16,876 matches
-
hoteluri de pe Riviera suferiseră de pe urma celui de-al Doilea Război Mondial și fuseseră vândute, după ce fuseseră împărțite în apartamente separate. Noii proprietari au început să-l decoreze cu numeroase opere de artă, precum cele realizate de Niki de Saint Phalle, portrete de monarhi, multe busturi, inclusiv cel al reginei Maria Antoaneta, si au transformat, astfel, Negresco într-un hotel-muzeu, care găzduia în cele din urmă 6.000 de obiecte de artă franceză.. Jeanne Augier a tapițat liftul principal cu catifea roșie
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
în leagăn a regelui Romei și a cutreierat magazinele de antichități pentru a găsi mobilier pentru utilarea saloanelor, a celor 21 de apartamente și 96 de camere, care rezumau cinci secole de istorie a Franței. Există aici cele mai renumite portrete ale lui Ludovic al XIV-lea (pictat de Hyacinthe Ringaud, celelalte două exemplare existente se află la Luvru și Versailles), Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea, Napoleon al III-lea și împărăteasa Eugénie sub baldachin. Sub acesta din
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
Eugénie sub baldachin. Sub acesta din urmă (renovat în 2010) se află covoare realizate de Raymond Moretti, sculptură "Pisică" a lui Cyril de La Patellière și chiar o lucrare a lui Sacha Sosno. Pe coridoarele se află mochete de Yvaral, un portret al lui Louis Armstrong de Raymond Moretti, picturi realizate de Mignard și Vasarely, precum și cea mai mare colecție privată de afișe realizate de René Gruau; șemineul monumental provine de la castelul de Hautefort (Dordogne), iar plafonul casetat (secolul al XVII-lea
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
apei umbrite/ dar eu aș vrea să nu mă grăbesc -/ fără amănunte, fără trucuri, sobru, precis/ Mâine soarele e infinitezimal mai rece/ ca o înjurătură reprimată ieri și azi». Epilogul este o artă poetică de etapă. Gheorghe Perian insistă în portretul pe care i-l dedică în Scriitori români postmoderni, 1996, asupra ‘naivității' și expresionismului înțelese ca un limbaj preexistent în poezia sa. Fie că excită sau nu memoria culturală a cititorului, poemele lui Moldovan reușesc să provoace nenumărate sugestii și
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
și științelor care conferă bogăție și noblețe. Pânza centrală a fost pictată de Tiepolo în 1744-1745. Alături de cele două figuri feminine care reprezintă "Virtutea" și "Noblețea" este un tânăr paj ținând un fald din vesta lor: aceasta este, probabil, un portret al fiului pictorului, Giuseppe Maria. În spatele lui se observă o altă figură, presupusă a fi un autoportret al artistului. Ignoranța, învinsă, cade trăgând cu ea un duh cu aripi, care ține un liliac, alegorie a viciului. Această reprezentare celebrativă, dragă
Palatul Minotto-Barbarigo () [Corola-website/Science/333483_a_334812]
-
(20 aprilie 1805 - 8 iulie 1873) a fost pictor și litograf german, cunoscut pentru portretele capetelor încoronate din mijlocului secolului al XIX-lea. Numele lui a devenit asociat cu cel mai la modă portretist al regalității. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt "Împărăteasa Eugénie înconjurată de doamnele sale de onoare" (1855) și portretele făcute
Franz Xaver Winterhalter () [Corola-website/Science/333488_a_334817]
-
pentru portretele capetelor încoronate din mijlocului secolului al XIX-lea. Numele lui a devenit asociat cu cel mai la modă portretist al regalității. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt "Împărăteasa Eugénie înconjurată de doamnele sale de onoare" (1855) și portretele făcute împărătesei Elisabeta de Austria (1865). s-a născut într-un mic orășel - Menzenschwand (astăzi parte a St. Blasien) în Pădurea Neagră, la 20 aprilie 1805. A fost al șaselea copil al lui Fidel Winterhalter (1773-1863), un fermier și producător
Franz Xaver Winterhalter () [Corola-website/Science/333488_a_334817]
-
de desen al Sofiei, Margrafă de Baden. Oportunitatea de a se stabili dincolo de sudul Germaniei a apărut în 1832, când a putut să călătorească în Italia, 1833-1834, cu sprijinul Marelui Duce Leopold de Baden. La întoarcerea la Karlsruhe a pictat portretele Marelui Duce Leopold de Baden și ale soției sale și a fost numit pictor la curtea Marelui Ducat. Cu toate acestea, a părăsit Badenul și s-a mutat în Franța unde lucrarea sa "Il dolce Farniente" a atras atenția la
Franz Xaver Winterhalter () [Corola-website/Science/333488_a_334817]
-
unde lucrarea sa "Il dolce Farniente" a atras atenția la Salonul din 1836. Un an mai târziu, "Il Decameron" a fost, de asemenea, lăudat; ambele tablouri sunt compozițiile academice în stilul lui Rafael. La Salonul din 1838 a expus un portret al prințului de Wagram cu mica lui fiică. Cariera sa ca pictor portretist a fost curând asigurată atunci când, în același an, el a pictat portretul Louisei Marie de Orleans, regina Belgiei, și al fiului ei, Ducele de Brabant.
