16,567 matches
-
temelor sociale, Petre Oprea evidențiază cea de-a doua dimensiune evazionistă, estetizantă, simbolistă, prin contribuția picturii lui Kimon Loghi cu peisajele din Macedonia, a peisajelor venețiene ale Ceciliei Cuțescu-Storck, ale celor franceze ale lui Samuel Mützner și Alexandru Poitevin-Scheletti, a peisajelor bulgare ale lui Artachino, engleze ale Alexandrei Popini, spaniole ale lui Jean Al. Steriadi. Avem astfel o pictură a călătoriei și evaziunii, a deschiderii perspectivale către spații "exotice", concomitent deschiderii picturii românești către modernitate și curentele ei specifice. Pe 21
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fond deschis. Deseori, pe neașteptate, descriau în aer mișcări euritmice și gesturi evocatoare de mister, iar eu, înfrigurată de emoție, le prindeam sensul exprimărilor în linii sumare și cât mai expresive"519. Această juxtapunere a modelului pe fundalul îndepărtat al peisajelor din insulele Oceaniei se poate observa ca cezură care identifică, subliniază dimensiunea ezoterică a acestei picturi. Influența lui Gauguin se manifestă în acest punct, Cecilia Cuțescu-Storck fiind la curent cu pictura acestuia. "Impresionistul Gauguin își urmărea ca un vizionar drumurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca și în atitudinile corpului, artista nu se oprește la accidental și efemer. Deslușim aici o severitate, dar și un sentiment de liniște solemnă și înălțare sufletească, o puritate întrucâtva primitivă a sentimentelor. Adesea sumar costumate, personajele evoluează în cadrul unui peisaj cu influențe din miniaturile orientale, cu motive văzute în plan apropiat, pictate în largi pete de culoare. Pictate sub elegante arabescuri de frunze, siluetele par desprinse uneori de pe templele hinduse. În carnația lor, în ritmica lineară, în gesturile lipsite de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atât în proza, cât și în poezia acestuia, pornind de la corelatul imagologic al literaturii, atrăgând atenția că stilul "bizantinizat" în poezie nu trebuie numaidecât asimilat expresionismului, fiind marca decorativismului secesionist sau a Jugendstil-ului, fără a invoca nicio transcendență. "Peste peisaje decorative, poetul suflă aur. Tot în spiritul artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant gândite. [...] Stilul "bizantinizant" el îl va cultiva inițial pentru efecte pur picturale, urmărite și anterior
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant gândite. [...] Stilul "bizantinizant" el îl va cultiva inițial pentru efecte pur picturale, urmărite și anterior, în tratarea unor motive fantastice de origine folclorică"541. Criticul sesizează însă schimbarea peisajului liric și apariția în cadrul decorativismului bizantinizant a notelor expresioniste cu volumul Lângă Pământ (1929). Avem o adâncire a suprafeței, asimilată superficiilor decorativismului decadent, o recuperare a transcendenței pierdute, a misterului, a fabulei. "Peisajele lui Adrian Maniu se umplu de "semne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
origine folclorică"541. Criticul sesizează însă schimbarea peisajului liric și apariția în cadrul decorativismului bizantinizant a notelor expresioniste cu volumul Lângă Pământ (1929). Avem o adâncire a suprafeței, asimilată superficiilor decorativismului decadent, o recuperare a transcendenței pierdute, a misterului, a fabulei. "Peisajele lui Adrian Maniu se umplu de "semne", devin "bântuite", prind o viață misterioasă și neliniștitoare [...]"542. Cu toate acestea, criticul subliniază dominanta decorativismului Secession în poezia lui Maniu. Neobizantinismul lui Adrian Maniu rămâne, de cele mai multe ori, un hieratism strict "plastic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adăpostește o colecție de pictură unde Grigorescu, Mirea, Luchian și Petrașcu sunt reperele artistice. Interesant, și aici Veneția joacă rolul de turnesol al unei nostalgii care reflectă sensibilitatea simbolist-decadentă, estetizant-rafinată a locatarului; într-o altă cameră se află un alt peisaj venețian, Ponte Realto (sic), semnat de fratele lui. O altă serie de artiști servesc construirii unui ambient eclectic simbolist, chiar dacă nu toate lucrările pot fi încadrate strict în acest curent. Însă remarcabilă este alternanța de stiluri și elemente decorative a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
