19,447 matches
-
dorință de înnoire care inspiră catolicismul post-tridentin creează o artă de o fecunditate extraordinară. Artă religioasă fără îndoială, dar pe care credinciosul poate să o înțeleagă. Ea trebuie să-1 impresioneze prin caracterul său teatral și dramatic, să se adreseze atît simțurilor și imaginației acestuia cît și rațiunii lui, să-1 facă să adere la dogme prin emoție artistică. Astfel, imaginația și virtuozitatea artiștilor se dezlănțuie nestingherite; mișcarea predomină, pateticul, excesivul, neprevăzutul și iraționalul triumfa asupra măsurii și echilibrului. În domeniul arhitecturii, reînnoirea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
austerității și sobrietății afișate de Reformă. Acesta corespunde și sensibilității epocii. O sensibilitate caracterizată prin dorința fiecăruia de a-și trăi viața cu intensitate, cu pasiune, împingînd exprimarea sentimentelor pînă la exacerbare. Este epoca iubirilor sublime și pasionate, al unui simț al onoarei deosebit de sensibil, care provoacă înmulțirea duelurilor în rîndul nobililor. Este, de asemeni, epoca imaginației fără frîu, care se exprimă în epopei (Ierusalimul eliberat a lui Tasso), în romanul picaresc spaniol și în romanul eroic (Astrée a lui Honoré
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și Academia de sculptură și pictură devin inspiratoarele unei arte sau ale unei literaturi a rațiunii, a clarității și a respectului regulilor. Artă oficială, clasicismul francez, făcut din echilibru, rațiune, stăpînire de sine și contrastînd cu exacerbarea sentimentelor sau a simțului onoarei care caracterizează barocul corespunde, de asemenea, idealului de "om bine educat" îmbrățișat de o mare parte a elitei franceze. Triumful teatrului clasic prin Corneille, gloria lui Racine în ordinul tragediei și a lui Molière în cel al comediei, succesul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea sau să accepte ca tînărul duce de Anjou să devină Filip al V-lea al Spaniei, știind că Europa nu poate accepta ca dinastia Bourbonilor să domine Europa occidentlă de la Marea Nordului la Mediterana? Interesul dinastiei învinge pînă la urmă simțul realităților politice. La 16 noiembrie 1700, Ludovic al XlV-lea deschide larg ușile cu două canaturi din Galeria Oglinzilor și prezintă pe nepotul său curtenilor și ambasadorilor adunați acolo: "Domnilor, iată-1 pe regele Spaniei... ". Acceptarea testamentului nu ar fi fost
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să se pună în serviciul statului, furnizîndu-i ofițeri și funcționari. Pentru a-i forma, în locul școlilor centrale, considerate prea independente și prea ambițioase, Bonaparte creează licee supuse unei discipline militare care trebuie să dezvolte la elevii lor dragostea pentru ordine, simțul datoriei și respectul față de autoritate. Studiile, bazate pe orare stricte fixate de Guvern, se bazează aproape exclusiv pe latină și matematică. Serviciile deosebite sînt recompensate printr-un ordin nou, care le amintește pe cele din vechiul regim și care are
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
timp de vară. Casa familiei B.-A. foarte elegantă, nou construită. B.-A. nu pune preț pe "antichități". În zonă mulți oameni locuiesc în case de fermă modernizate. B.-A. zice că-și dă seama că îl disprețuiesc. N-are simțul tradiției. Totuși e de părere că e mai bine să lucrezi cu module prefabricate, decât să montezi ferestre panoramice la case din sec. al XVIII-lea. Bunicul B.-A. era la bucătărie; ne-am despărțit la poartă. (Pe drumul spre
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Trebuie să mă duc până la aeroport să-l expediez. P. S. Expediat scrisoarea. Arșiță mare la întoarcere. Opresc la plaja Tofta, cu gândul să fac o baie în mare. Trec prin camping; ticsit de corturi. Agitație mare și-au pierdut oamenii simțul discreției? Mă ciocnesc de două adolescente. (Mai mici decât Johan?) Mă iau la înjurături: "Du-te la dracu' moșule! Voyeur tâmpit ce ești!" Decid să renunț la scăldat. 2 iulie, duminică Liniște. A venit mama Margaretei. E la slujba de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
să fie scoase dintr-un hangar două avioane de tractare. Mr. H. și-a exprimat dorința să doarmă și el în hangar era de părere că îi revine întreaga răspundere pentru utilaje până la montaj. Unde găsești în Suedia un asemenea simț de răspundere?) Îmi trece deodată prin cap că și aeroportul e domeniu de protecție militară; mă gândesc să-l sun pe Rosén, dar e aproape cinci. Puțin probabil să tragă cineva la răspundere ISA pentru o eventuală violare a zonei
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Petter îi e puțin frică de câini, dar își revine repede. Ce animale liniștite și frumoase. (Evident selecționate cu mare grijă.) Inspectez hangarul împreună cu ofițerul. Mai sunt o serie de pete de ulei care trebuie curățate. Nimic mai periculos pentru simțul olfactiv decât vaporii de petrol. Ofițerul dezvoltă un lung raționament despre "distrugerile" automobilismului, care l-a lipsit pe omul civilizat de simțul olfactiv, "legătura noastră cea mai apropiată cu natura". Ofițerului îi plac mult copiii, care pot veni în vizită
