21,512 matches
-
toate canalele mediatice: adică disponibilitatea către sex, „zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă”. Acest tip de libertate nu îi cutremură pe paznicii virtuților femeiești pentru bunul motiv că nu de libertatea de exhibare trupească se tem ei, ci de cea de exprimare. Știm sigur că în tradiția noastră iudeo-creștină „instituționalizată” femeile trebuie să tacă: în biserică, în politică, în cultură, în mass-media, să tacă inclusiv despre femei, căci ele nu-și pot fi cap. În biserică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
consuma în eforturi de competență, în analize, în dispute politice și culturale, așa cum fac feministele care nu vor să-și vadă doar de treaba lor și să doarmă moral împăcate în culcușul patriarhal atât de comod. Ei bine, nu vă temeți, domnule Ciachir. La cât de deschisă este mass-media românească spre influențe feministe, acei bărbați care se înspăimântă de „invazia” acestora sau măcar de cea a femeilor pur și simplu autonome au toate șansele să trăiască fericiți și netulburați lângă femeile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
-și exorcizeze mentalitatea de slugi și să-și caute împlinirea omenească, în felul lor. Am trecut de la un protector la altul. În afara celor tinere, Anele s-au grăbit să sară din numele și patrimoniul patern în cele conjugale. S-au temut să trăiască „de capul lor”, să-și asume libertatea „dubioasă” a femeilor singure. Să călătorească, să-și facă vacanțe fără însoțitori-protectori. Să-și stabilească traseul profesional mai degrabă în funcție de vocația și dorințele personale decât de distanța față de grădinița copilului, timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în adolescență că puteam să-mi permit mai puțin decât își permite un băiat în termeni de libertate și aici nu vorbesc de libertatea sexuală. Vorbesc de libertatea de afirmare și de cea de mișcare. Mereu trebuia să-mi fie teamă: să circul noaptea, să merg singură. Existau profesii care aproape îmi erau interzise. Erau pretenții în ceea ce mă privește care mă enervau. De exemplu, mama voia să fiu o doamnă, să încalț pantofi cu tocuri, să fiu elegantă etc. Mie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
paritarismului de gen și a promovării legislației în favoarea femeilor este până acum Partidul Democrat. Care sunt cauzele marginalismului politic, ale anonimatului public și ale invizibilitații mediatice a femeilor ca cetățene-contribuabile în această țară? Le voi schița pe scurt: - Femeile se tem să intre în viața politică, iar odată intrate acolo, rămân cât mai anonime. Temerea lor este motivată de: lipsa parteneriatului în viața privată (femeile au rămas prizonierele aproape exclusive ale dublei zile de muncă: cea profesională și cea casnică); inocularea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
umanității: politica și fotbalul. Descoperă și ei că femeile se plictisesc să-i admire, că inventivitatea culinară scade și că nu își mai lipesc obrazul de cămașa pe care o iau de pe sfoară. La un virtual sondaj de opinie, mă tem că la întrebarea: „Ce faceți împreună în viața privată?”, majoritatea răspunsurilor ar fi: „Ne uităm la televizor.” Perechile sunt mai rare decât utopiile. Cuplurile obosesc. Parteneri nu am învățat să fim, deși doar pe o astfel de familie am putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Emil) al cărui educator (guvernor) se consideră. În Confesiuni, Rousseau povestește cum a ajuns să scrie această carte: "mă gîndeam de cîtva timp la un sistem de educație de care mă rugase să mă ocup doamna de Chenonceaux, ce se temea de acela folosit de soțul ei pentru fiul lor"21. Rousseau ne prezintă în carte o metodă de conservare a naturii în copil, de întărire a acesteia astfel încît să nu mai poată fi înăbușită la adult sub acțiunea vieții
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cei care pot s-o facă, sînt îndemnați cu următoarele cuvinte: "voi care puteți [...] reîntoarceți-vă, pentru că depinde de voi vechea și prima nevinovăție, duceți-vă în păduri pentru a pierde imaginea și memoria crimelor contemporanilor voștri și nu vă temeți deloc că veți degrada speța voastră renunțînd la luminile sale pentru a renunța la viciile sale". Pentru a se evita influența dăunătoare a societății, Émile urma să fie educat în afara orașului, considerat ca un mediu viciant. Nu este vorba de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
