21,363 matches
-
unor străini aici în Grmania. O familie venită din Rusia, oameni veseli și comunicativi dar purtând nostalgia patriei pierdute și neputând scăpa de accentul tipic rusesc, cu litera „l” pronunțată foarte moale. Un ungur, foarte isteț dar vorbind cu inconfundabilul accent unguresc, pronunțând toate vocalele cu gura încordată (ä, ö, ü). Se spunea că un azilant este un om care în viața lui a piedut totul, în afară de accent. Un ceh cu multă personalitate și cu mult simț al umorului și mulți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
litera „l” pronunțată foarte moale. Un ungur, foarte isteț dar vorbind cu inconfundabilul accent unguresc, pronunțând toate vocalele cu gura încordată (ä, ö, ü). Se spunea că un azilant este un om care în viața lui a piedut totul, în afară de accent. Un ceh cu multă personalitate și cu mult simț al umorului și mulți, mulți alții. Această perioadă a fost pentru mine o trăire deosebită, plină de conținut și de învățăminte, o fereastră deschisă către lumea largă, o fereastră directă, fără
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
îmi zâmbesc. Când n-am bani, nimeni nu mă mai înțelege, și mă interpelează tendențios cu „Wie bitte?”, ceea ce înseamnă un fel de „ce ai zis?” Încă o observație de mare importanță practică a fost și rolul folosirii corecte a accentului. Accentuarea greșită a unui cuvânt îl face de neînțeles. Încercați de pildă să schimbați accentul pe altă silabă, la o frază banală „dacă nu putem, ne dăm în lături”. Între timp am făcut numeroase excursii, am văzut 27 de țări
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu „Wie bitte?”, ceea ce înseamnă un fel de „ce ai zis?” Încă o observație de mare importanță practică a fost și rolul folosirii corecte a accentului. Accentuarea greșită a unui cuvânt îl face de neînțeles. Încercați de pildă să schimbați accentul pe altă silabă, la o frază banală „dacă nu putem, ne dăm în lături”. Între timp am făcut numeroase excursii, am văzut 27 de țări în trei continente, am acumulat un ocean de informații și, implicit, un munte de înțelepciune
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
două volume, care pot fi într-o oarecare măsură citite separat. Primul volum începe cu o introducere generală asupra evenimentelor istorice majore din secolul al șaptesprezecelea, dar prezintă în amănunțime secolele al optsprezecelea și al nouăsprezecelea. Aici s-a pus accent pe temele referitoare la natura dominației otomane și habsburgice și la mișcările naționale ulterioare. Volumul se încheie cu înfăptuirea independenței Greciei, Muntenegrului, României și Serbiei și a autonomiei Bulgariei și cu instituirea noilor guverne. În privința relațiilor internaționale, volumul I acoperă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
încă mai constituie un subiect controversat, ca și alte aspecte similare referitoare la toate popoarele balcanice, de altfel. Problema care se pune aici este ce s-a întîmplat cu populația după retragerea administrației romane din 270. Istoriografia română contemporană pune accent pe continuitatea populării ținuturilor României actuale, inclusiv a Transilvaniei, argumentînd că populația daco-romană a continuat să ocupe această regiune și i-a absorbit sau i-a izgonit pe rînd pe invadatori. Oricum, probabil că în secolul al zecelea majoritatea populației
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Războiului Sfînt; țelurile lui erau extinderea și apărarea Islamului. Lumea era privită ca fiind împărțită în două sfere: domeniul credinței, darülislâm, și cel al războiului, darülharb. Datoria conducătorului era extinderea dominației Islamului asupra unui teritoriu cît mai întins posibil. În ciuda accentului pus pe războiul religios, obiectivul nu era distrugerea darülharb-ului sau a popoarelor acestuia, ci cucerirea și dominarea lor într-o manieră avantajoasă pentru Islam. Într-un oraș sau într-o regiune supuse fără rezistență, populația își păstra, dacă voia, religia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
progres sau "îmbunătățire" socială sau individuală ca țeluri pozitive urmărite. În această privință, preceptele lumii otomane nu difereau marcant de cele occidentale. Ideea de progres era un concept al Occidentului secolului al optsprezecelea; cea de evoluție aparținea secolului al nouăsprezecelea. Accentul pus pe religie și pe rolul ei politic era de asemenea o trăsătură comună a Imperiului Otoman și a statelor europene. În momentul în care sistemul teocratic otoman a atins punctul lui culminant, Europa intra în epoca Reformei, a contra-Reformei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe datornicul lui. Fanarioții au dobîndit influență și prin achiziționarea locurilor din sinod rezervate laicilor și avînd grijă ca posturile vacante din administrația bisericii să fie ocupate de candidați obedienți. Perioada controlului fanariot asupra problemelor Ortodoxiei a coincis cu deplasarea accentului de pe universalism pe caracterul național grecesc, în special în privința vîrfurilor clerului. Greaca fusese întotodeauna limba Patriarhiei, dar nu și a majorității bisericilor balcanice. Bisericile slave, Patriarhia de la Peć, arhiepiscopia de la Ohrid și instituțiile ecleziastice românești foloseau în primul rînd slava
