18,182 matches
-
mică, deoarece a murit tânăr la numai 29 de ani, după prima sa expoziție. Lucrările sale se găsesc în muzeul Simu, la Toma Stelian, altele fiind în colecții particulare (Dr. Severeanu, Lazăr Munteanu, Al. Râșcanu, Onic Zambaccian, Paucker, la fratele pictorului etc.) Câteva panouri decorative realizate de Baltazar se află la Paris, în colecția Dr. Dieulafoy. Perioada de creație a lui Apcar Baltazar a durat șapte ani. Încercarea de a cataloga o succesiune cronologică a operei sale este sortită eșecului, deoarece
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
spectacol dintre cele mai eclectice, în pictura românească. Se poate observa că în timp ce a pictat "" (expus în 1903 la "Tinerimea artistică" și în prezent la Muzeul de Artă din Cluj) în maniera realismului existent la sfârșitul secolului al XIX-lea, pictorul a sărit simultan la lucrări tipic impresioniste de origine "plein air"-istă, cum sunt "" și "". În același timp a pictat lucrări opuse impresionismului cu sorginte mitologică, așa cum este cea intitulată "". Întreaga creație în domeniul picturii poate fi catalogată pe trei
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mare impas. Observând imitarea excesivă a lui Grigorescu de către alți confrați, a declarat într-un articol: Cu asemenea păreri despre epigonismul grigorescian și despre necesitatea schimbării tematicii tărănești privind spre o altă muză, adică spre oraș, se poate înțelege de ce pictorul Baltazar a urmat calea pe care a purces. Acest lucru s-a întâmplat cu ușurință, mai ales datorită faptului că el a era născut la oraș și nu avea dificultăți în a înțelege acest nou mediu care a început să
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pe care le-a realizat. Se poate vorbi și de un freschism dacă se ține seama și de analiza cromaticii cu tonuri palide, delicate, pastelate, clorotice de o intensitate deficitară. Autoportretele au reprezentat pentru Apcar Baltazar, lucrări de maturitate artistică. Pictorul și-a realizat autoportretul de mai multe ori ((3), (4), (5)), frământat de gânduri și interiorizat. Din ținuta sobră, personalitatea sa reiese plină de demnitate. Ochii sunt zugrăviți cu o profunzime psihologică ce caracterizează un om meditativ, sprâncenele sunt îmbinate
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
preocupat de psihologia umană și, în acest sens a realizat o serie de portrete și picturi de gen în care și-a reprezentat rudele. Astfel, în pictura de gen intitulată "" apar mama și mătușa sa într-o postură oarecum rigidă, pictorul fiind mai degrabă preocupat de colorit și nu de aprofundarea psihologică a personajelor. O pictură remarcabilă este "Portretul lui Gaspar Baltazar", tatăl său, în mărime naturală. El a fost înfățișat cu o privire îngândurată, în picioare cu mâinile la spate
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pot fi alăturate de tipuri și scene de gen se disting cele intitulate "Învățătorii, Păsărarul, Colomba, Pui de oltean, , Acalmie" și "Copil în soare", ele fiind expuse cu ocazia expoziției retrospective din anul 1936. Calitățile de portretist, dau măsura măestriei pictorului în portretul de grup intitulat "Misiții", cunoscut și sub numele de "Samsarii". Privind această lucrare, gândul cunoscătorilor într-ale artelor se duce spre marile realizări ale genului din opera lui Rembrandt sau Frans Hals. Dispunerea personajelor este frontală și se
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
constumație ca membrii ai unei ghilde oarecare. Profesia lor se poate ghici cu ușurință. Și în acest tablou, Apcar Baltazar a optat pentru negru și a zugrăvit o diversitate de caractere ce poate fi citită pe chipurile sondate adânc de către pictor. Lucrarea "Misiții" a rămas ca unicat în pictura românească și se poate compara doar cu portretele pe care Nicolae Grigorescu le-a făcut unor evrei. Portretul de grup "Misiții" se remarcă atât prin expresivitate, cât și prin forța de pătrundere
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cu atâta putere pe contemporanii săi. El nu a încercat să abordeze tematica rurală, excepție făcând doar câteva lucrări dintre care se remarcă cu multă vigoare pictura "Durus arator" (1907), cunoscută și sub numele de "Țăranii". Și în această capodoperă, pictorul a avut un mod de abordare cu totul diferit față de emulii lui Grigorescu, ca și față de maestrul însuși. "Durus arator" poate fi asimilat cu portretul de grup și el reprezintă cu siguranță o inovație. Artistul a adus prin acesta un
