16,526 matches
-
Dumea, op. cit., p. 169. 786 Dănuț Doboș, "Administrația Carol Auner(1913-1931)", în Dănuț Doboș, Eugen Bartoș (editori), Parohia catedralei "Sf. Ioan" din București, editura Arhivelor Romano-Catolice București, București, 2005, p. 57. 787 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 788 Lumina creștinului, decembrie 1923, p. 5. 789 Idem, septembrie 1943, p. 4. 790 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 12, 1930, p. 149. 791 Aurora franciscană, nr. 1, 1938, p. 1. 792 Lumina creștinului, ianuarie 1913, p. 1. 793 Viața, nr. 2
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 788 Lumina creștinului, decembrie 1923, p. 5. 789 Idem, septembrie 1943, p. 4. 790 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 12, 1930, p. 149. 791 Aurora franciscană, nr. 1, 1938, p. 1. 792 Lumina creștinului, ianuarie 1913, p. 1. 793 Viața, nr. 2, 1913, p. 1. 794 Aurora franciscană, nr. 1, 1918, p. 1. 795 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p. 1. 796 Ibidem. 797 Idem, nr. 5, 1925, p. 71. 798
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1913, p. 1. 793 Viața, nr. 2, 1913, p. 1. 794 Aurora franciscană, nr. 1, 1918, p. 1. 795 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p. 1. 796 Ibidem. 797 Idem, nr. 5, 1925, p. 71. 798 Lumina creștinului, martie 1919, p. 58. 799 Recensământul general al populației din 6 aprilie 1941, București, 1941, Recensământul general al populației României 1930, vol.1 și 2, București, 1930, AERC Iași dosarele 1/1919, 3/1929, 2/1938, 7/1940, 4/1942
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
este o condiție esențială a dezvoltării colaborării dorite" (Ibidem). 831 Numeroase și importante informații despre cel mai important eveniment organizat de Biserica Catolică referitor la presă Expoziția mondială a presei catolice se găsesc în Arhiva Secretă a Vaticanului. 832 Lumina creștinului, nr. 7-8, iulie-august, 1936, p. 102. 833 Almanahul Presa Bună, 1938, p. 59. 834 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 453, f. 3. 835 Ibidem. 836 Ibidem. 837 Ibidem. 838 Ibidem. 839 Ibidem. 840
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1936, p. 102. 833 Almanahul Presa Bună, 1938, p. 59. 834 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 453, f. 3. 835 Ibidem. 836 Ibidem. 837 Ibidem. 838 Ibidem. 839 Ibidem. 840 Ibidem. 841 Lumina creștinului, nr. 7-8, iulie-august, 1936, p.103. 842 Ibidem. 843 Ibidem. 844 Pal a afirmat: "Nu știu de ce nu s-au pus mai multe din revistele unite, căci erau la dispoziție lucruri și mai demne de expus. Au rămas împachetate!" (Ibidem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vecine... Recunosc suntem mai departe de centrul creștinătății, de Roma. N-am avut delegați speciali trimiși acolo din timp, să lucreze la fața locului de luni de zile. Chiar materialul trimis la timp nu s-a utilizat destul de bine" (Lumina creștinului, nr. 6, iunie, 1936, p. 75). 867 Idem, nr. 7-8, iulie-august, 1936, p. 104. 868 Idem, nr. 5, mai, 1937, p. 68. 869 Almanahul Presa Bună, 1938, p. 59. 870 Ibidem. 871 AERC Iași, dosar 2/ 1925-1938, ff. 194-202. 872
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași, 1992, p. 7. 975 I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară", în Lumina creștinului, martie 1936, p. 38. 976 E. Dumea, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Iași, 2002, p. 123. 977 Ibidem, p. 124. 978 AARC București, dosar 113/1924-1926, 126/1925, 127/1926-1927, 115/1927-1928, 118/1928-1929, 129/1928-1929, 130/1929-1930
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dar pentru o mai bună reușită în această direcție, subscrișii au socotit că este nevoie de o organizare a muncii și de o unire a puterilor, fiindcă munca e grea și puterile puține" (Ibidem). 982 Institutul..., p. 2. 983 Lumina creștinului, iulie-august 1926, p. 108. 984 Idem, ianuarie 1927, p. 2. 985 DJAN Iași, Fond Inspectoratul Industrial al Regiunii a III a Iași, dosar 378, f. 6. 986 Ibidem, f. 2. 987 AARC București, dosar 115/1927-1928, f. 160. 988 Ibidem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
binecuvântarea noastră, din contribuțiile benevole ale multor persoane, care și-au dat bine seama de marea însemnătate a scrierilor bune, a luat ființă Institutul Presa Bună din Iași, cu clădire și tipografie proprie în curtea catedralei noastre" (Ibidem). 991 Lumina creștinului, ianuarie 1927, p. 24. 992 În memorialul de înființare a tipografiei, anexat la dosarul trimis Ministerului Industriei și Comerțului, era făcută următoarea prezentare: "Câțiva preoți de la Episcopia Catolică de Iași începuseră încă din anul 1911 să tipărească reviste, calendare și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
