16,445 matches
-
a invitat să-și exprime punctul de vedere pe folcloriștii Mihai Pop, Nicolae Bot și Ioan Viorel Boldureanu, pe semioticiana Pia Brânzeu, pe hermeneutul Ilie Gyurcsik și pe lingvista Luminița Frențiu, ale căror texte sunt incluse în carte. SCRIERI: Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1998; Curs de folclor. Lecții despre calendar, Timișoara, 1998; Pentru o mitologie difuză, Timișoara, 2000; Folclorul. Ce facem cu el?, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Györfy-Deák György, Adevărul despre Drăculea, „Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
calendar, Timișoara, 1998; Pentru o mitologie difuză, Timișoara, 2000; Folclorul. Ce facem cu el?, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Györfy-Deák György, Adevărul despre Drăculea, „Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și profan, O, 1998, 7; Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri despre strigoi”, „Folclor literar”, 1998-1999, 338-341; Nicolae Constantinscu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești din Vest, ALA, 2001, 567; Nicolae Constantinescu, Consistența mitologiei difuze, ALA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
se află incluși Augustin Buzura, Al. Ivasiuc și D. R. Popescu, George Bălăiță, Norman Manea și Dana Dumitriu. Seismografia critică îi cuprinde pe Alexandru George și Mircea Zaciu, dar și pe Marian Papahagi, Ion Vartic, Mircea Iorgulescu și Laurențiu Ulici. Eseul e reprezentat de N. Steinhardt, Nicolae Manolescu și Octavian Paler, de Mircea Malița și Florin Mugur, după cum nu lipsesc „Școala de la Târgoviște” (sintagma e lansată de C.), prozatori ca Mihai Sin, Mircea Nedelciu ș.a. Prin câteva „note sociografice”, într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
amalgamarea mai multor formule tematice și narative, din beția de cuvinte sau din incapacitatea scriitorului de a fixa un palier epic. Calul troian este o istorie insolită, care se alcătuiește ca o succesiune de povestiri stranii, cu deschideri spre miraculos, eseu mitologic, parabolă sau povestire fantastică. Tauromahie începe ca un comentariu detaliat al unei coride, iar în ultima parte devine o parabolă despre conflictul adevăr-aparență. Piraia, cea mai izbutită proză de aici, descrie o evadare, prezentarea fluxului interior derapând brusc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
unei coride, iar în ultima parte devine o parabolă despre conflictul adevăr-aparență. Piraia, cea mai izbutită proză de aici, descrie o evadare, prezentarea fluxului interior derapând brusc în analiză de tip comportamentist, pentru a se îmblânzi în final într-un eseu demonstrativ despre sacrificiu. Alte proze utilizează formule complet stranii, cum se întâmplă în Ultimul apel, unde sunt consemnate sincopat, haotic și dezlânat stilistic, ca într-un proces-verbal al unui autist, vorbele unor deținuți dintr-un lagăr de concentrare, pentru ca în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
la Editura pentru Literatură, iar din 1970 la Editura Eminescu, unde după 1989 este redactor-șef și director. A debutat în 1951, cu versuri, la pagina literară a ziarului „Viața nouă” din Galați, colaborând mai târziu cu poezie, critică și eseuri la „Pagini dunărene”, „Tânărul scriitor”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Porto-Franco”, „Ziarul de duminică” ș.a. Debutul editorial l-a constituit volumul de poezii Roata, apărut în 1968. Au urmat Întoarcerile (1970), În așternerea văilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
lui carte, După-amiază neliniștită (1967), li se adaugă romanele Singuri (1968), Scarabeul sacru (1970) și Marile iubiri (1977), toate mult discutate de critică la data apariției. Opera și destinul scriitorului (1972), în care M. retipărește o parte din articolele și eseurile apărute în reviste, abordează literatura din unghiuri variate, istoria și filosofia culturii, existențialismul și psihanaliza oferind multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia”, „Cronica”, „Flacăra”, „România literară”. Bun cunoscător al literaturii și filosofiei moderne și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
ruperea cuvintelor pentru a sugera discontinuitatea și scurtcircuitele gândirii. Mai elocvente sunt paginile în care comentariul autorului se îmbină cu monologul interior și cu intruziunile venite dinspre mediul exterior. Nu lipsesc nici fragmentele pur teoretice. Această îmbinare de proză și eseu creează o specie densă la nivelul ideilor, chiar dacă ambiguă din perspectivă artistică. Și faptul că se transmite un conținut, că cititorul e angajat în discutarea unei problematici nu e lipsit de însemnătate. Aceleași observații pot fi făcute cu privire la romanul Scarabeul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