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a preluat-o mai târziu și cinematograful, adică de o linie care trece la nivelul pieptului. Tabloul a fost expus pentru prima oară la expoziția "Tinerimii artistice" din anul 1908 și poate fi considerat o operă care a marcat interesul pictorului față de evenimentele legate de Răscoala țărănească din 1907. Lucrarea înfățișează portretele a patru țărani, în care artistul a repartizat o demnitate și o forță morală cum rareori a fost întâlnită în pictura românească. Țăranii au fost reprezentați într-o atmosferă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
adevărata lor mizerie de Ion Andreescu și Ștefan Luchian în "" și secerați de gloanțe de către Octav Băncilă. Apcar Baltazar a inaugurat pentru prima oară o viziune monumentală în reprezentarea țăranului, viziune care mai apoi a fost preluată și de către alți pictori precum Șirato, Iser, Theodorescu-Sion și Camil Ressu. Pentru toți artiștii care au urmat calea lui Apcar Baltazar, țăranul a câștigat statutul de emanicipare în planul demnității. Din momentul marcat de "Durus arator", țăranul nu a mai exprimat milă, nu a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
acest titlu, pentru că cele cinci personaje feminine bine hrănite, deloc fericite, cu fețele puhave, înfășurate la gât cu fulare și pieptănate cu coc, par a fi personaje zugrăvite de către Toulouse Lautrec. Tabloul a fost expus la expoziția "Franța văzută de pictori români" din anul 1945, organizată sub auspiciile Asociației "Amicii Franței" de către Muzeul Toma Stelian. Lucrarea a mai fost expusă la Galeria Dialog în anul 2009, cu ocazia expoziției omagiale Apcar Baltazar și a împlinirii a 100 de ani de la decesul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Baltazar s-a plasat în acest mod în grupul primului val de impresioniști din România, prin abordarea de procedee cum ar fi colorarea umbrelor și prin unele tentative de divizare a tonului și de fragmentare a tușei. După cei patru pictori enumerați mai înainte, a venit grupul consacraților, al celor mai consecvenți adepți ai impresionismului românesc: Jean Steriadi, Nicolae Dărăscu, Samuel Mützner și Lucian Grigorescu. În toată cariera sa artistică pictorul a realizat o mulțime de peisaje, pornind de la cele de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a tonului și de fragmentare a tușei. După cei patru pictori enumerați mai înainte, a venit grupul consacraților, al celor mai consecvenți adepți ai impresionismului românesc: Jean Steriadi, Nicolae Dărăscu, Samuel Mützner și Lucian Grigorescu. În toată cariera sa artistică pictorul a realizat o mulțime de peisaje, pornind de la cele de început de carieră cum au fost cele intitulate "" și "Mănăstirea Căldărușani". Cele mai reușite au fost cele din ultimii săi ani de viață. Maniera impresionistă în abordarea peisajelor a fost
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
că figurile femeilor nu sunt concret construite, această pictură pare să aibă un caracter de schiță spontană, aerată și plină de grație. Maniera impresionistă se face prezentă în opera lui Apcar Baltzar și la renumitele sale personaje din mahalaua bucureșteană. Pictorul a executat aceste compoziții cu aceeași libertate a penelului și cu aceeași atmosferă plină de lumină specifică esteticii impresionismului. Ca și la Ștefan Luchian în lucrările sale "", "" și "Vezi tu, Stane, vine iarna", picturile realizate din tematica mahalalelor sunt lipsite
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cu cățelul", fac ca realizările lui în acest domeniu să poată fi catalogate ca influențe din partea marelui autor satiric român. Personajele înfățișate sunt apropiate moftangioaicelor și suratelor "Mițe" și "Zițe", create în dramaturgie de I.L. Caragiale. Nici măcar sentimentul cu care pictorul a atacat astfel de subiecte, nu diferă de marele dramaturg. La o privire sumară asupra acestor pânze, se poate observa ironia fină care reiese din compoziții și care se îmbină cu indulgență cu tarele umane printr-o nedisimulată simpatie. Pictura
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
1870) a lui Nicolae Grigorescu, "Ofelie" a lui Theodor Pallady și tablourile lui Gheorghe Petrașcu cu peisaje cu nimfe, în atmosfere vesperale la margini de ape sau sub clar de lună. Față de aceștia care erau maeștrii picturii românești, au existat pictori cu "gusturi" mai puțin sigure, așa cum au fost Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, Nicolae Vermont, Octav Băncilă etc., unii dintre ei fiind și epigoni ai celor dintâi sau ai altor maeștri din Apusul Europei, epigonismul fiind și el o
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
deosebită și ambițiile lui l-au determinat să creeze mari proiecte pentru lucrări monumentale, executate pe pânze de mari dimensiuni. El a dorit să evoce și să glorifice trecutul glorios prezent în istoriografia românească. Există mențiuni documentare făcute de către contemporanii pictorului, așa cum a fost Emil Gârleanu, care a amintit că Baltazar „"... ținea cu deosebire la pânzele mari; aproape nici nu scotea unele schițe și peisaje mici, cari însă dădeau măsura marelui său talent"”. Alexandru Tzigara-Samurcaș a menționat și el în revista
