17,656 matches
-
a fost așezat ca preot în localitate. A decedat în 1851. Andreiu Filimon, fiu al lui Petru, s-a născut în 1798. În 1822 a fost hirotonit și a păstorit împreună cu tatăl său până la moarte, în 1847. Nu a avut urmași. Între fiii lui Andrei Petru s-a numărat și Andreiu Todor, ""vredniculu cantoru a lu St. Mihaiului ce au reposatu în 1875"". A avut nouă fii, prin care se va continua șirul preoților din neamul Andrei. Andreiu Văselia s-a
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
1862, dar a decedat în același an. Ioan Andreiu, frate cu Văselia și Gligoria, s-a născut în 22 ianuarie 1829. În 1864 a fost hirotonit preot, păstorind în Sânmihaiu Almașului până în 1883, când se mută în Chichișa, lăsând ca urmaș pe fiul său Ioan Andreiu jr. Este autorul însemnărilor din care au fost extrase aceste date, scrieri care au căpătat ulterior denumirea de ""Documentul Andreian"". Ioan Andreiu jr. s-a născut la 4 noiembrie 1858. În 1883 a fost hirotonit
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
înmormântat în partea de sud-est a bisericii de lemn. Mureșan Patriciu a rămas în memoria oamenilor ca “popa din Chilioara”. A pastorit între anii 1908-1919. Andrei Victor a păstorit între anii 1919-1924. A trăit după aceea în Zalău, unde are urmași. Groza Todor a păstorit între anii 1924-1927. A fost un om cu o cultură aleasă. Tămășan Virgil a păstorit nu mai puțin de 35 de ani, între anii 1927-1962. A făcut studii la Blaj și a fost unul din fruntașii
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
nogai, karaciai și balkar), la nord. Singurele popoare semitice din Caucaz sunt asirienii, care au fugit înspre teritoriile ruse, fiind prigoniți de turci la sfârșitul Primului Război Mondial. Asirienii trăiesc în principal în orașe. Mai sunt, ca peste tot, și evreii juhuro, urmașii celor care au reușit să-i mozaizeze pe celebrii barbari, khazarii, cei care reușiseră să oprească ofensiva arabă din timpul efervescenței islamice. Economia tradițională a popoarelor din Caucaz este bazată pe agricultură, creșterea bovinelor și ovinelor, precum și practicarea meșteșugurilor. Cele
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
de la comandantul militar Atropat care nu a permis ca această țară, ca parte a Midiei Mari, să se afle, de asemenea, sub stăpânirea macedonenilor. Într-adevăr, Atropat, proclamat împărat, a transformat această țară din proprie inițiativă intr-o țară independentă, urmașii săi căsătorindu-se cu prinți armeni si sirieni și mai târziu cu prinți parțieni... aceasta este o țară destul de însemnată în ceea ce privește puterea militară, deoarece aceasta poate pune la dispoziție 10 000 de călăreți si 40 000 de infanteriști.."” Atropat și
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
30 ani de domnie, statul Șirvan și-a păstrat independența, și-a întărit autoritatea și și-a lărgit teritoriul fiind singurul stat azer care a supraviețuit marilor tulburări ale timpului. Noul șirvanșah Halilullah I a reluat relațiile de prietenie cu urmașul lui Tamerlan, Șahruh care ocupase o mare parte din Asia Centrală și din Iran.
Ibrahim I de Șirvan () [Corola-website/Science/309214_a_310543]
-
1848, Pitești; d. 1929) a fost un bancher român de etnie evreiască, cofondator alături de Jacob Marmorosch al Băncii Marmorosch Blank. s-a născut la 8/20 iulie 1848 în orașul Pitești, ca primul fiu al lui Lebu Blanco, și era urmașul unei familii de evrei sefarzi veniți în România în secolul al XVIII-lea și care au purtat numele de Durrera el Blanco. A făcut studii la Viena, devenind diplomat în științe comerciale și financiare. Reîntors în România, în anul 1863
Mauriciu Blank () [Corola-website/Science/309240_a_310569]
-
cele consacrate scriitorilor contemporani. Camil Petrescu, Mihail Sebastian sau Mircea Eliade s-au plâns în jurnalele lor intime sau în diferite recenzii de această subiectivitate excesivă, perfect conștienți că va dura mult timp până când statura lor va fi reconsiderată de urmași. De multe ori în cărțile care conțin analize ale operei unor mari scriitori interbelici influența chiar subconștientă a geniului călinescian îi împiedică pe criticii literari contemporani să aibă păreri personale, originale. Din acest motiv criticii tineri au "denunțat" această influență
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
în sat locuiesc 560 de familii, dețin un sistem modern de irigații care permite practicarea unei agriculturi înfloritoare cu pomicultura în care predomina pecanierii (Carya oliviformis). nu este o comună recunoscută oficial este de fapt un teren privat unde trăiesc urmașii burilor, care din din anul 2004 au o valută proprie numită „oră”.