subtilă a farmecului” acestui oraș, în 1957 se mută aici. Ca angajat al Centrului Mitropolitan, întocmește planuri de refacere a unor ctitorii și proiectează noi edificii. S-a stins, neașteptat, în urma unui accident cardiac. C. colaborează cu studii de specialitate, eseuri despre artă, cronici plastice și recenzii la „L’Architecture” (Paris), „Revista istorică română”, „Architecture d’aujourd’hui”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”, „Artă și tehnică grafică”, „Viața românească”. Împreună cu Octav Doicescu, P. E. Miclescu și Matila Ghyka scoate revista („caietele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
el află cheia de boltă: dacă materia stă sub osânda vremelniciei, spiritul dăinuie, renăscând în perpetuitate. Scrisorile către Simon Bayer, trimise între 1955 și 1959, sunt, în unduiri proustiene, o sensibilă evocare a unor crâmpeie din copilărie. Dar și un eseu, de o rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
celelalte grupe pun Întrebări, fac judecăți de valoare. 8. Fiecare grupă Își reexaminează propriile produse În comparație cu celelalte. 9. Utilizând diferite tehnici de conversație, Învățătorul fixează noile cunoștințe, descoperite de elevi. 10. În final, li se cere elevilor să scrie un eseu de 10 minute, În care să prezinte ce au Învățat despre tema discutată. Eseul a fost anunțat la Începutul activității și va fi folosit de către Învățător pentru a-și dirija activitatea din orele următoare. Manualul de istorie la clasa a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
produse În comparație cu celelalte. 9. Utilizând diferite tehnici de conversație, Învățătorul fixează noile cunoștințe, descoperite de elevi. 10. În final, li se cere elevilor să scrie un eseu de 10 minute, În care să prezinte ce au Învățat despre tema discutată. Eseul a fost anunțat la Începutul activității și va fi folosit de către Învățător pentru a-și dirija activitatea din orele următoare. Manualul de istorie la clasa a IV-a are ca noutate prezentarea unor lecții speciale intitulate „Fișă de personaj”, fiind
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
que la traduction, dans la conception du poète-traducteur, est vue plutôt comme " interprétation ", " déchiffrage ", voire même " recréation ". Pour ce faire, îl faut exposer le témoignage de Blaga sur la traduction de Faust que nous avons retrouvé dans le volume Isvoade : eseuri, note, conferințe, articole (Notes : essais, conférences, articles).984 Dès le début, Blaga parle de la " souffrance de la transposition " qu'il a éprouvée quand îl a traduit Faust, " souffrance " qui l'a déterminé à exprimer et à synthétiser să conception traductive. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BLAGA, Lucian, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia, Cluj-Napoca, 1977. BLAGA, Lucian, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, ediție coordonată de Dorli Blaga și Petre Nicolau ; prefață de George Gană, Minerva, București, 1972. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârestelor, Editura Hyperion, Chișinău, 1993. BLAGA, Lucian, Izvoade, Humanitas, București, 2002. 2. 5. 2. Autres ouvrages de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Poeme într-un vers/ Poèmes d'un vers, Haiku, București, 2000. FLORICA, D., N'oublie pas le sourire, Haiku, București, 2002. FLORICA, D., Oiseau-mouche, Haiku, București, 2003. FOREST, Philippe, Le Român, le réel et autres essais (Românul, realul și alte eseuri), traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008. IANCU, Ioan, Chant du cygne, Helicon, Timișoara, 1996. JONQUET, Thierry, Mygal, paianjen veninos, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1992. KHÂYYAM, O., Rubaiate/Roubaïates, recueil bilingue, roumain-français, traduction de Paula Romanescu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Éditions des Moires, Paris, 1998. POP, Ion, Descoperirea ochiului (La découverte de l'œil), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Éditions MEET, Saint-Nazaire, 2005. POPA, P., Nimbe amer, Helicon, Timișoara, 1997. POP-CURȘEU, Ioan, Nu știe stânga ce face dreapta. Două eseuri despre șovăielile gândirii critice, Editura Paralelă 45, Pitești, 2004. POP-CURȘEU, Ioan, Baudelaire, la plural, Editura Paralelă 45, colecția " Deșchideri ", Pitești, 2008. POPESCU, I., Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999. POPESCU, Spiridon, Essai sur la gloire, Alcor, București, 1998. ROMANESCU, Paula, Avril
