17,439 matches
-
LOCUINȚE DATĂ:........ TABELUL 1 COSTURI CONTRACTE ȚARĂ: ROMÂNIA PROIECT: F/P 1525 (2005)- AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU LOCUINȚE Dată:....... Ince- TABELUL 2 CONTRACTE SURSE FINANCIARE Defalcarea finanțării Dată: ......... ȚARĂ: ROMÂNIA PROIECT: F/P 1525 (2005)- AGENȚIA NAȚIONALĂ SURSE FINANCIARE CALENDARUL LUCRĂRILOR CALENDARUL LUCRĂRILOR ȘI PROGRESELE ÎNREGISTRATE GRAFIC Dată:........ ȚARĂ: ROMÂNIA PROIECT: F/P 1525 (2005) - AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU LOCUINȚE C F/P 1525 (2005) - AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU LOCUINȚE Dată:.........
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179490_a_180819]
-
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATĂ”, publicație apărută la București între 1894 și 1935, sub redacția lui Ion Gorun (din 1917 până în 1928), în ediții populare și de lux; din 1903, își schimbă titlul în „Calendarul «Lumea ilustrată»”, și din 1922, în „Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
CALENDARUL REVISTEI „LUMEA ILUSTRATĂ”, publicație apărută la București între 1894 și 1935, sub redacția lui Ion Gorun (din 1917 până în 1928), în ediții populare și de lux; din 1903, își schimbă titlul în „Calendarul «Lumea ilustrată»”, și din 1922, în „Lumea ilustrată. Calendar”. În primii doi ani, alături de partea calendaristică, sunt incluse în sumar biografii și bibliografii, note despre istoricul și profilul unor publicații, literatură, în special poezii, folclor, evocări. După 1920, partea literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
LUMEA ILUSTRATĂ”, publicație apărută la București între 1894 și 1935, sub redacția lui Ion Gorun (din 1917 până în 1928), în ediții populare și de lux; din 1903, își schimbă titlul în „Calendarul «Lumea ilustrată»”, și din 1922, în „Lumea ilustrată. Calendar”. În primii doi ani, alături de partea calendaristică, sunt incluse în sumar biografii și bibliografii, note despre istoricul și profilul unor publicații, literatură, în special poezii, folclor, evocări. După 1920, partea literară este realizată din republicări. Sunt inserate versuri de D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
traduceri din Petöfi, La Fontaine, Al. Dumas, H. Heine, Boileau, Schopenhauer, Lev Tolstoi (Revoluționarul), Richepin (un fragment din Memorii), Prosper Merimée, Selma Lagerlöf, Vicente Blasco Ibañez (Cei patru fii ai Evei). În 1902, pot fi citite scrisorile de felicitare adresate calendarului de Émile Zola și C. Flammarion. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
consfințeau o „ordine” devenită revolută. Legat, deci, de trecut, regimul de garanție colectivă avea să intre, ca și suzeranitatea otomană, Într-o tot mai evidentă contradicție cu veleitățile de independență ale românilor, veleități a căror reușită a fost „pusă În calendar” prin „venirea” lui Carol de Hohenzollern pe tronul României. Într-o țară total nouă pentru el, „străină” lui, la Început, „ca persoană”, principele, statuat În puterea Constituției de la 1866, s-a confruntat cu dificultăți naturale de adaptare, dar și cu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
În secolul al XIII-lea de către călugării benedictini a schimbat În mod radicăl noțiunea de timp a oamenilor, Încă un element esențial pe drumul spre economia de piață și guvernare În cadrul statului-națiune. În decursul unei bune părți a istoriei scrise, calendarul a domnit asupra afacerilor umane. El a servit ca instrument principal de control social, reglementând durata, ordinea, ritmul și tempo-ul vieții și coordonând și sincronizând activitățile comune de grup ale unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. Legitimitatea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unei bune părți a istoriei scrise, calendarul a domnit asupra afacerilor umane. El a servit ca instrument principal de control social, reglementând durata, ordinea, ritmul și tempo-ul vieții și coordonând și sincronizând activitățile comune de grup ale unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. Legitimitatea sa se bazează pe comemorare. Culturile bazate pe calendar comemorează miturile arhetipale, legendele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, viețile figurilor istorice și fluctuațiile ciclice ale fenomenelor astronomice și terestre. În culturile calendaristice, viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
servit ca instrument principal de control social, reglementând durata, ordinea, ritmul și tempo-ul vieții și coordonând și sincronizând activitățile comune de grup ale unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. Legitimitatea sa se bazează pe comemorare. Culturile bazate pe calendar comemorează miturile arhetipale, legendele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, viețile figurilor istorice și fluctuațiile ciclice ale fenomenelor astronomice și terestre. În culturile calendaristice, viitorul Își obține semnificația din trecut. Omenirea organizează viitorul omagiind și reînviind În mod continuu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
