16,853 matches
-
și director al Teatrului Dramatic din Baia Mare (1968-1970). Se transferă în orașul său natal, Sibiu, unde îndeplinește mai multe funcții pe plan cultural: director al Teatrului de Stat din Sibiu (1970-1974), președinte al Comitetului pentru Cultură al jud. Sibiu (1974-1979), redactor la revista "Transilvania" (1979-1990), director al Casei de Presă și Editură „Transpres” (1990-1995) și director al Editurii Imago din Sibiu (din 1991). În anul 1995 este numit, prin concurs, profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. A desfășurat
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
rusă, din cadrul Universității „Victor Babeș” din Cluj, obținând licența în 1959. Mai târziu, în 1982, va obține titlul de doctor în filologie al aceleiași universități cu teza "Opera literară a lui Delavrancea". După absolvirea facultății a lucrat ca reporter și redactor la Studioul de Radio Cluj (1959-1962) și ca redactor la secția de artă și de critică literară a revistei "Tribuna" (1962-1972), unde publică aproape săptămânal cronici dramatice și cronici literare și îndeplinește în perioada 1970-1971, alături de Augustin Buzura, postul de
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
în 1959. Mai târziu, în 1982, va obține titlul de doctor în filologie al aceleiași universități cu teza "Opera literară a lui Delavrancea". După absolvirea facultății a lucrat ca reporter și redactor la Studioul de Radio Cluj (1959-1962) și ca redactor la secția de artă și de critică literară a revistei "Tribuna" (1962-1972), unde publică aproape săptămânal cronici dramatice și cronici literare și îndeplinește în perioada 1970-1971, alături de Augustin Buzura, postul de secretar general de redacție. În 1972 se transferă la
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
Tribuna" (1962-1972), unde publică aproape săptămânal cronici dramatice și cronici literare și îndeplinește în perioada 1970-1971, alături de Augustin Buzura, postul de secretar general de redacție. În 1972 se transferă la Editura Dacia din Cluj, unde ocupă prin concurs postul de redactor-șef (1972-1980). Este numit apoi director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1 octombrie 1980 - 31 decembrie 1987) și redactor-șef adjunct al revistei "Steaua" (1988-1999). A început să predea începând din 1991 ca profesor asociat la nou-înființata secție de teatru
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
postul de secretar general de redacție. În 1972 se transferă la Editura Dacia din Cluj, unde ocupă prin concurs postul de redactor-șef (1972-1980). Este numit apoi director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1 octombrie 1980 - 31 decembrie 1987) și redactor-șef adjunct al revistei "Steaua" (1988-1999). A început să predea începând din 1991 ca profesor asociat la nou-înființata secție de teatru (transformată ulterior în facultate) de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Se transferă în 1999, în urma unui
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
rural în județul Sălaj (1945-1946) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Cluj (1946-1950), unde i-a avut ca profesori pe Dumitru Popovici, Ion Breazu, Iosif Pervain, Liviu Rusu ș.a. A lucrat un an ca redactor la "Almanahul literar" din Cluj (1950-1951), apoi a urmat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1951-1952). A fost cooptat în învățământul superior, mai întâi ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1952-1954), unde a
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
mai întâi ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1952-1954), unde a lucrat sub îndrumarea lui George Călinescu, iar apoi ca lector la Institutul Pedagogic din București (1954-1958). A lucrat în paralel și în presă ca redactor la "Viața militară" (1952-1954), redactor-șef adjunct la "Tînărul scriitor" (1954-1957) și redactor la "Luceafărul" (1958). Ca urmare a faptului că a contribuit involuntar la multiplicarea și difuzarea clandestină a unor poezii scrise de foști legionari, a fost arestat în
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1952-1954), unde a lucrat sub îndrumarea lui George Călinescu, iar apoi ca lector la Institutul Pedagogic din București (1954-1958). A lucrat în paralel și în presă ca redactor la "Viața militară" (1952-1954), redactor-șef adjunct la "Tînărul scriitor" (1954-1957) și redactor la "Luceafărul" (1958). Ca urmare a faptului că a contribuit involuntar la multiplicarea și difuzarea clandestină a unor poezii scrise de foști legionari, a fost arestat în noaptea de 24 decembrie 1958
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
