), terminându-le la Liceul „Emil Gojdu” din Oradea. A susținut bacalaureatul în 1928, la vârsta de 16 ani, obținând cea mai mare medie pe țară. Și-a făcut studiile universitare la Facultatea de Matematică a Universității din București (1928-1931), devenind licențiat la 19 ani. A continuat studiile universitare în străinătate - doctoratul
Caius Iacob () [Corola-website/Science/308258_a_309587]