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du Colloque internațional Lucian Blaga, organisé par l'Ambassade de Roumanie en France le 24 mai 2003 à Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", Troyes, 2004. 3. 6. Traductions et traducteurs de Blaga " Paula Romanescu eseu ", consulté le 14 décembre 2011, URL : http://www.poezie.ro/index.php/essay/13918643/index.html. " La place de la langue française au travail et dans la cité ", consulté le 12 mai 2011, URL : http://www.lafauteadiderot.net/La-place-de-la-langue-francaise-au. BÏRNAZ, Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le plus pur poète lyrique de l'Allemagne, depuis toujours. [...] Hölderlin est un Pindare de l'Occident. Incompris, ni même par un Goethe ou un Schiller, îl est resté incompris, jusqu'à présent. " Notre traduction.) 969 V. Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, ediție coordonată de Dorli Blaga și Petre Nicolau ; prefață de George Gană, Minerva, București, 1972, p. 127 : " Poezia lui Rilke rămâne până la urmă sunet și melodie, dar ea se adâncește mereu, de la Cartea orelor până la Elegiile duineze
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 228. (Texte source în Lucian Blaga, Operă poetica, Humanitas, Bucarest, 2010, p. 456.) 984 V. Lucian Blaga, " Faust și problema traducerilor " (" Faust et le problème de la traduction "), în Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, op. cît., p. 113-124. L'article a été publié premièrement dans la revue Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90, sous le titre " Cum l-am tradus pe Faust " (" Comment j'ai traduit Faust "), ensuite dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 85-90, sous le titre " Cum l-am tradus pe Faust " (" Comment j'ai traduit Faust "), ensuite dans la revue Luceafărul de mai 1963. V. " Notă bibliografica " (" Notice bibliographique "), în Lucian Blaga, " Faust și problema traducerilor ", în Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, op. cît., p. 243. 985 Idem, p. 113 : " On peut supposer qu'un traducteur par l'âme duquel est passé le feu de Faust a vraiment quelque chose à dire sur le problème de la transposition de la poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la traduction" est devenue chez nous un problème, même sous des aspects qui ne șont plus problématiques pour d'autres peuples. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 990 V. Lucian Blaga, " Faust și problema traducerilor ", în Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, op. cît., p. 114. 991 Ibid : " Îl ne faut pas oublier qu'une littérature qui a la pleine conscience de șa mission n'aspire seulement à se constituer comme une série de créations originales, quelque impressionnante que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par la transfiguration. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. En outre, on peut observer, encore une fois, que pour Blaga le vrai traducteur de poésie est le poète. 1015 Lucian Blaga, " Faust și problema traducerilor ", în Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, op. cît., p. 123 : " dans mon activité de traducteur de Faust je me suiș efforcé à offrir un équivalent poétique, non une traduction notariale. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1016 Idem, p. 121 : " Une condition
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
www.cic-cdearges.ro/doc/2009/martie.pdf, consulté le 10 mai 2011. 1265 " On ne peut pas traduire la poésie par le ton grisâtre de la prose, ni par la disharmonie de la parole qui n'est pas parole. " V. " Paula Romanescu eseu ", consulté le 14 décembre 2011, URL : http://www.poezie.ro/index.php/essay/13918643/index.html. 1266 V. Lucian Blaga 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît. 1267 Lucian Blaga 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ibid. 1279 Ibid. 1280 V. également : http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/detalii membrii 745 POP-CURSEU-Stefana.html, http://www.ziarulfaclia.ro/invitatiile-thaliei-intilnirile-internationale-de-la-cluj/, http://www.rfi.ro/articol/asculta-rfi-ro/intalnirile-gellu-naum, consultés le 2 décembre 2010. 1281 V. Ioan Pop-Curșeu, Nu știe stânga ce face dreapta. Două eseuri despre șovăielile gândirii critice, Editura Paralelă 45, Pitești, 2004 ; Ioan Pop-Curșeu, Baudelaire, la plural, Editura Paralelă 45, colecția " Deșchideri ", Pitești, 2008. 1282 V. également : http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/detalii membrii 744 POP-CURSEU-Ioan.html, consulté le 2 décembre 2010. 1283 V. Henri Michaux, Viața
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
également : http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/detalii membrii 744 POP-CURSEU-Ioan.html, consulté le 2 décembre 2010. 1283 V. Henri Michaux, Viața în pliuri, traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2007 ; Philippe Forest, Le Român, le réel et autres essais (Românul, realul și alte eseuri), traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008 (Ioan Pop-Curșeu signe la préface de l'ouvrage, qui porte le titre " Limbaj, semn, lume : despre o semiotica a romanescului " " Langage, signe, monde : sur une sémiotique du romanesque "). 1284 Îl s'agit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]