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
hangarul împreună cu ofițerul. Mai sunt o serie de pete de ulei care trebuie curățate. Nimic mai periculos pentru simțul olfactiv decât vaporii de petrol. Ofițerul dezvoltă un lung raționament despre "distrugerile" automobilismului, care l-a lipsit pe omul civilizat de simțul olfactiv, "legătura noastră cea mai apropiată cu natura". Ofițerului îi plac mult copiii, care pot veni în vizită la momentul potrivit, dar nu au totuși voie să intre direct la alsacieni, "pot deveni periculoși dacă îți miros cumva hainele a
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Cineva se declară pentru interzicere, să fie autorizați numai "pădurarii statului". Altcineva încearcă să aducă în dezbatere pescuitul sportiv, dar dintr-un motiv oarecare se propune limitarea discuției la vânătoarea de mamifere. "Nu s-a demonstrat" că peștii ar avea simțul durerii sau că ar cunoaște sentimentul de frică. (Discuție foarte stimulatoare purtată de tinerii ăștia, dar evident adesea ghidată de sentimente și fără suport logic.) Aplicația se încheie cu două demonstrații: mai întâi "stingerea prin detonare". Deasupra zonei de incendiu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
proprietate din estul Poloniei unde aveau o zonă întinsă cu mistreți. Chiar și azi Polonia este "cea mai bună țară din Europa la capitolul mistreți". Totuși în prezent o mare parte a domeniului cinegetic aparține Uniunii Sovietice. "Rușii n-au simțul vânătorii", deși s-au făcut repopulări sub Hrușciov, căruia se pare că îi plăcea mult să vâneze. În prezent numeroși turiști iau parte la vânători organizate de stat. Rydz zice că s-a exploatat sălbatic fondul de vânat, "guvernul e
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
putea să descopere la timp eventualele capcane și aparate. Găsește îndată o troacă de porci cu terci de ovăz păstos, deasupra căreia e montată o capcană cu trei brațe. Nicio captură. E o eroare să crezi că porcii sunt tâmpiți (simțul mirosului bine dezvoltat?). Trecem de două platforme montate în copaci, de pe care își făceau savanții fotografiile. Mi-e cam teamă de mistreți, am pistolul-mitralieră pe umăr, mâna dreaptă aproape n-o pot folosi. N-am cum să țin cu stânga
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de compost și mă culc într-o scobitură în formă de pâlnie. Îi aud pe gonaci chemându-se unul pe celălalt prin radiotelefoane. Zac cel puțin o oră pitit într-o claie de fân, totul e putred, mi-am pierdut simțul mirosului. Intru în casă. Mă așez pe o barcă de cauciuc umflată care stă pe masa din salon. Picioarele mesei stau în cutii de parafină. Scaunele atârnă în cârlige prinse în tavan. Dimineață. Soarele strălucește. Ceața persistă în tufișurile de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
organizarea de alegeri anticipate pentru funcția, încă relativ vacantă, de prim-gospodar al Bucureștilor. Adevărat, dl Băsescu se dovedește un gospodar mai bun decât alții. Întrebarea este ce termen de comparație folosim. În raport cu halucinanții domni Crin Halaicu (liberal cu un simț al relativității financiare de tip pesede) și Viorel Lis (țărănist, „ma non fanatico”), dl Băsescu pare a fi în liga fostului primar al Parisului, Jacques Chirac, și a eternului primar de Blois, Jacques Lang. Totuși, comparaison n’est pas raison
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Nu cred, în general, în asemenea jurnale. Cu atât mai puțin în cele care, de dragul spectacolului public, pot fi nu aduse, ci reîntoarse la zi, mai lesne decât dai înapoi limbile unui ceas. Să fim serioși. Ceva, poate chiar bunul simț, mă face să cred că Vătămatu’ a avut sub control mai toate mișcările Vătămătorului. A înțeles repede slăbiciunile amicului, i-a mirosit trădările. Obsedat de jocul de-a marea politică, Vătămatu’ s-a jucat de-a șoarecele și pisica cu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dlui Goma, de altfel) „a viza mai puțin persoana dictatorului, cât principiile și abuzurile sistemului”. Nu l-am ascultat și astfel m-am „autoizolat cumva”. Răspund: dl Breban minte. Să presupunem însă că nu ar minți cu nerușinare. Atunci, bunul simț ne-ar obliga să parafrazăm întrebarea dlui Bernard: „Dacă Goma și Tudoran nu au înțeles să atace sistemul și s-au mărginit să atace doar dictatorul, de ce nu a atacat sistemul marele Breban, alfa și omega disidenței românești?”. Sunt dispus
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