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
balcanice. Bisericile slave, Patriarhia de la Peć, arhiepiscopia de la Ohrid și instituțiile ecleziastice românești foloseau în primul rînd slava veche bisericească. Exista și presupunerea că Patriarhia de la Constantinopol îi reprezenta pe creștinii ortodocși în general și nu prioritar pe greci. Acest accent a suferit o modificare în secolul al optsprezecelea. Acțiunea cea mai radicală a fost desființarea organizației de la Peć în 1766 și a celei de la Ohrid în 1767. Ambele slujeau populația slavă și erau subordonate exarhului numit de patriarh. Rezultatul acestei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
firește prestigiul Patriarhiei de la Constantinopol și îi diminua eficiența în ceea ce privește influențarea popoarelor ortodoxe din Balcani. Mișcările naționale aveau să apară separat de, iar uneori împotriva celei mai înalte autorități religioase. Administrația provincială: comunitățile rurale În secțiunile precedente s-a pus accentul pe nivelurilor superioare ale administrației otomane și pe instituțiile creștine corespunzătoare. Ocîrmuirea otomană dispunea și de o rețea foarte diversificată de conduceri provinciale, ale căror omologe creștine erau comunitățile sătești cu organizarea lor tradițională. S-au produs multe schimbări în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a singurului sultan capabil al secolului, Murad al IV-lea (1623-1646), și a marilor viziri din familia Köprülü. Primul dintre aceștia, Mehmed (1656-1661), s-a concentrat asupra reformei interne; fiul lui, Ahmed (1661-1678), a relansat un puternic program militar cu accentul pe Transilvania și pe Ucraina. În 1678, Kara Mustafa Pașa, cumnatul lui Ahmed, a devenit și el mare vizir. Marea lui ambiție era să-i aplice o înfrîngere decisivă principalului inamic al otomanilor, Imperiul Habsburgic. În 1683, cu o armată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ghica s-a străduit totuși să reintroducă salarizarea funcționarilor publici. S-au făcut încercări și în privința îmbunătățirii sistemului juridic. Astfel de acțiuni intrau și aici în conflict cu vechile drepturi ale boierilor și bisericii. Se punea acum un mai mare accent pe documentele scrise ale tribunalelor și pe controlul statului asupra procedurilor. Reforma juridică a continuat în Valahia în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782). În 1780 a fost emis un cod de legi. În 1741, Constantin Mavrocordat a fost transferat în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o epocă de extravaganță și lux, cei bogați acordau o mare atenție arhitecturii; rezultatul acestui entuziasm s-a concretizat sub forma unor palate noi, a pavilioanelor, moscheilor, fîntînilor și a unor parcuri publice sofisticate. Această epocă s-a remarcat prin accentul pus pe hedonism și printr-un mare interes față de poezie. În privința realizărilor pe plan cultural, introducerea tiparului în limba turcă a fost poate cea mai importantă. Pînă atunci fuseseră tipărite cărți în armeană, greacă, ebraică și latină, dar nu și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înverșunare abolirii iobăgiei și limitării scutirii lor tradiționale de impozite; atacurile la adresa privilegiilor bisericii catolice și ale mînăstirilor au stîrnit mînia croaților. Atît ungurii cît și croații s-au ridicat împotriva înlocuirii limbii latine ca limbă a administrației cu germana. Accentul pus pe protejarea privilegiilor lor sociale explică multe dintre acțiunile nobililor croați din 1790. Opunîndu-se cu îndîrjire reformelor lui Joseph al II-lea și centralismului austriac, ei au cedat o mare parte din autonomia lor dietei Ungariei, fiind de acord
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
părți. Au fost incendiate conace și s-au înregistrat foarte mari piederi de vieți omenești. La început, răsculații au repurtat victorii foarte importante, ajungînd să dețină controlul asupra unei mari părți a Transilvaniei, iar nobilimea era îngrozită la culme. Punînd accentul pe loialitatea lor față de împărat, rebelii au declarat că mișcarea era îndreptată împotriva moșierilor transilvăneni. Programul lor era extrem de radical pentru perioada respectivă: el pretindea nu numai abolirea iobăgiei și instituirea egalității sociale, ci și împărțirea pămîntului moșiilor. Cu toate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Au fost luate diverse măsuri de întărire a controlului intern, inclusiv instituirea unui serviciu de spionaj, s-a intensificat supravegherea poliției și s-a introdus cenzura, care examina tipăriturile interne și cele aduse din exterior. Învățămîntul a ajuns să pună accentul pe loialitate și pe spiritul cetățenesc; religia era considerată drept un instrument de asigurare și de impunere a sprijinirii regimului existent. În ciuda temerilor provocate de mișcarea revoluționară, chestiunea separatismului maghiar continua să fie acută pentru Viena. Nobilii proprietari de pămînturi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al nouăsprezecelea, apăruseră deja o serie de indicii asupra direcției pe care aveau să o urmeze acestea. În secolul al optsprezecelea, unii conducători din ambele imperii au încercat să rezolve ceea ce considerau ei a fi problemele majore. Otomanii au pus accentul pe reforma armatei, care ar fi permis statului să dețină controlul asupra pașilor locali rebeli și să respingă invaziile din afară. Monarhii austrieci, mai ales Joseph al II-lea, au încercat să reorganizeze din temelii sistemul de guvernare. Așa cum am