morale cât mai ieftine pentru popor" (DJAN Iași, Fond Inspectoratul Industrial al Regiunii a III a Iași, dosar 378, f. 8). 993 Monitorul Oficial, nr. 61, din 15 martie 1930. 994 AARC București, dosar 130/1929-1930, f. 49. 995 Lumina creștinului, martie 1932, pp. 157-159. 996 Ibidem, septembrie 1934, pp. 156-157. 997 Ibidem. 998 Institutul..., p. 4. 999 Iată ce scria preotul pal despre moarte monseniorului Gabor: "Miercuri, 19 februarie 1936, pe la orele 14.30, a trecut în lumea veșniciei. Întors
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Analizele și radiografiile făcute nu remarcau nimic deosebit... Marți, 18 februarie, cinci medici cercetându-l cu de-amănuntul nu s-au putut pronunța asupra bolii!.... miercuri pacientul trecuse în lumea mai bună" (P. Pal, "Moartea Mons. Anton Gabor", în Lumina creștinului, martie 1936, pp. 33-35). 1000 Iată câteva dintre gândurile lui, scrise cu un an înainte: "Punându-rnă în fața morții, fără regret sunt gata să părăsesc lumea aceasta, căci am stăruit să nu-mi leg inima de bunurile pământești. Dacă totuși Bunul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași. Oricum, mă pun cu desăvârșire la dispoziția acestei Providențe, pe care o rog să-mi conducă pașii în așa fel ca să pot face cât mai mult pentru aceste două mari opere: propășirea presei catolice și unirea în credință" (Lumina creștinului, nr. 3, 1935, p. 237). 1001 Pr. Petru Pal (1936-1938), Pr. Constantin Hausner (1938-1939), Pr. Iosif Bălan (1939-1941), Pr. Dumitru Herghelegiu (1941-1945) și Pr. Gaspar Bachmeier (1945-1948). 1002 Institutul..., p. 4. 1003 AERC Iași, dosar 4/1942, f. 232. 1004
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și romani rosteau înțelepții, dacii aveau în simțirea lor, conectată la voința divină prin credința nelimitată că spiritul este nemuritor. Ei aveau deja în convingerea și practica vieții lor ceea ce scriitorul latin Juvernal va afirma în Satire (X) Dacii, precum creștinii, mai târziu, considerau trupul drept casă a spiritului, iar atenția medicală era acordată preventiv și curativ, ambelor componente ale întregului uman. Această grijă sanitară complexă era o datorie de conștiință care nu era generată de teama de moarte pe care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
creștine, prin înfrățirea dintre oameni, prin revelarea marilor adevăruri care aduceau răspunsuri la tulburătoare întrebări: de unde venim, unde ne ducem, ce suntem și care-i rostul nostru în această trecere. Primele secole ale mileniului I s-au caracterizat prin martirajul creștinilor până în anul 312 când, împăratul Constantin cel Mare, fiul împărătesei Elena, a dat Edictul de libertate creștinilor și credinței creștine. Acest an îl putem considera începutul Evului Mediu de aproximativ 10 veacuri. Istoricii iau ca dată anul 410, al ocupări
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unde ne ducem, ce suntem și care-i rostul nostru în această trecere. Primele secole ale mileniului I s-au caracterizat prin martirajul creștinilor până în anul 312 când, împăratul Constantin cel Mare, fiul împărătesei Elena, a dat Edictul de libertate creștinilor și credinței creștine. Acest an îl putem considera începutul Evului Mediu de aproximativ 10 veacuri. Istoricii iau ca dată anul 410, al ocupări Romei de Alaric și vizigoții săi, iar cei mai mulți consideră anul 476 începutul acestui ev, respectiv data căderii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
are caritatea creștină, care este recomandată de biserică și inițiată încă de Apostolul-medic Luca. BIZANȚUL CREȘTIN - BIZANȚUL MEDICAL Când, în anul 312, împăratul Constantin cel Mare a dat Edictul de libertate creștinismului, Imperiul Bizantin era deja plin de credincioși. Exemplul creștinilor, prin noua învățătură, schimba mentalități și deschidea altă perspectivă destinului uman. Dragostea de om adusă de Iisus în lume, sporea conștiința de altul și obliga la conștiința de sine. însuși împăratul Constantin și împărăteasa Elena îndemnau la milostenie, la acte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