judecarea și la executarea dictatorului, iar apoi să se ocupe și de înmormântarea lui „creștinească”. Pentru mine, asta făcea să cadă totul în derizoriu și să sfârșesc prin a mă întreba: Nu cumva a fost vina noastră că ne-am temut mai mult decât trebuia și că s-a putut ajunge unde s-a ajuns? Faptul că dictaturile comuniste au căzut în tot Estul, dar nicăieri nu a fost plătit un preț atât de mare ca în România, ne-a determinat
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
spațiul contaminat care se simțea între ele și dincolo de ele. Într-un fel, poezia care se autointitulează postmodernistă și care își amintește mai mult sau mai puțin reverențios de Nichita vine de fapt din Virgil Mazilescu la care parcă se teme să facă trimiteri. Fără îndoială, ea se îndepărtează în cele din urmă de spațiul contaminat în care s-a otrăvit - până la moarte - Mazilescu și își găsește resurse să râdă de tot și de toate, pe urmele lui Caragiale, despre care
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Fusese izbit cu bâtele și cu cozile de topor și urcat într-un camion pentru simplul fapt că spusese câteva cuvinte în limba engleză și că îl arătase cu degetul femeia „de bine” și că în ziua aceea toți se temeau de toți și nimeni n-a reușit să-l scoată din mâinile celor ce-l hăituiau. Acum se recunoaște dezastrul care s-a produs prin inițiativa de a face ordine fără organe de ordine care să acționeze într-un cadru
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
au făcut, pe când cei zece mii de mineri și oameni „de bine” care i-au condus dintr-un sediu vizat în altul au distrus și au căsăpit tot ce le-a stat în cale vreme de două zile fără să se teamă de nimeni și de nimic. Ar fi fost bine să se teamă măcar de Dumnezeu și pentru prima dată de la revoluție încoace am sperat să apară o înaltă față bisericească și să-și justifice misiunea oprind această vânătoare barbară. Dar
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
i-au condus dintr-un sediu vizat în altul au distrus și au căsăpit tot ce le-a stat în cale vreme de două zile fără să se teamă de nimeni și de nimic. Ar fi fost bine să se teamă măcar de Dumnezeu și pentru prima dată de la revoluție încoace am sperat să apară o înaltă față bisericească și să-și justifice misiunea oprind această vânătoare barbară. Dar și acum, ca și atunci când se dărâmau biserici, nici un cap al Bisericii
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
acestor îndemnuri părintești, a lăsat jucăria din mână. Nu înainte de a-l fi desemnat pe urmașul său care este mai operativ și care cred că va pune - în sfârșit - și mult discutatul semn de echivalență între pâine și carte. Mă tem însă că prin ochiul auster al domnului Stolojan nu va putea să fie văzută cartea ca pâinea, ci viceversa. Că, prin urmare, pâinea noastră cea de toate zilele va fi privită și ea ca un obiect de lux pe care
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Curierul național și chiar în Adevărul. În ciuda nenumăratelor date concrete pe care le conține, scenariul științifico-fantastic propus prin acest dosar pare mai curând al lui Mironov decât al lui Sergiu Nicolaescu. Întrebarea care se pune este de ce s-o fi temut, totuși, tovarășul Iliescu să-l lase să fie dat publicității. Dacă într-adevăr s-a temut și nu l-a oprit doar spre a-i face reclamă unui artist căruia îi datorează atât de mult.) Oricât ne-am chinui să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
propus prin acest dosar pare mai curând al lui Mironov decât al lui Sergiu Nicolaescu. Întrebarea care se pune este de ce s-o fi temut, totuși, tovarășul Iliescu să-l lase să fie dat publicității. Dacă într-adevăr s-a temut și nu l-a oprit doar spre a-i face reclamă unui artist căruia îi datorează atât de mult.) Oricât ne-am chinui să răspundem la această întrebare nu putem să ieșim din dilema: ori domnul senator e mult mai
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
se-nțeleagă, dar nu ne dezvăluie tot ce știe pentru ca opera sa să-și păstreze misterul necesar spre a înfrunta vremurile, ori președintele țării e mult mai pătruns de (cea de-a șaptea) artă decât este distinsul scenarist și se teme că împușcăturile din noul film al acestuia ar putea face să cadă aievea (pe pământul scumpei noastre republici) epavele nedescoperite încă ale țintelor false către care ne este îndreptată iarăși atenția. Recursul la legendă Într-un lung interviu al cărui