Franz Xaver Winterhalter () [Corola-website/Science/333488_a_334817]
-
tablouri sunt compozițiile academice în stilul lui Rafael. La Salonul din 1838 a expus un portret al prințului de Wagram cu mica lui fiică. Cariera sa ca pictor portretist a fost curând asigurată atunci când, în același an, el a pictat portretul Louisei Marie de Orleans, regina Belgiei, și al fiului ei, Ducele de Brabant.
Franz Xaver Winterhalter () [Corola-website/Science/333488_a_334817]
-
Roma și Florența. Din anul 1907, el a îndeplinit funcția de profesor al Academiei de Arte Frumoase Jan Matejko. În funcție de locurile pe unde a stat, acesta a pictat o serie de peisaje (Strzyżowa, Plassow și Kalwaria Zebrzydowska) precum și nuduri și portrete. Puternice influențe, Weiss le-a avut din partea lui Edvard Munch, Jacek Malczewski și Stanisław Przybyszewski. Cel din urmă a apreciat longevitatea artistică a lui Weiss precum și meritele și recunoașterea acestuia în Polonia și peste hotare. În anul 1936 a fost
Wojciech Weiss () [Corola-website/Science/330472_a_331801]
-
(cca 1475) este opera lui Sandro Botticelli, realizată în tempera pe panou de lemn. Se află astăzi la Galeria Uffizi din anul 1666. Portretul acestui tânăr este unul dintre cele mai engimatice ale Renașterii. Pictură a intrat în colecția Galeriei Uffizi că moștenire a cardinalului Carlo de Medici. De aceea s-a presupus că portretul ar reprezenta un membru al familiei Medici, mai ales
Portret de bărbat cu medalie () [Corola-website/Science/331071_a_332400]
-
Se află astăzi la Galeria Uffizi din anul 1666. Portretul acestui tânăr este unul dintre cele mai engimatice ale Renașterii. Pictură a intrat în colecția Galeriei Uffizi că moștenire a cardinalului Carlo de Medici. De aceea s-a presupus că portretul ar reprezenta un membru al familiei Medici, mai ales că tânărul ține în mână o monedă cu efigia lui Cosimo cel Bătrân. Cu toate acestea, există mai multe ipoteze la fel de credibile. Unii cercetători recunosc autoportretul lui Botticelli, orientarea capului și
Portret de bărbat cu medalie () [Corola-website/Science/331071_a_332400]
-
sârguincios”se numără Liliana Armașu, Sorina Ștefârță, Tamara Carauș, Alina Chiriac-Ivașcu și mulți alții. Larisa Turea debutează cu versuri în numărul 2, pentru anul 1967 al revistei Moldova și ediția din august 1969 a revistei Cultura Moldovei. Prima sa carte, "Portrete în relief", vede lumina tiparului în 1987 la editura Cartea moldovenească din Chisinau, urmând apoi la editura Universitas în 1991 prima ediție a "Cărții foametei" (scrisă în colaborare cu soțul său Valeriu Turea). Cartea foametei, ediția a doua, revizuită, Curtea
Larisa Turea () [Corola-website/Science/331053_a_332382]
-
cuprinsă între impresionism și postmodernism. Caracteristic acestei perioade o reprezintă independența artei față de "caracterul realist" de care fusese legată. Funcțiile suplinite de "fotografie" - ceea ce numim astăzi "album cu amintiri de familie" era suplinit de galerii de tablouri cu persoane apropiate, portrete sau autoportrete - ori de redare a anumitor scene preluate din religie, mitologie sau cotidian sunt inlocuite de explorarea sensului, a "relațiilor dintre culori și forme". Culorile și formele sunt percepute ca entități în sine și nu doar ca un vehicul
Artă modernă () [Corola-website/Science/331060_a_332389]
-
și apoi recompuse din nou pe pânză. Cubiștii susțin că din moment ce modelul are numeroase fațete reprezentarea "realist-mecanică" (unui model prezentat din profil i se văd doar un ochi și doar o ureche) o reprezentare completă ar fi mult mai onestă. Portretele cubiștilor au o linie de profil aplicată pe o figură văzută frontal. Procedeul generează o iluzie optică interesantă, în care privitorul nu-și poate da seama daca portretul este vizualizat din față sau din profil (conform teoriei cubieste din ambele
Artă modernă () [Corola-website/Science/331060_a_332389]
-
și doar o ureche) o reprezentare completă ar fi mult mai onestă. Portretele cubiștilor au o linie de profil aplicată pe o figură văzută frontal. Procedeul generează o iluzie optică interesantă, în care privitorul nu-și poate da seama daca portretul este vizualizat din față sau din profil (conform teoriei cubieste din ambele). Cubismul va genera anumite miscări satelit, cum este și cazul futurismului. Mișcararea nu-și mai propune doar descompunerea și recumpunerea fațetelor unui model, ci descompunerea și recompunerea fazelor
Artă modernă () [Corola-website/Science/331060_a_332389]
-