crimei se însoțește cu cel al intoxicației etilice și al degenerării, și atmosfera autumnală, pluvială, nevrotică din Frunze moarte, înfățișând o Grădină Luxemburg pustie. Lucrezzia Karnabatt se oprește asupra unui tablou fantastic al unor zâne dansând în horă într-un peisaj luminos, campestru, ca apoi atenția scriitoarei să se deplaseze de la lilialele zâne, de la feeria diafană la imaginea femeii fatale, Salomeea, într-un tablou de gen, nimfeta sărutând capul sfântului Ioan, sărut mortifer. În final, Lucrezzia K. regăsește vibrația unui sărut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asemenea predispoziție, ne vom opri la universul tematic și motivic al creației lui Mihai Eminescu, având În vedere faptul că că gama lirică a marelui poet se impune prin: Teme și motive romantice: - intuiția viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care era dezamagit creatorul. Scriitorul este preocupat de reflectarea În opera sa a specificul național ori de culoarea locală. Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis (starea onirică) Într-un cadru natural nocturn. Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor, a momentelor anotimpurilor În pasteluri și prin reflectarea asupra problemelor universului În meditații; acordă o importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Într-un cadru natural nocturn. Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor, a momentelor anotimpurilor În pasteluri și prin reflectarea asupra problemelor universului În meditații; acordă o importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii Înflăcărate, a fanteziei debordante. În epică, prezentarea eroilor excepționali, care acționează În Împrejurări ieșite din comun, precum și portretizarea omului de geniu și condiția nefericirii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuvânt, de a crea ficțiune stabilă care să Încifreze experiența". PARNASIANISMUL Parnasianismul este un curent literar apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca o reacție (neoclasică) la romantism. Acest curent cultiva expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul, rondelul, glossa, gazelul etc.), a făcut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glossa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism, de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, de japonezerii sau chinezerii etc., dar cu proiectare În impersonal, „În zone statice“, „sub o cupolă de gheață“, „ca Într-o vitrină“. Prin parnasieni, geografia lirică se extinde la Întregul cosmos. Când li
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Rima este Îmbrațișată, dar predomină rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă peisajul stă sub semnul Încremenirii hibernale și asta pentru că predomină vocalele deschise. Elementele de versificație respectate cu rigoarea clasică oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o ilustrare imagistică a tututror anotimpurilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață, pe ai țării umeri dalbi. ”25 Apariția soarelui În final e semnul unui optimism vizionar: „doritul soare/ Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.” Chiar viața e posibilă În peisaj: „o sanie ușoară...” și răsunetul „clinchete(lor) de zurgălăi“ dă speranță În vremuri luminoase. „Mezul iernei” este o poezie Închinată exclusiv naturii. De altfel această particularitate a liricii lui Alecsandri este relevantă. Tabloul hibernal se raportează la un spațiu vast
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
O. Goga trăiesc intens sentimentul acesteia. La Alecsandri se reduce totul la „simțire” cum afirma Titu Maiorescu. În textul poetic, supus demersului analitic, există și o serie Întreagă de elemente ale stilului. Epitetele lui Alecsandri au o funcție ornantă (Înfrumusețează peisajul), „zăpada cristalină”, „câmpii strălucitoare”, „văzduh scânteios” etc.. Comparațiile dau sugestii fantastice: „zăpada cristalină .... pare un lan de diamanturi...” Fumurile sunt albe și ele se ridică În văzduh „ca Înaltele coloane unui templu măiestos”. „Munții sunt altare, codrii organe sonoare”. Cuvântul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pus În evidență, dau pastelurilor lui V. Alecsandri o existență mai puțin contestată de adepții poeziei postmoderniste care neagă sistematic poezia epocilor Îndepărtate. Pastelul este o poezie lirică În care sentimentele poetului sunt exprimate discret și moderat prin intermediul descrierii unui peisaj. Termenul vine dintr-un gen de pictură, culoarea fiind determinantă pentru tabloul propriu zis. Dar dacă pictorul pictează cu „creioane moi”, poetul „picteaza“ cu cuvinte. Modul de expunere este descrierea poetică „Însuflețită”, spune Titu Maiorescu de „o simțire... curată și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