1952-1954), unde a lucrat sub îndrumarea lui George Călinescu, iar apoi ca lector la Institutul Pedagogic din București (1954-1958). A lucrat în paralel și în presă ca redactor la "Viața militară" (1952-1954), redactor-șef adjunct la "Tînărul scriitor" (1954-1957) și redactor la "Luceafărul" (1958). Ca urmare a faptului că a contribuit involuntar la multiplicarea și difuzarea clandestină a unor poezii scrise de foști legionari, a fost arestat în noaptea de 24 decembrie 1958. Era vorba de o antologie a poeților legionari
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
București pentru uneltire contra ordinii sociale, dar a fost achitat din lipsă de probe (sentința 44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
dar a fost achitat din lipsă de probe (sentința 44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Studenți Evrei” și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (absolvită în 1946). A debutat ca publicist cu un articol despre André Malraux în "Studentul român" (1946), unde va fi secretar de redacție în 1947-1948. A lucrat ca redactor la "Jurnalul de dimineață" (1946-1947), la Agerpres (1948-1950) și la Editura Tehnică (1950-1951), șef al Serviciului de presă al Ministerului Construcțiilor (1951-1961), funcționar la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și redactor la revista "Magazin istoric" (1969-1973). A
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
redacție în 1947-1948. A lucrat ca redactor la "Jurnalul de dimineață" (1946-1947), la Agerpres (1948-1950) și la Editura Tehnică (1950-1951), șef al Serviciului de presă al Ministerului Construcțiilor (1951-1961), funcționar la Centrul de Documentare pentru Construcții și Arhitectură (1961-1969) și redactor la revista "Magazin istoric" (1969-1973). A debutat editorial cu fantezia pentru copii "Călătorie în Univers" (1953), apoi a publicat volume de proză de aventuri, fantastică sau SF, printre care "Drum printre aștri" (1954) și "Robinsoni pe planeta oceanelor" (1958), ambele
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
legături strânse cu guvernul. Pachetul de control al cotidianului "Izvestia" a fost achiziționat de către compania de stat Gazprom pe 3 iunie 2005, care l-a inclus în holdingul Gazprom Media. Potrivit acuzațiilor formulate de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Raf Șakirov, redactorul șef al publicației" Izvestia", a fost forțat să demisioneze pentru că oficialilor guvernamentali nu le-a plăcut modul de prezentare a crizei ostaticilor de la școala din Beslan. Alte surse au afirmat că Potanin i-ar fi cerut să plece de teamă
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
urmat studii elementare și liceale la Liceul „Al. I. Cuza” din Ploiești (1961-1973), apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1974-1978), secția română-portugheză. A lucrat ca profesor la școlile nr. 158 și 160 din București (1978-1986), redactor la ziarul "Scînteia", secția cultură-învățământ (1986-1989), redactor la ziarul "Adevărul" (1989-1990), secretar general de redacție la revista Cărți românești și Universul cărții (1990-1992); director la S.C. Gyr Exim S.R.L. (1992-1995), șef al Departamentului de cultură al agenției de presă Mediafax
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]
-
Al. I. Cuza” din Ploiești (1961-1973), apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1974-1978), secția română-portugheză. A lucrat ca profesor la școlile nr. 158 și 160 din București (1978-1986), redactor la ziarul "Scînteia", secția cultură-învățământ (1986-1989), redactor la ziarul "Adevărul" (1989-1990), secretar general de redacție la revista Cărți românești și Universul cărții (1990-1992); director la S.C. Gyr Exim S.R.L. (1992-1995), șef al Departamentului de cultură al agenției de presă Mediafax (1994-1995), apoi redactor (1995) și realizator (din
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]
-
Scînteia", secția cultură-învățământ (1986-1989), redactor la ziarul "Adevărul" (1989-1990), secretar general de redacție la revista Cărți românești și Universul cărții (1990-1992); director la S.C. Gyr Exim S.R.L. (1992-1995), șef al Departamentului de cultură al agenției de presă Mediafax (1994-1995), apoi redactor (1995) și realizator (din 1996) la Societatea Română de Radiodifuziune. A debutat ca publicist în revista "Amfiteatru" (nr. 4, 1975), colaborând cu articole, studii, eseuri și recenzii în revistele "Viața studențească", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Ramuri", "Steaua", "Tribuna", "Orizont
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]
-
publicistică în Israel, colaborând, sub pseudonimele I. Eban, I. Stern și F. Talla, cu cronici literare și artistice în revistele în limba română "Viața noastră", "Adevărul", "Izvoare", "Facla", "Revista mea" și "Orient Expres". A îndeplinit o perioadă și funcția de redactor-șef la "Revista mea", după ce Adrian Zahareanu a vândut revista unui anume Himmelfarb. Într-o recenzie a cărții "Holocaustul uitat" de Ion C. Butnaru, intitulată „Să nu uităm!” și publicată în nr. 1149 din 10 mai 1985 al publicației " Revista
