16,465 matches
-
În plus că tot ceea ce s-a Întâmplat cu părerile lui Heliade despre limbă nu au o explicație logică. Eminescu Îl vedea pe autorul Baladei În 1867 ca pe un reper fundamental: „Ca visul e cântarea... Astfel Îți e cântarea, bătrâne Heliade”. După tot ceea ce s-a Întâmplat mai apoi, dacă avem În vedere respingerea de către „Societatea academică”, a cărei președinte Heliade Rădulescu era, a demersului lui Titu Maiorescu de a reforma din temelii scrisul românesc, și de care cu siguranță
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca-n basme se urzea. Și cum ședeau... departe, un clopot a sunat, De nuntă sau de moarte, În turnul vechi din sat. Dar ei, În clipa asta simțeau că-o să rămână... De mult e mort bunicul, bunica e bătrână... Ce straniu lucru: vremea! - Deodată pe perete Te vezi aievea numai În ștersele portrete. Te recunoști În ele, dar nu și-n fața ta, Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita... Ca ieri sosi bunica... și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
anumită sfericitate. Conflictul social și psihologic este pus Între aceste două norme morale și evidențiază un destin tragic, previzibil, descoperit În profunzimile sufletului omenesc. Momentele subiectului; Expozițiunea. Nuvela Începe cu un sfat, devenit un reper de natură morală, rostit de bătrâna soacră a lui Ghița: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogația, ci liniștea colibei tale te face fericit”, atunci când ea află că Ghiță, ginerele ei, vrea să ia În arendă hanul de la „Moara cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
readuce din lumea imaginară a romanului În realitatea concretă: „Din șoseaua ce vine de la Cârlibaba, Întovărășind Someșul când În dreapta, când În stânga, până la Cluj și chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu șindrilă mucegăită, spintecă satul Jidovița și aleargă spre Bistrița, unde se pierde În cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului...” Drumul trece prin Jidovița, pe podul de lemn acoperit, de peste Someș, și pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personaje. La masa de la unchiul Tache, la Înfruntat pe unchiul Nae Gheorghidiu, Într-o scenă de decor balzacian, prin descrierea interiorului casei din strada Dionisie: „casa veche, mare cat o cazarma”. Și Unchiul Tache este un personaj balzacian: ursuz, avar, bătrân. Locuia Într-o singura cameră, care-i servea de sufragerie, birou și dormitor. Tot balzacian este Vasilescu Lumânăraru, milionarul analfabet. O lume de negustori Îi oferă ca imagine lui Ștefan Gheorghidiu viața ca pe un imens hipodrom, În care toți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
amână treaba. Până la urmă Îi dă lui Pascalopol o sumă mai mică. Se gândește apoi că nu ar fi rău să-i facă Otiliei o casă, undeva pe aproape și pentru aceasta caută materiale ieftine, de la demolări și, cu toate că este bătrân și lipsit de vigoare, muncește peste puterile lui și se Îmbolnăvește, suferind un atac de apoplexie. Aglae Își aduce toată familia În casa bătrânului, așteptându-i moartea și Întărește paza atât de necesară. Stănică Rațiu e și el cu ochii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
erotice târzii, fără a cântări nici el consecințele. La un moment dat, Felix trăiește față de Pascalopol un Îndreptățit sentiment de gelozie și Îi cere Otiliei să Înceteze legătura cu el. Desigur, Încetarea relației Otilia - Pascalopol este una dramatică, dar temporală. Bătrânul moșier Îi invită pe cei doi Îndrăgostiți la moșia lui din Bărăgan, unde se pare că lucrurile se lămuresc. Moșierul se arată a fi un apărător al dragostei dintre cei doi tineri orfani. Reluarea relației Otilia - Pascalopol oferă Însă și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
singură trăsătură, fixată Încă de la Începutul romanului și nu evoluează, cu excepția lui Felix. Restul reprezintă caracterele clasice, balzaciene: aristocratul rafinat (Pascalopol), cocheta (Otilia), femeia ușoară (Georgeta), lacomul, baba absolută (Aglae), avarul (moș Costache), arivistul (Stănică Rațiu), debilul mintal (Titi), fata bătrână (Aurica), senilul (Simion Tulea). Deși se realizează tipologii, la construirea acestora este aplicată o formulă estetică modernă, și anume ambiguitatea personajelor. Spre exemplu, moș Costache nu este dezumanizat total de patima sa, iubirea profundă pentru Otilia o demonstrează. Aceeași ambiguitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inconștiență, la starea de luciditate. După cum se știe, eroul este un pescar, omul