legendele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, viețile figurilor istorice și fluctuațiile ciclice ale fenomenelor astronomice și terestre. În culturile calendaristice, viitorul Își obține semnificația din trecut. Omenirea organizează viitorul omagiind și reînviind În mod continuu experiențele din trecut. Calendarul continuă să joace un rol important În culturile contemporane. Semnificația lui politică a fost mult redusă totuși prin introducerea orarului. Orarul exercită un control mult mai mare asupra timpului decât calendarul. Dacă calendarul reglementează macrotimpul - evenimente care au loc În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
omagiind și reînviind În mod continuu experiențele din trecut. Calendarul continuă să joace un rol important În culturile contemporane. Semnificația lui politică a fost mult redusă totuși prin introducerea orarului. Orarul exercită un control mult mai mare asupra timpului decât calendarul. Dacă calendarul reglementează macrotimpul - evenimente care au loc În cursul unui an -, orarul reglementează microtimpul - evenimente care se desfășoară În secunde, minute și ore ale zilei. Orarul este orientat către viitor și nu către trecut, pentru legitimitatea sa. În culturile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reînviind În mod continuu experiențele din trecut. Calendarul continuă să joace un rol important În culturile contemporane. Semnificația lui politică a fost mult redusă totuși prin introducerea orarului. Orarul exercită un control mult mai mare asupra timpului decât calendarul. Dacă calendarul reglementează macrotimpul - evenimente care au loc În cursul unui an -, orarul reglementează microtimpul - evenimente care se desfășoară În secunde, minute și ore ale zilei. Orarul este orientat către viitor și nu către trecut, pentru legitimitatea sa. În culturile bazate pe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ele planifică. Nu sunt interesate În resurecția trecutului, ci În manipularea viitorului. În noul sistem de referință, trecutul este numai un prolog la viitor. Ceea ce contează nu este atât ceea ce s-a făcut ieri, cât ceea ce poate fi realizat mâine. Calendarul și orarul mai diferă și Într-un alt aspect important. În timp ce calendarele moderne au un caracter din ce În ce mai secular, În decursul majorității istoriei conținutul lor social era inseparabil legat de cel spiritual. În culturile calendaristice tradiționale, datele importante sunt momente sacre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În noul sistem de referință, trecutul este numai un prolog la viitor. Ceea ce contează nu este atât ceea ce s-a făcut ieri, cât ceea ce poate fi realizat mâine. Calendarul și orarul mai diferă și Într-un alt aspect important. În timp ce calendarele moderne au un caracter din ce În ce mai secular, În decursul majorității istoriei conținutul lor social era inseparabil legat de cel spiritual. În culturile calendaristice tradiționale, datele importante sunt momente sacre și sunt observate prin comemorarea zilelor sfinte speciale. Orarul, prin contrast, este
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
precisă și continuă; atât timp pentru afaceri, atât pentru cină, atât pentru plăcere - totul măsurat cu grijă... Plăți la termen; contracte cu dată fixă; muncă măsurată În timp; pauza de mesă; din acest moment nimic nu era liber de influența calendarului sau a orologiului 46. A fi exact ca un ceasornic a devenit cea mai mare calitate În noua eră industrială 47. Fără orologiu, viața industrială nu ar fi fost posibilă. Orologiul a condiționat mintea umană să vadă timpul ca extern
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
taclale, povestiri și legende, București, 1914. 25. Furtună Dumitru Ec., Povestiri și legende românești, București, 1913. 26. Gorovei Artur, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1914. 27. Gorovei Artur, Descântecele românilor, studiu de folclor, București, 1931. 28. Gheorghiu C.D., Calendarul femeilor superstițioase, P. Neamț, 1907. 29. Grigoriu Rigo, Medicina poporului I. Boalele oamenilor. Analele Academiei Române, 1907, t. XXX. 30. Hașdeu Bogdan Petriceicu, Hârnea O., Cuvinte den bătrâni, București, 1878; Legende povestiri și note istorice, Focșani, 1929. 31. Kîrdan B.P., Ucrainski
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