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Baltazar tematicii istorice, poate fi văzută în critica de artă pe care a făcut-o în diferite ocazii în care a amintit pe Theodor Aman, cu lucrările ", " și "". Similar, l-a elogiat pe Nicolae Grigorescu, care nu ar fi devenit pictorul național dacă nu ar fi creat "" sau "Defilarea prizonierilor". Au urmat în critica lui imaginile realizate de Arthur Verona, G.D. Mirea și Mihail Simonidi și a spus că toți aceștia: Apcar Baltazar nu a urmat calea pe care au parcurs
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
urmat calea pe care au parcurs-o înaintașii lui în pictura istorică și în epoca în care el a creat, deoarece trecutul strict istoric nu mai era de actualitate și nu mai interesa în modul în care îi preocupase pe pictorii romantici și pe cei academiști. Au existat alte aspecte ale trecutului pe care a dorit să-l evoce și anume cultura, obiceiurile, civilizația și viața cotidiană din Evul Mediu. Baltazar, dorind să-și creeze un stil propriu, a fost mult
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a fi un tablou executat de un începător. Această compoziție a fost inspirată din nuvela "Alexandru Lăpușneanul" a lui Constantin Negruzzi și ea este cea mai importantă realizare din tematica istorică a lui Apcar Baltazar, cu toate că nu a fost terminată. Pictorul a ales pentru acest tablou scena în care vornicul Moțoc, care-l trădase pe domnitor și prăduise poporul, este adus de către armaș și de căpitanul de lefegii în fața mulțimii adunate pentru a-i cere capul. Compoziția înfățișează cu mijloacele artei
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a pictat compoziția pe o pânză de proporții neobișnuite pe atunci, 2.000 cm x 970 cm. Lucrarea are un înalt grad de originalitate, impus de câteva particularități evidente. Ea a fost creată pe lung, o lungime anormală în creația pictorilor români de până atunci. Efectul derivat din acest fapt a lăsat artistului posibilitatea să potențeze la maximum senzația de singurătate care reiese din scena decesului. În cadrul comentariilor făcute de sculptorul Frederic Storck cu ocazia expoziției din 1907 unde a fost
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lucrării pictată viu, colorat și luminos, motiv care dă un aer primăvăratec compoziției. După cum se poate observa, tematica aleasă nu este una de critică socială cum s-a mai spus în trecut. Similar cu "Balada morții" a lui George Topârceanu, pictorul "cugetă" cu penelul asupra morții, detaliile de ordin social devenind conotații subiacente. Privind racursiul îndrăzneț al lucrării și vigoarea cu care a fost realizată, se pot face apropieri cu pânze celebre ca "" de Rembrandt și "" de Andrea Mantegna. Baltazar a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a fost greu să-și imagineze personaje de basm și scene în care acestea să acționeze. Într-un fel anume, lucrările inspirate din mitologia creștină sunt însă mai specifice mișcării Art Nouveau decât cele care fac parte din tematica istorică. Pictorul Baltazar s-a apropiat în abordarea tematicii simbolist mitologice de prerafaeliți ca Ferdinand Hodler, Gustave Moreau, Arnold Böcklin, Lovis Corinth, Wilhelm Leibl și Pierre Puvis de Chavannes, mai mult decât în genul picturii istorice . Pe tematica simbolist mitologică artistul nu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
an. Părerile criticilor au fost dintre cele mai diverse și mai controversate. Astfel, Tudor Arghezi a considerat-o pe prima dintre ele ca fiind "... o pânză viguroasă, de o colorație gândită și cu un accent de eternitate în suprafața ei". Pictorul Vasile Ravici a considerat însă că lucrarea "... n-are armonia coloristică între fond și figură, fondul absolut galben al cetăților tratat pete-pete... negăsindu-și... complementarul său ca valoare coloristică pentru figura lui Cristos". Ravici i-a lăudat în schimb tabloul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
al cetăților tratat pete-pete... negăsindu-și... complementarul său ca valoare coloristică pentru figura lui Cristos". Ravici i-a lăudat în schimb tabloul "La sârbi". Similar lui Ravici a fost și Léo Bachelin pentru care "...Apcar Baltazar pare că este un pictor modern scăpat de la ultima expoziție secesionistă de la Viena. Cristosul lui cu profilul și gestul vulgar plângând pe Ierusalimul făcut din pete galbene îngrămădite pe o masă luminoasă mă lasă nedumerit, cu toată antiteza puternică și totuși prea ușoară care există
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]