aflat În fața mării, un tărâm al libertății adsolute, În fața transcendentului. Marea este În același timp un tărâm al aspirației ori al iluziei, un orizont al așteptării (vezi „Bătrânul și marea” al lui Ernest Hemingway). Peștele, motivul fundamental, Întârzie să apară și Iona, prin joc, Încearcă să contrafacă destinul, Înscenând realul. Din acvariul adus de acasă, vânează câte o „fâță”, imitând gestul ancestral, aruncândul În năvod. Acvariul este un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostitualele, tuberculoșii și toate spurcăciunile și lăturile pariziene, Înscenate de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor producții nu este Însă „cumsecade”. „Un rege... ghebos, urât, bătrân, șiret, buhav, roșu și creț” este jucat „de un băiețandru Înalt, frumușel, spițelat... cu barba neagră...” (5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice rol din fie orice piesă”. Nu există nici un criteriu În privința distribuirii rolurilor. „Părinții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un băiețandru Înalt, frumușel, spițelat... cu barba neagră...” (5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice rol din fie orice piesă”. Nu există nici un criteriu În privința distribuirii rolurilor. „Părinții sunt mai tineri ca copiii și copiii mai bătrâni ca părinții”... „stăpânii sunt Îmbrăcați prost și slugile poartă haine strălucite...” Toate aceste neîmpliniri nu-i puteau scăpa lui I. L. Caragiale. Interpreții, cu mici excepții, sunt lipsiți de talent, iar unii dintre actori „sunt luați de nu se știe unde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe care puterea le aduce poate fi, la rândul ei, un factor motivator. Membrii activi ai scării constituie o categorie mult mai eterogenă. Excluderea din rețeaua centrală poate fi un bun motiv pentru a sta deoparte. Unii dintre membrii mai bătrâni nu au, pe de altă parte, forța de a participa la situațiile de acțiune colectivă, în timp ce unii mai tineri pot gândi că familia și cariera sunt mai importante. Discursul actorilor Analiza discursurilor șefilor de scară, ale membrilor activi ai scărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și alimenta depozitele cooperativelor, ce sunt sau vor lua ființă. VI. PRIZONIERII. Din interogările luate prizonierilor rezultă că: majoritatea lor au fost încorporați în preajma izbucnirii războiului, fără nici o instrucție. mulți au vârsta de 18-19 ani, alții, din contră, sunt relativ bătrâni, iar unii dintre ei chiar dispensați de serviciul militar. majoritatea declară că s'a predat de bunăvoie, neavând pentru ce lupta. soldații din armata roșie erau tratați cu brutalitate, tratați cu neîncredere, amenințați cu împușcarea și loviți pentru cea mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin tăiere vite tinere și de rasă, am hotărât ca de aci înainte să se expedieze și în Moldova (provincie destul de secătuită în ultima vreme) vite de prăsilă și vite tinere. Acestea se vor înlocui, prin camerele agricole cu vite bătrâne, care vor fi aduse în Transnistria, pentru tăiere. Eventual înlocuirea se va face numai cu vite din Basarabia. În acest chip, ne vom reface stock-urile noastre, vom păstra vitele tinere și vom avea numărul necesar pentru hrana armatelor și a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înainte de evacuare, aflându-mă la Tighina chemat de domnul Mareșal, domnia Sa ne-a atras atenția Guvernatorilor că are intenția de a evacua evreii din Bucovina și Basarabia și că la această evacuare să avem grija să nu fie evacuați cei bătrâni, intelectualii, care prin activitatea lor științifică pot aduce servicii țării, și cei cu o stare materială bună și care sunt necesari economiei generale a statului. Se va evacua însă în special pleava evreimii. b. Față de ordinul categoric al M.C.Gl. ca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
30 evrei. Din acest transport au mai murit în drum (dela gara Berezowka spre lagărul din acea localitate) încă 30 evrei. Aceasta, din cauza gerului și viscolului puternic. 6. Observațiuni generale. a. Toți evreii care se prezintă la ghettouri sunt: bărbați bătrâni; nici unul sub 41 ani; între 41 și 50 ani sunt extrem de puțini. copii sub 16 ani femei. Toți sunt în stare de mizerie ceeace arată în mod prea evident că sunt din evreii cei mai săraci, cari au fost în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2942, f. 3-5. Documentul nr. 265 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Bir. 7 E. 6 Iunie 1942 NOTĂ Un denunț anonim arată că în raza Cercului Recrutare București, sunt unii evrei săraci și bătrâni care muncesc încă din August 1941, iar alții care n-au făcut nici o zi de muncă. Sunt personal informat și din alte surse despre existența situațiunii arătate în alăturatul denunț 990. Față de această împrejurare, Secția I-a este de părere