Iosif Petran () [Corola-website/Science/336994_a_338323]
-
absolvă la Iași în 1947. A fost implicat încă din anii studenției în activitatea Uniunii Tineretului Comunist și a organizațiilor aflate sub influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Devine ziarist la organele de presă ale partidului, fiind redactor la cotidianul "Zori noi" din Suceava (1948-1953) și lucrând apoi la revistele "Săteanca", "Femeia", "Luceafărul", "Apărarea patriei", "Viața militară" și la redacția publicațiilor pentru străinătate. În calitate de ziarist de partid și activist cultural, s-a străduit să-i salveze pe poeții
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
a Universității din Iași (1952-1956). Ulterior a urmat studii post-universitare de limba engleză (1977-1978). A obținut în anul 2000 titlul de doctor în filologie al Universității din Iași cu teza "Eminescu, omul de teatru". După absolvirea facultății a lucrat ca redactor cultural la ziarul "Flacăra Iașului" (1956-1966), șef secție arte (1966-1969), secretar general de redacție (1970-1979), redactor-șef adjunct (1979-1993) și publicist comentator (1993-1996) la revista "Cronica", redactor-șef al revistei "Dacia literară" (1996-2005) și consilier șef al Inspectoratului de Cultură
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
în anul 2000 titlul de doctor în filologie al Universității din Iași cu teza "Eminescu, omul de teatru". După absolvirea facultății a lucrat ca redactor cultural la ziarul "Flacăra Iașului" (1956-1966), șef secție arte (1966-1969), secretar general de redacție (1970-1979), redactor-șef adjunct (1979-1993) și publicist comentator (1993-1996) la revista "Cronica", redactor-șef al revistei "Dacia literară" (1996-2005) și consilier șef al Inspectoratului de Cultură al jud. Iași (1993-1996). A ocupat postul de profesor de jurnalism la Universitatea „D. Cantemir” din
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
Iași cu teza "Eminescu, omul de teatru". După absolvirea facultății a lucrat ca redactor cultural la ziarul "Flacăra Iașului" (1956-1966), șef secție arte (1966-1969), secretar general de redacție (1970-1979), redactor-șef adjunct (1979-1993) și publicist comentator (1993-1996) la revista "Cronica", redactor-șef al revistei "Dacia literară" (1996-2005) și consilier șef al Inspectoratului de Cultură al jud. Iași (1993-1996). A ocupat postul de profesor de jurnalism la Universitatea „D. Cantemir” din Iași, apoi, prin concurs, postul de conferențiar la Facultatea de Teatru
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
și Literatura Română a Universității din București (1965-1970). După absolvirea facultății a lucrat ca lector la Centrala Cărții (1970-1971), instructor la Direcția Literaturii și Publicațiilor, sectorul Edituri, din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1971-1981), cercetător la Muzeul Literaturii Române și redactor și secretar de redacție la revista "Manuscriptum" (1981-1989), publicist-comentator la revista "Academica" (1990-1991), redactor responsabil al "Analelor Academiei Române" și șef al Biroului de presă al Academiei Române (1991-1994), apoi director adjunct al Bibliotecii Academiei Române (1994-2008). A colaborat cu articole încă din
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
lector la Centrala Cărții (1970-1971), instructor la Direcția Literaturii și Publicațiilor, sectorul Edituri, din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1971-1981), cercetător la Muzeul Literaturii Române și redactor și secretar de redacție la revista "Manuscriptum" (1981-1989), publicist-comentator la revista "Academica" (1990-1991), redactor responsabil al "Analelor Academiei Române" și șef al Biroului de presă al Academiei Române (1991-1994), apoi director adjunct al Bibliotecii Academiei Române (1994-2008). A colaborat cu articole încă din anii studenției la "Scânteia tineretului", "Viața studențească", "Informația Bucureștiului". A debutat în activitatea de
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
Șincai” din București (1941-1949) și apoi Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română (1949-1953), obținând licența în 1953. După absolvirea facultății a lucrat în domeniul editorial, ocupând diferite funcții redacționale la Editura pentru Literatură, apoi redactor-șef la Editura Eminescu (1970-1974), lector la Centrala Editurilor și, în ultimii ani de viață, redactor-șef al Editurii Cartea Românească. Criticul literar a fost distins în anul 1990 cu Premiul Herder. Legătura sa cu poezia datează din anii liceului
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]