spectacolul e la ora 19... și-acum e abia 18...! Ia stai, ia stai puțin... că am o presimțire...! Azi ce-i? Ei, ce-i azi! Azi e marți..., că marțea am cu cei de la et. II! (verifică într-un calendar de birou) Numai că azi nu e marți, zevzecule, și dacă nu-i marți ce poate să fie...?! Miercuri, nu? Da uite că nu-i nici marți, și nici miercuri... (revelație) Dumnezeule!, e luni! Ziua mea liberă, ziua mea de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar”, „Vocea Buzăului”. În 1931, sub pseudonimul Sandu Viroagă și în colaborare cu Nicolae Mihăescu, scoate placheta Îngerii pământului. Nichifor Crainic îi oferă un post de corector (1932-1933) la „Calendarul”, ziarul pe care îl conducea; a lucrat apoi în redacția „Universului literar” (dând, și aici, poezie între 1938 și 1944). Nu a profesat avocatura, preferând o slujbă modestă, de funcționar în Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale. Mutat în 1935 la Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Învățătorul satului”, mai târziu colaborează la „Românul”, „Albina Pindului”. În 1859 intenționa să scoată un dicționar istoric și geografic al României, după un an fondează împreună cu Carol Popp de Szatmary revista „Ilustrațiunea”, iar cu D. Bolintineanu și Pantazi Ghica tipărește „Calendar istoric și literar” („Calendar geografic, istoric și literar”) în 1859-1861. A publicat, de asemenea, un manual intitulat Curs elementar de studiu în limba română pentru clasele începătoare (1862) și un Monetar de toate monetele străine și unitățile de valoare române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
colaborează la „Românul”, „Albina Pindului”. În 1859 intenționa să scoată un dicționar istoric și geografic al României, după un an fondează împreună cu Carol Popp de Szatmary revista „Ilustrațiunea”, iar cu D. Bolintineanu și Pantazi Ghica tipărește „Calendar istoric și literar” („Calendar geografic, istoric și literar”) în 1859-1861. A publicat, de asemenea, un manual intitulat Curs elementar de studiu în limba română pentru clasele începătoare (1862) și un Monetar de toate monetele străine și unitățile de valoare române vechi (1867). În publicistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
Gavrilov, Ion Marcoviceanu, Aurel Trifu, Ion Tăpălagă, Tudor Ghilezan, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Ioța Bulić, Pavel Șămanț. Editează suplimentele „Cuvântul tineretului” (1945-1947), „Tinerețea” (1948), „Bucuria pionierilor” (1946, devenită „Bucuriile copiilor” din 1947), „Cuvântul românesc” (din 1991), „Libertatea literară” (1946), precum și „Calendarul poporului” (1947-1989, devenit în 1989 „Almanahul «Libertatea»”). În ciuda caracterului predominant informativ, L. nu a neglijat viața culturală și literară a românilor din Banatul iugoslav. După 1950 în paginile ei apar primele încercări de critică literară, satiră și umor, bibliografii, pagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
moment (Gheorghe Minculete, 2005). Pentru realizarea unui management eficient al activității autorității contractante este absolut necesară planificarea achizițiilor publice, „gândirea care precede acțiunea” și declanșarea acțiunilor specifice planificării (studii de piață, investigarea prețurilor practicate pe piață, determinarea necesarului de aprovizionat, calendarul achizițiilor, anticiparea fondurilor ce se vor aloca etc.). Planificarea este atributul managerial de îndeplinirea căruia depinde o bună și corespunzătoare definire a obiectivelor autorității contractante în domeniul achizițiilor și a acțiunilor necesare realizării lor, precum și condițiile de realizare a scopurilor
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
măsuri preventive Exemplu: preluarea în planul de achiziții din anul anterior a unui contract de servicii informatice pentru actualizarea unor softuri care au devenit inutile. Măsură preventivă: stabilirea necesităților în funcție de nevoile reale și de prioritățile autorității contractante. 4.2.7. Calendarul procedurii Pentru a finaliza acțiunile ce ne furnizează informații pentru elaborarea planului anual al achizițiilor publice este necesar să se elaboreze și calendarul procedurii, adică o proiecție din punct de vedere temporal a procedurii de atribuire. Calendarul procedurii se atașează
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
devenit inutile. Măsură preventivă: stabilirea necesităților în funcție de nevoile reale și de prioritățile autorității contractante. 4.2.7. Calendarul procedurii Pentru a finaliza acțiunile ce ne furnizează informații pentru elaborarea planului anual al achizițiilor publice este necesar să se elaboreze și calendarul procedurii, adică o proiecție din punct de vedere temporal a procedurii de atribuire. Calendarul procedurii se atașează la documentația de atribuire, și, deși are caracter orientativ, el este necesar și util pentru: − planificarea procesului de achiziție publică; − evitarea suprapunerilor și
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
4.2.7. Calendarul procedurii Pentru a finaliza acțiunile ce ne furnizează informații pentru elaborarea planului anual al achizițiilor publice este necesar să se elaboreze și calendarul procedurii, adică o proiecție din punct de vedere temporal a procedurii de atribuire. Calendarul procedurii se atașează la documentația de atribuire, și, deși are caracter orientativ, el este necesar și util pentru: − planificarea procesului de achiziție publică; − evitarea suprapunerilor și întârzierilor; − monitorizarea internă a procesului de achiziție. La elaborarea calendarului procedurii se va ține
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]