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
interior. Instrucțiunile mai prevăd că la munca în exterior nu se trimit decât evrei între 18-40 ani, restul fac muncă în interiorul garnizoanei, adică contingentele 1916-1921. Rugăm a ni se da ordin și în privința evreilor de 51-55 ani, care sunt mai bătrâni decât contig. 1916-1921 care azi prestează muncă numai în interiorul garnizoanei, după cum prevede și ordinul C. 3 T. No. 115.885 din 17 Mai a.c., bazat pe ord. M.St.M. No. 515.794 din 2 Mai 1944, după care anexăm
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sesizat și [am] constatat chiar personal că evreii concentrați pentru lucru, au fost adunați de către Cercurile Teritoriale, fără a se ține seamă de starea lor fizică și de posibilitățile de muncă, trimițându-se în detașamente femei bolnave și slabe, bărbați bătrâni, bolnavi și nevolnici, Cercurile Teritoriale și medicii respectivi complăcându-se astfel în a refuza orice motiv de scutire. Situația actuală a Țării impune ca toată lumea validă de orice vârstă, inclusiv populația civilă și cea evreească să contribuie la apărarea Țării
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asupra cazurilor de maltratare sau deces, întrucât toată arhiva a fost distrusă de bombardament la 20 August 19441700. Cercul Teritorial Fălciu. Nu mai posedă arhiva și nici personalul din anii 1941-1944 nu mai există la cerc1701. Cercul Teritorial Covurlui. Evreii bătrâni și bolnavi au fost repartizați la diferite instituții din localitate, după avizul medicului. Cei tineri au fost trimiși în detașamente de lucru exterioare. Cei din localitate lucrau câte 7 ore pe zi, după care erau liberi spre a munci pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de a căror prezență ne putem dispensa fără repercursiuni imediate și grave asupra vieții economice a orașului Dorohoi. În aprecierea evreilor ce urmează a fi opriți cât mai puțini se va ține seama ca aceștia să fie: Din cei mai bătrâni, cu mai puțini membri în familie, cu sentimente mai apropiate de Neamul Românesc; Dintre acei care prin cultura și situația lor, nu s'ar preta ideologiei comuniste sau la acte contra Statului român; Legiunea de jandarmi Dorohoi a primit ordin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Basarab I Întemeietorul, și dinastia instituită de el, își au rădăcinile istorice în casta dacică a nobililor numiți "Sarabĭ", "organizată de regele dacic Berebista" (Hasdeu, 1887-1898, p. 2591). O linie dinastică neîntreruptă îi unește pe Decebal, Basarab I, Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. Tot din casta nobiliară a Sarabilor se trag, pe lângă "ceĭ maĭ marĭ regĭ cu Decebal în frunte" și cinci împărați romani. Prin trasarea acestei linii care conectează figurile eroice ale neamului, istoria românilor este vertebrată dinastic. O
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoria europeană, iar panteonul figurilor eroice românești este amestecat cu personaje istorice europene. De exemplu, programa școlară de istorie pentru clasa a IV-a din 2005 nominalizează următoarele personalități: Alexandru cel Mare, Decebal, Traian, Carol cel Mare, Dragoș, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Napoleon, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu. Învățătorii pot alege cel puțin cinci dintre aceste nume pentru a le preda la clasă, cu condiția de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-i spună ceva. Se întoarse înnebunit în odaie. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin adjectiv: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopții moartă. Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână (M. Eminescu, Melancolie, p. 39). Predicatul circumstanțial exprimat prin adjectiv poate determina substantivul sau pronumele cu funcție de complement direct în propoziție: Am găsit-o bolnavă. Și-a găsit mama după ani de zile sănătoasă. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-se. Verbul a ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate sta pe lângă unul impersonal,” ca orice adverb propriu-zis: plouă încet. Aceasta, pentru că hotărâtor pentru atributul predicativ este tot existența subiectului în propoziție, de care să se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]