liric bacovian un motiv de bucurie, dimpotrivă, ea este un anotimp al nevrozelor, ca În „Nervi de primăvară” sau „Note de primăvară”. Căldura infernală a verii creează o atmosferă În care cadavrele se descompun, ca În poezia „Cuptor”. În mijlocul acestui peisaj dezolant, poetul rătăcește singur, Înstrăinat de ceilalți, fără putința de a comunica cu lumea din jur, motivul singurătății asociindu-se cu izolarea, Înstrăinarea, imposibilitatea comunicării. Iubirea apare În poeziile lui Bacovia Într-un chip total diferit de lirica romantică. Femeia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ rătăcitor/ Și vezi ce te așteaptă". Partea a patra este structurată simetric față de prima; planul terestru și cel cosmic se interferează. Idila Cătălin — Cătălina are loc Într-un cadru romantic, peisajul este umanizat, este specific eminescian, scenele de iubire au loc departe de lume, sub ramurile de tei Înflorite, În singurătate și liniște, În pacea codrului, sub lumina blândă a lunii. Dragostea lui Cătălin, pătimașa lui sete de iubire este exprimată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înștiințat de Stănică Rațiu că moșierul s-a căsătorit cu fata. Lui Felix nu-i mai rămâne decât să trăiască o banală aventură cu Georgeta, Întreținuta unui general, aflată și ea sub supravegherea aceluiași Stănică Rațiu, nelipsit o clipă din peisaj. Dar Otilia se reîntoarce de la Paris, Îl Încredințează pe Felix că nu a fost nimic din ceea ce i-a spus Stănică Rațiu, și relația dintre cei doi se reia. Dar ce s-a Întâmplat Între timp În casa lui moș
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numește realism pentru epic. Romanul „Enigma Otiliei” este rezultatul unei viziuni estetice devenită obiectul cercetării dar și concretizării În arta literară. Toți exegeții romanului interbelic, inclusiv G. Călinescu, afirmă balzacianismul ca stare estetică necesară În evoluția literaturii române, chiar dacă, privind peisajul literar, se constată o eterogenitate frapantă, datorată Întârziatei noastre evoluții, atât În plan cultural, cât și În planul civilizației. Civilizația e un concept privit de români la modul abstract și nu se Întrevede un timp apropiat când starea deplorabilă În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Din acel moment, neîndreptățitul la Împropietărire Își schimbă părerea și face chiar aprecieri pozitive la adresa acestuia, considerându-l „un țăran sănătos care avea copii sănătoși și care gândea inteligent.” Moromete, ca personaj literar, a devenit un punct de reper În peisajul criticii vremii. G. Călinescu, afirma despre Ilie Moromete că este un țăran filosof și În aceeași măsură, un filosof țăran, plecând de la ideea că și Kant și țăranul Își pun aceleași probleme, dar fiecare le rezolvă cu o altă tehnică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tineretului Comunist, în timp ce membrii activi au fost doar membri ai UTC, iar cei pasivi nu au ajuns nici măcar în această organizație. Pentru a înțelege impactul apartenenței organizaționale din perioada comunistă asupra disponibilității actuale pentru acțiune comunitară, este necesar să investigăm peisajul organizațional comunist. Așa-zisele organizații voluntare care au funcționat de la începutul anilor ’50 până la sfârșitul anilor ’80, incluzând mase mari de oameni - Organizația Pionierilor, UTC, PCR și sindicatele - au fost principalele canale instituționalizate folosite de administrația comunistă pentru controlul activismului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mobilizare pentru acțiune colectivă este, în mod tipic, produsul unor forțe de la nivel macro. În cazul nostru, contextul de micromobilizare este constituit de rețeaua socială densă din cadrul scării, care este un produs al proceselor de segregare rezidențiale ce au afectat peisajul locativ din România ultimilor 15 ani. Oamenii care fac parte din rețelele dense aflate în miezul vieții sociale din scară nu numai că beneficiază de informații mai bune referitoare la problemele scării, ci se și mobilizează mai ușor de vreme ce omogenitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai degrabă marginală în cadrul activităților instituțiilor responsabile de dezvoltare. Elaborarea indicatorilor de performanță, precum și monitorizarea și evaluarea impactului (și nu doar a cheltuielilor) nu fac încă parte din cultura și practica instituțională (vezi și Popescu et al., capitolul 21). În peisajul instituțional românesc, pe lângă presiunea exercitată de organizațiile internaționale, există totuși instituții care promovează interesul pentru monitorizare și fac eforturi de construcție instituțională în acest sens. Printre acestea este și Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - CASPIS. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]