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
social, care să stabilească exact limitele puterii statului și să garanteze drepturile cetățeanului individual. Egalitatea politică avea o pondere foarte mare în cadrul acestor concepte; toți oamenii, indiferent de originea lor socială sau etnică, urmau să aibă aceleași drepturi în stat. Accentul era pus pe libertatea individului și pe protejarea împotriva tiraniei guvernului sau a societății. Aceste convingeri constituiau baza liberalismului secolului al nouăsprezecelea. Să menționăm că, în vreme ce se declara în general un partizan înflăcărat al egalității politice, liberalul acestei perioade sprijinea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
între ei printr-un fel de contract social scris sau implicit. Scopul guvernării trebuia să fie pur și simplu acela de a asigura bunăstarea generală în cele mai largi sensuri și de a apăra populația împotriva invaziilor din afară. Obiectivele accentului principal erau definirea relației dintre individ și autoritățile statului și supravegherea puterii acestuia din urmă. Statul era considerat drept o organizație rațională de cetățeni liberi și deținea puține sau chiar nici o aluzie în privința armoniilor superioare mistice sau emoționale. În schimb
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și autoritățile statului și supravegherea puterii acestuia din urmă. Statul era considerat drept o organizație rațională de cetățeni liberi și deținea puține sau chiar nici o aluzie în privința armoniilor superioare mistice sau emoționale. În schimb, doctrinele naționaliste nu puneau aproape deloc accentul pe individ, plasîndu-l aproape total asupra entității colective, națiunea. O mare parte a vocabularului naționalismului romantic a fost foarte mult influențat de scrierile lui Johann Gottfried Herder, un filosof german ale cărui idei vor avea un mare impact asupra Europei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea sensul de popor sau mai curînd de grup național. Herder credea că arta, muzica, literatura, obiceiurile locale, legile practic majoritatea formelor vieții culturale și politice erau manifestări ale spiritului unic, Volksgeist-ul fiecărui popor. Spre deosebire de ideologia liberală, care punea un accent atît de puternic asupra asigurării drepturilor cetățeanului în raport cu statul și cu societatea, ideologiile naționale treceau în cealaltă extremă. Se afirma că Dumnezeu împărțise omenirea după criteriul naționalității. Anumite atribute, ca limba comună, o singură religie, obiceiuri similare și o îndelungată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
revoluționar prezenta o puternică atracție pentru unele sectoare ale societății, cum ar fi studenții, profesorii universitari, magistrații și alți membri ai categoriilor profesionale, oameni bine educați și neavînd adesea acces la înalte posturi în stat. Programele lor puneau un mare accent pe acțiune și pe necesitatea de a lupta pentru o cauză nobilă; eforturile lor aveau drept cadru o atmosferă impregnată de conspirativitate și violență. Cea mai mare parte a lor erau convinși de corectitudinea poziției lor și siguri că în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în care figurile majore erau turcii. În ceea ce privește populațiile slave creștine, eroul lor comun era prințul Marko, numit Marko Kraljević în sîrbă și Krali Marko în bulgară. Faptele lui în bătălia de la Kosovo au devenit evenimentele centrale ale trecutului istoric, deși accentul pus pe această înfrîngere importantă purta în el speranța realizării cîndva a eliberării creștinilor. Pe lîngă literatura orală cu teme religioase sau istorice, toate popoarele balcanice aveau balade populare, inclusiv cîntece ale klefților sau haiducilor, care se refereau la activitățile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
limbă comună era considerată drept factorul determinant pentru un popor de a forma un stat național, trecutul istoric al acestuia era văzut ca element esențial în deciderea teritoriului pe care trebuia să-l ocupe el. Scrierile istoricilor Școlii Ardelene și accentul pus de ei asupra locuirii anterioare și continue de către români a anumitor ținuturi încă din vremuri străvechi a fost deja discutat. Alți scriitori, reprezentînd propriile lor interese naționale, vor aborda ulterior teme asemănătoare. Cu toate că descrierile privind căderea Constantinopolului și bătălia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]