familii au format tribul, prin care au conștientizat apartenența la lumea semită numeroasă și ingeniasă, la lumea islamică înțelegătoare, tradițională, sensibilă și totodată circumspectă, islam însemnând supunere față de Alah = Dumnezeu, dar și reconciliere, înțeles care i-a apropiat de înțelepții creștini și evrei. Așa a trecut lumea arabă prin milenii, lăsând în urmă zeii tribali până l-au aflat pe El (Allah), Spiritul Suprem care să-i însoțească peste tot aprofundându-le trăirea într-un Dumnezeu deschizător de noi drumuri și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Allah. După Coran, viața terestră este preludiul celei de dincolo; legea morală e centrată pe responsabilitate și organizare statală; Mahomed este trimisul muritor al lui Allah; rugăciunile se fac de 5 ori pe zi; postul nu este recomandare ca la creștini, ci obligativitate. Se propun acte de caritate și se îndeamnă la pelerinaj; un islamic poate avea 4 soții, dar una singură e recomandată. în superiorizarea individului implicarea sa este mai de preț decât cea prin preoți. Legea islamică este prezentă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
deși pretuntindeni converteau la creștinism, au fost protejați până în sec. al XIII-lea, numai de arabi, pentru că ei au creat „dinastii de medici și savanți“ în toate orașele acestor spații geografice, ca în centrele Edes (Edessa), Gondi-Shapur, Nishibin ș.a. Acești creștini bizantini din Orient au luat cu dânșii în exil civilizația greacă, au tradus în limba siriană și arabă textele grecești, latinești, și au răspândit știința în Orientul Apropiat și îndepărtat. școala înființată de ei în Persia la Gondi Shapur, devine
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în 1487. Principiile sale deontologice sunt judicioase și motivează și psihologic necesitatea onorariului. El a avut iluștri elevi. Renumiți și nu puțini medici iudei au funcționat în Cairo. Conștientizând trecutul lor medical fragil, și poziția lor stingheră între islamici și creștini, de intermediari, medicii evrei s-au străduit să se afirme. Un medic evreu organizează la Montpellier un învățământ medical în limba ebraică și până în secolul XIV, aici au fost mai mulți profesori evrei care se găsesc evocați și în Memoriile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etc. Hasdaï Ibn Shaput, medic evreu și ministru la un calif, traduce din Dioscoride și din arabă. E apreciat de bizantini, arabi, evrei, Hasdaï creează o Academie în Cordoba — Spania. Un medic evreu participă cu un altul arab și unul creștin la înființarea Universității de Medicină din Salerno. Izgonirea islamicilor din Spania, în 1592 și a evreilor, odată cu ei a însemnat și dispersarea medicilor evrei spre toate centrele europene și afro-asiatice, puțini mai rămânând în Peninsula Iberică. Dintre aceștia, unii au
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
traduc tratate în toate marile centre ale lumii. O figură aparte face vestitul Maïmonide (1135 - 1204), rabin medic și filosof, enciclopedist cu studii, foarte umblat și învățat, ajuns medic la curtea lui Saladin. Ai lui l-au comparat cu Moise. Creștinii l-au numit „vulturul sinagogii“, medici arabi de seamă au mers să-l cunoască. Exponent al medicinii arabe, evreul Maïmonide este un exemplu al confluenței și interacțiunii medicinii arabe cu cea iudaică, caracteristică sfârșitului de Ev Mediu. El poate fi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dar și de învățare, așa cum le gândise și marele medic nestorian Gabriel (sec. VII - VIII) cunoscut în lumea arabă cu numele Jabrail Ibn Bakhtisthan, ctitor al primului Spital din Damasc, atestat documentar, sub dinastia islamică a Omeyyazilor. Dacă prin Nestorienii creștini bizantini, arabii au umplut cu spitale spațiul dintre Asia Centrală și Andaluzia iberică, la sfârșitul sec. XVI-lea, în acest al XVII-lea secol, Ludovic al XIV lea, umple Franța cu spitalele generale, fondate în toate orașele. în Occident încep să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
36 MEDICINA ROMANĂ 38 Medicina etruscă 43 MEDICINA ÎN DACIA 45 Argumente pentru medicina dacă 45 Opinii despre medicina dacă 46 Alte mărturii 47 MEDICINA îN EVUL MEDIU 51 La răspântia dintre ere 51 Se apropie Evul Mediu 52 Bizanțul creștin - Bizanțul medical 54 Medici cercetători în Evul Mediu răsăritean 57 Declinul Bizanțului și al medicinii bizantine 59 MEDICINA ISLAMULUI 61 Originile medicinii arabe 63 Apogeul medicinii arabe 64 EVREII șI MEDICINA IUDAICĂ 69 MEDICINA ÎN ASIA ANTICĂ 77 1. India
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
poate apărea în această poziție. Este vorba de obicei despre utilizări încărcate stilistic, în care adjectivele categoriale dobândesc prin poziție o lectură de calificare: În încheiere vreau să spun că dacă a venit "FIARA" poate ar putea îmblânzi un pic "CREȘTINUL" de Jiji că este de nepotolit cu ieșirile lui (www.fcsteaua.ro, 2008) Gigi Becali: "Eu când spun că fac ceva, chiar fac, nu precum comunistul de Copos!" (www.sportm.ro, 2007) (sintagma înregistrează o circulație destul de mare pe forumurile
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]