Orania () [Corola-website/Science/309262_a_310591]
-
a devenit semnul distinctiv al domniei sale. În Evul Mediu, homosexualitatea era considerată un păcat capital. De fapt, se pare că Eduard era mai curând bisexual, fiindcă a avut câteva aventuri și cu domnițe de la curte și chiar a dăruit un urmaș Angliei, însă patima lui pentru băieții frumoși era mai puternică. La 25 ianuarie 1308, Eduard s-a căsătorit la Boulogne cu Isabela a Franței, fiica regelui Filip al IV-lea al Franței și sora a trei regi francezi. La 25
Eduard al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310479_a_311808]
-
au murit înaintea lui, deși unul dintre fii, numit tot Ioan, avusese un copil cu Ioana a Spaniei înainte să moară. Fiul postum, nepotul lui Ioan al III-lea, avea să devină Sebastian I al Portugaliei. Sebastian nu a avut urmași. După moartea sa timpurie, coroana a revenit unchiului său, cardinalul Henric. Nici el nu a avut copii, și domnia sa a durat doar doi ani (1578-1580). Criza dinastică ce a urmat i-a permis lui Filip al II-lea al Spaniei
Ioan al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310534_a_311863]
-
de o relație de homosexualitate dintre tatăl său și baronul Mocsony de Foen Antoniu. În anul 1925, când avea 16 ani, Ionel a fost înfiat de baronul austriac Anton Mocsony de Foen, un bun prieten de familie care nu avea urmași direcți. Tânărul Ioan a obținut licența în litere la Universitatea din Cambridge (Marea Britanie). A efectuat stagiul militar, obținând doar gradul de fruntaș T.R. de artilerie. Anton Mocsony l-a recomandat ca secretar particular al regelui, inițiativă sprijinită de regina mamă
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
de către părintele stareț, al mânăstirii căreia îi era închinată. El se numea egumen sau stareț, uneori arhimandrit urmat de ; protosinghel, singhelul, ieromonah (preot călugăr) și călugării, numiți și părinți. Schitul era sub supravegherea discretă a ctitorului(Safta Bogdan ), sau a urmașilor acesteia . Ca instituție religioasă schitul a fost desființat în 1861, iar biserica a primit numele de Biserica Sfantul Neculai din Căpușneni. Secularizarea averilor mânăstirești a fost hotărâta prin Legea din 13 dec 1863. Ea a fost precedată de unele măsuri
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Sisani. Biserica este situată în centrul orașului Iași, pe Stradela Bărboi nr. 12. Ea are hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", sărbătorit în fiecare an la 29 iunie. Biserica ctitorită de Ursu Bărboi a fost transformată în 1669 în mănăstire, urmașii ctitorului închinând-o Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos. În această biserică a fost înmormântat în anul 1842 fostul domnitor Ioniță Sandu Sturdza (1822-1828), primul domn pământean al Principatului Moldovei de după epoca fanariotă. Tot aici sunt înmormântați și alți membri ai
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
1823-1892), care a văzut-o în anul 1833. După spusele sale, biserica era construită în stilul obișnuit al bisericilor moldovenești, având deasupra două turle dintre care una servea și de clopotniță. După moartea vornicului Bărboi, biserica a rămas în grija urmașilor săi din familia Sturdza. Printr-un document din 12 martie 1669, aceștia au hotărât ""(...) ca de acum înainte această biserică să fie monastire și să aibă a fi supusă și să fie metoh al sfintei monastiri Vatopedului, care este în
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
noiembrie 1998 Biserica Ortodoxă din Albania este vizitată oficial pentru prima oară de patriarhul ecumenic Bartolomeu, care a cercetat personal fiecare eparhie. În 2006 au fost hirotoniți încă trei episcopi albanezi: Dhimitri Sinaiti pentru episcopia din Gjirokastra, Nikolla Hyka ca urmaș al episcopului Kosma Qirjo din Apollonia (decedat în 2000), și Andon Merdani ca episcop al eparhiei Kruja. De atunci Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Albania are șase membri. La 12 aprilie 2007 a fost sărbătorită printr-o liturghie arhierească
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