15 martie 2007, în urma unui cancer. În afară de opera sa artistică, după Ion Nicodim au rămas numeroasele sale carnete - un soi de jurnal intim, pe care-l ținea în mod riguros la zi. S-a remarcat prin peisaje („Punct pescăresc”, „Lacul”), portrete, lucrări decorative în mozaic („Școala”) și tapiserii („Cântare omului”, în momentul actual se află la sediul UNESCO, „Ziua și noaptea”). După ce în 1977 s-a stabilit la Paris, Ion Nicodim a avut numeroase expoziții de grup și personale în România
Ion Nicodim () [Corola-website/Science/331116_a_332445]
-
dar și abilitatea de a folosi două arme în același timp, precum noua țeavă de suflat, împreună cu săbiile, cuțitele, pistoalele și lama ascunsă. Modul multiplayer, exclusiv pentru versiunea Vita, constă din marcarea locurilor pe hartă, prin folosirea personajelor (reprezentați de portrete statistice) pentru capturarea bazelor și proviziilor, printre altele. Acesta diferă față de modul multiplayer al seriei, în care jucătorii se asasinau unii pe alții de plăcere. În prezent, Abstergo Entertainment, filială a Abstergo, care se află în controlul producerii de bunuri
Assassin's Creed III: Liberation () [Corola-website/Science/331192_a_332521]
-
vieții s-a mutat la Verden an der Aller, unde a și decedat. A stat mai multă vreme în „Trakehnen” din Prusia Răsăriteană (în prezent Regiunea Kaliningrad care aparține Rusiei) localitate renumită pentru o rasă de cai. Aici a pictat „portretele” celor mai renumite exemplare ale rasei de cai Trakehner prezente în herghelia locală. Uniunea Sovietică a confiscat toate picturile sale create până în 1913. După îndelungi tratative diplomatice, în 1930 s-a decis restituirea lor către Prusia. Până în august 1944, tablourile
Ernst Kühlbrandt (pictor) () [Corola-website/Science/331221_a_332550]
-
arhiducelui Franz Ferdinand. Povestea continuă în cârciuma "La Potirul" () din Praga, unde polițaiul sub acoperire Bretschneider îi arestează atât pe Švejk, acuzându-l de înaltă trădare, cât și pe cârciumarul Palivec, pentru crimă de lezmajestate deoarece ar fi dat jos portretul împăratului fiindcă „s-au căcat muștele pe el”. La poliție întâlnește o serie de arestați pentru motive absurde. Švejk este examinat de medicii legiști și trimis la balamuc, însă cei de acolo se leapădă de el și ajunge iar la
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
de către Ministerul Finanțelor îi obligă pe organizatori să cedeze piesele Academiei Române, unde au rămas până în preajma inaugurării muzeului, la 3 mai 1997. Sunt expuse seriile numismatice emise de Banca Națională a României, alte piese de importanță majoră, însemne bancare, precum și o galerie de portrete ale guvernatorilor băncii. Monument istoric - Palatul Băncii Naționale a României - a fost construit între 12 iulie 1884 și iunie 1890. Autorii proiectului: arh Cassien Bernard și arh. Albert Galeron; constructori: arh. N. Cerchez și arh. E. Băicoianu. Sediu de bancă, restaurat în
Muzeul Băncii Naționale a României () [Corola-website/Science/331327_a_332656]
-
al XIX-lea (cca. 1863-1864) prin intermediul cărora se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților ctitori de biserici. Lucrările realizate spre sfârșitul secolului al XIX-lea de artiști precum: Nicolae Grigorescu, Sava Henția, George Demetrescu Mirea și
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
Mirea și Ștefan Vasilescu, vorbesc de stilurile și schimbările care se produceau în plan artistic la nivelul întregii țări. Prima decadă a secolului al XX-lea este prezentată, prin lucrările timpurii, de influență grigoresciană, ale lui Gheorghe Petrașcu și prin portretele academice ale pictorului Ștefan Vasilescu, artiști care din diferite motive au ales să-și lege viața și creația de orașul Tărgoviște. Începând cu anii ’20 ai secolului trecut este ilustrată cea mai importantă și frumoasă perioadă a artei românești: copii
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
Vasilescu, artiști care din diferite motive au ales să-și lege viața și creația de orașul Tărgoviște. Începând cu anii ’20 ai secolului trecut este ilustrată cea mai importantă și frumoasă perioadă a artei românești: copii realizați de Nicolae Tonitza, portrete de doamne din înalta societate prezentate diferit în funcție de percepția artistică a fiecărui artist în parte (a Ceciliei Cuțescu-Stork, Costin Petrescu, Theodor Pallady ori, probabil, Eustațiu Stoenescu) și încheind cu luminozitatea oferită de minunatele peisaje din Balcic ale pictorului Nicolae Dărăscu
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]