acestea sunt un îndreptar de acțiune morală, indiferent de spațiu și timp și sunt clasate în următoarele trei categorii etice: personale, profesionale și globale. Principiile etice profesionale fac referire la următoarele tipuri de valori: imparțialitate; obiectivitate, deschidere, dezvăluire/transparență, confidențialitate, simțul datoriei, fidelitate față de responsabilitățile profesionale, evitarea potențialelor sau aparentelor conflicte de interese. Principiile etice globale, după Colero, sunt: justiție globală (reflectată de legislația internațională), societatea înaintea individului/responsabilitate socială, datoria față de mediu, interdependență și responsabilitate față de "întreg" (whole), respect pentru
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
strategiile de dereglementare a piețelor și, în ultimă instanță, comportamente a/antimorale. Pentru fiecare tip de consumator "argumentele" sau, altfel spus, oferta era irefutabilă: celor care au mult, le oferă și mai mult și mai neobișnuit și mai șocant pentru simțuri, celor care au puțin, le oferă suficient, încît să spere că mâine ar putea avea și ei cât și ceilalți. Și, pentru toți, însuși ambalajul este consumabil: marketing, PR, media clasică și digitală, congrese și workshops etc. Sunt acțiuni întreprinse
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
evidență, fără excepție, faptul că onestitatea și acuratețea informațiilor furnizate în exterior, precum și disponibilitatea/transparența la controlul social este un imperativ al timpului nostru. Curentul etic converge cu ascensiunea întreprinderii care comunică, instituție "totală", interesată strategic să demonstreze că are simțul responsabilităților sociale și morale. Sistemul clasic bazat pe dreptul natural la proprietate și pe "mâna invizibilă" a pieții a fost înlocuit cu un sistem de legitimare deschis, problematic și comunicațional. În prezent, legitimitatea întreprinderii nu mai e dată și nici
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
biologice și psihice ale omului, de modelele culturale, de circumstanțele sociale etc. Îngrădirile biologice și determinismele sale psiho-sociale îi permit omului un acces mediat la realitate. Altfel spus, înțelegerea imperfectă a lumii se datorează, în primul rând, limitelor fizico-biologice ale simțurilor și ale creierului uman, precum și alterării operate de actul de reflectare a realității de către gândire. Acestor condiționări li se adaugă prescripțiile modelelor socio-culturale de codificare și decodificare a realității, precum și presiunea preceptelor de interrelaționare umană formală și informală. Deși conștient
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să cerem o singură soluție: războiul. La întrebările mele, mi se răspundea invariabil că Austria făcea o concesie extremă declarând din capul locului că nu căuta să obțină nici un fel de satisfacție. Sir Edward făcea observația logică și de bun simț că puteai perfect reduce un stat la condiția de vasal al tău fără să-i iei nici cea mai mică parcelă din sol, însă Rusia ar fi considerat operația proiectată drept o umilire, pe care în mod clar nu ar
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
salvat sute de evrei de la exterminare. Asemenea ocazii, bineînțeles, nu au existat pentru populația evreiască din orașe ca Amsterdam sau Budapesta. Intrarea în rândurile partizanilor era o opțiune doar pentru cei tineri și sănătoși, dispuși să-și abandoneze familiile. Puternicul simț evreiesc de solidaritate familială a făcut aceasta să nu fie o opțiune pentru mulți evrei, care au preferat să moară împreună decât să se despartă. Pentru cei mai mulți dintre evrei, rezistența putea lua doar forme pasive de tergiversare, evitare, negocieri și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
asemenea, răspândit și printre elitele culturale și intelectuale ale țării. În 1866, filologul Bogdan Petriceicu-Hașdeu scria că evreii atrag asupra lor ura și provoacă ruină economică deoarece sunt caracterizați prin trei trăsături îngrozitoare: „tendința de a câștiga fără muncă, lipsa simțului demnității și ura contra tuturor popoarelor”. Când puterile europene au stipulat, în articolele 43 și 44 ale Tratatului de la Berlin din 1878, că recunoașterea independenței României urma să fie condiționată de acordarea cetățeniei și a drepturilor egale pentru evrei, vocile
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
se eschivează totuși imediat, înspăimântată de aspectul blasfemator al unei asemenea relații. Georgie nu abandonează cu una cu două partida și, pentru a trece de rezistențele înverșunate ale Catherinei, încearcă să apuce "calea de suprafață, adică a pielii, a tulburării simțurilor"34. Într-o scrisoare din 1 decembrie 1918, adresată unei oarecare doamne Bulteau, Catherine Pozzi evocă această amintire care o marcase. Povestește că într-o după-amiază, aflându-se într-un salon întunecos unde, pe un pat scund, răsfoia un album
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]