elaborarea "Statutelor" și administrarea fondului. Neaprobate de către forurile superioare în redactarea inițială, acestea au trebuit modificate primind acceptul prin rescriptul împărătesc nr.5530 din 10 martie 1871. Definind scopul "Fondului Școlastic", "Statutele" făceau părtași la el pe toți grănicerii și urmașii lor legitimi, administrarea sa urmând a se face de către ""Reprezentanța generală a foștilor grăniceri"", printr-un comitet ales din rândurile ei, al cărui președinte să fie confirmat de către Ministerul cultelor și instrucțiunii publice din guvernul maghiar. "Reprezentanța" urma să se
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
Transilvania Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se numesc pe ei înșiși „români” ("„romanesci”"). Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, "„se considera adevărați urmași ai românilor și-și numesc limba „românește”, adică română”". Mărturii suplimentare despre endonimul „român” furnizează și autori care au venit în mod prelungit în contact direct cu românii. Astfel umanistul sas Johann Lebel relatează în 1542 că "„românii...se numesc
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
lor de apariție, cu precizarea că aceste date nu sunt meticulos cercetate, sunt: Potrivit obiceiurilor vremii și la Racovița se consemnează moștenirea preoției din tată în fiu, uneori chiar și prin gineri. Se întâlnesc astfel familii de preoți ai căror urmași au slujit zeci de ani la rând cum au fost: Doican, Dobra, Cîndea și Totan în prima jumătate a secolului al XVIII-lea sau Florianu în perioada 1855-1940. Cu referire la perioada anterioară secolului al XIX-lea, în aceste familii
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
de râul Someș. După anul 900 zona în care se află comuna Pomi a făcut parte din voievodatul condus de Menumorut, care se întindea între Mureș și Someș. După anul 1200 zona a făcut parte din comitatul Satu-Mare, condus de urmașii lui Dragoș din Maramureș. În Evul Mediu satele comunei au gravitat din punct de vedere economic, politic și militar între districtele menționate în secolul al XIII-lea, Ardud și Medieșu Aurit. În anii 1848 - 1849 documentele arată ample mișcări în
Comuna Pomi, Satu Mare () [Corola-website/Science/310730_a_312059]
-
și a stabilit reguli de succesiune. Mama lui George a murit la 28 mai 1714 la vârsta de 83 de ani. Ea s-a prăbușit în grădinile de la Herrenhausen după ce a căutat grăbită un adăpost de ploaie. George era acum urmașul direct al reginei Anne. Regina a suferit un accident vascular cerebral, care a lăsat-o în imposibilitatea de a vorbi, și a murit la 1 august 1714. George a fost proclamat rege al Marii Britanii și Irlandei. În parte din cauza vânturilor
George I al Marii Britanii () [Corola-website/Science/310769_a_312098]
-
sau Antioh al III-lea (în greacă:Ἀντίoχoς Μέγας, 242-187 î.Hr.) a fost un rege din dinastia elenă seleucidă eleno-macedoniană. A fost fiul lui Seleucos al II-lea și fratele mezin și urmașul lui Seleucos al III-lea. A primit porecla „Regele cel Mare” (Megas Basileus) fiind unul dintre cei mai importanți regi din această dinastie în Siria antică. În anii 223-213 a consolidat imperiul, a înăbușit revolta din Mesopotamia, a recucerit o
Antiohie cel Mare () [Corola-website/Science/310786_a_312115]
-
Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
și câștigat în final de Costin Petrescu. Această poziție pe care Baltazar a luat-o în mod oficial în presa vremii, nu a fost una izolată. Admiratorii lui Verona, care nu erau puțini, îl considerau pe acesta ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu. Așa se explică, a fost de părere Ion Zurescu, că Gheorghe Cantacuzino al cărui palat este astăzi Muzeul Enescu și colecționarul Ioan Kalinderu i-au încredințat pentru decorare plafoanele palatelor lor. La 7 iulie 1909 a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la München pentru lucrarea "Spartul horei" a doua Medalie de Aur. Un an mai tîrziu în iunie 1913, la Expoziția internațională din München a obținut cea de a treia Medalie de Aur și a fost considerat de către critică, ca fiind urmașul lui Nicolae Grigorescu. În cei patru ani premergători primului război mondial, Arthur Verona a pictat mai multe portrete, dintre care se remarcă "Portretul doamnei V, Fete din Bucovina" și "Cobzarul" care aparține astăzi Muzeului Național de Artă al României. A
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]