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
că atunci s-a hotărât soarta acestei instituții. Ceea ce nu mă împiedică să mă gândesc la ziua aceea cu bucurie. Fiindcă a fost ultima oară când Consiliul Uniunii - de care dictatorul n-a încetat până în ultima sa zi să se teamă - a dovedit că el însemna totuși ceva. După alegerile din aprilie 1990, Consiliul a fost cu desăvârșire anihilat de Mircea Dinescu și niciodată n-a mai putut să depășească nivelul discuțiilor în doi peri care nu duc la nimic. În afară de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
mai departe de noi, cu atât mai bine, ne-am spus fără să vrem. Fiindcă, în absența sa, am putut trece și noi prin Piața Universității către Târgul de carte cu seninătatea din ziua de Paști; adică fără să ne temem că ne vom întâlni încă o dată cu TAB-urile sale ori cu scutierii. Numai că, din păcate, tovarășul Iliescu nu va rămâne la Rio de Janeiro și nici nu va pleca definitiv de la Cotroceni la Zalău, așa, de bunăvoie și nesilit
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
pune pe urmele exilaților încă o echipă de diplomați nediplomați pe care se vede cu ochiul liber ce instituție reprezintă de fapt. Așa cum afirmam la începutul acestor însemnări, eu nu știu dacă Dumnezeu s-a născut în exil, dar mă tem că El a murit în țară dacă după tot ce s-a întâmplat în decembrie 1989 mai este posibil ca o aripă lungă a aceleiași securități (care nu mai știe nici ea dacă este „cea bună” sau este „cea rea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
într-un fel - și mai grav decât dacă erai constrâns să o faci. În total dezacord cu combatanții din piețe și cu o anumită parte a presei, Andrei Pleșu se răcorește spunând tuturor de la obraz: „În ce mă privește, mă tem că dacă s-ar reveni, peste noapte, la teroare, arena curajului civic ar rămâne pustie: ar reapărea, singurateci, Doina Cornea, Dan Petrescu, Mircea Dinescu, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu, cei șase și două-trei grupuri răzlețe, în vreme ce puzderia de combatanți ai gazetelor
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
pentru o vilă cam cât plătea un om de rând pentru o garsonieră. Dar cred că orice i-aș fi spus ar fi fost în zadar, pentru că era greu să-l faci pe Ali să înțeleagă ceva. Din păcate, mă tem că tot atât de greu ar fi și pentru doamna Nina Cassian să înțeleagă că libertatea sa de a fi făcut tot ce a vrut sub un regim de teroare nu are nimic comun cu cea despre care vorbea N. Steinhardt atunci când
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
economice și redefinirea frontierelor disciplinare, Editura Politeia, SNSPA, București, 2002, p. 9. 35 Dragoș Paul Aligică, Limitele teoriei economice și redefinirea frontierelor disciplinare, Editura Politeia, SNSPA, București, 2002, p. 23. 36 Ibidem, pp. 9-10. 37 Ibidem 38 Recomandăm asupra acestei teme contribuțiile lui Serge Moscovici, cercetător francez de origine română: Influență socială și schimbare socială, Editura Polirom, Iași, 2011 și Psihologia socială modernă. Istoria creării unei științe sociale internaționale, Editura Polirom, Iași, 2011. 39 Sozialökonomische wissenschofts, vezi Dragoș Paul Aligică, op. cit
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
temă mult mai pasionantă. Am văzut că ești împotriva temelor impuse în literatură și găsesc că-i normal să fie așa. Nu crezi însă că unele teme sunt impuse de moment? A.B.: Ba da, absolut. Eu tot timpul visez teme general umane care să depășească momentul, dar, din păcate, istoria, timpurile pe care le suportăm îmi impun temele. Până la urmă, am găsit un compromis. M-am gândit că relația dintre om și istorie, dintre om și ambianță poate fi clădită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
făcut școala? A.B.: Am făcut patru clase la școala din sat, la Berința, apoi în satul vecin, Copalnic-Mănăștur, căci predarea cu șapte clase s-a desființat. La început, mama n-a mai vrut să mă lase la școală. Se temea pentru că distanța era mare și toată zona era plină de lupi. Trebuia să trec un deal, printr-o pădure. A zis să mai stau, să mai cresc. Iar tata spunea că aș fi bun de agricultor. Am fugit pur și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]