16,895 matches
-
pasul în fața noastră, astăzi, în condițiile construirii unei noi societăți (...). Analizând aceste lipsuri, colectivul redacțional a trecut hotărât la lichidarea lor, luând în acest sens o serie de măsuri menite să îmbunătățească activitatea revistei, precum: asigurarea condițiilor favorabile pentru toți redactorii în scopul unei permanente legături cu viața; organizarea unor deplasări sistematice în orașele Ardealului în vederea descoperirii și îndrumării noilor talente; strângerea legăturilor dintre redacție și colaboratori, dintre revistă și cititori (prin organizarea de discuții, șezători etc.); întărirea activității în colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vianu că șed la mașina de scris și-ți pregătesc cărți pentru la anul! Numai lor li se pare uneori cam grea truda, dar totuși le place, e mare lucru să dăruiești frumusețe, vis și adevăr (...). Ce părere aveți, tovarăși redactori ai ziarelor România liberă, Scânteia Tineretului, Contemporanul și dv. cei din provincie? Atâta viață cu binele, cu răul ei, cu eforturile, succesele și eșecurile ei - n-ar merita două coloane duminica, de cronică literară și încă o coloană de note
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
faptul că în majoritatea cazurilor, aceste lucrări apar în publicațiile de mare tiraj cum ar fi Cultura poporului, Viața militară, colecțiile Albina, Ogoare noi, revista Albina, publicații care se adresează unor mase largi de cititori. În mod condamnabil admit unii redactori și scriitori publicarea unor asemenea lucrări în reviste care, pe nedrept, stau mai puțin în atenția criticii noastre literare. Dar nici publicații ca Viața românească, nici Contemporanul sau Flacăra nu sunt fără prihană în această privință (...). O serie de autori
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reconsiderări, dar numai ale realismului, deci „sfertul de veac” dinainte de 1944, pomenind și de Tudor Arghezi, uitând că și el l-a aplaudat pe Sorin Toma: „Munca scriitoricească, și îndeobște aceea legată de creația literară (cum e munca editorului, a redactorului de revistă, a istoricului literaturii) - are o anumită asemănare cu a plugarului. Plugarul asvârle sămânța în brazdele deschise, cu nobilul său gest milenar, sau invizibil, prin țevile articulate ale semănătoarei mecanice. Și după aceea, nu se mai întâmplă multă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu oameni și fapte, încolțesc cărți, poeme, articole, ce vor îmbogăți viața noastră literară și vor da hrană spirituală poporului nostru, peste șase luni sau un an, sau mai mult, într-adevăr, nu numai colectiviștii noștri, ci și scriitorii, editorii, redactorii de reviste, criticii literari, istoricii literaturii, trebuie să are și să samene din vreme. Mai ales acuma. Nu mai e decât un an până la împlinirea unui deceniu de la 23 August 1944. Zece ani de când poporul nostru a intrat pe făgașul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
comunicării, Laurențiu Șoitu • Politica și presa, Gheorghe Schwartz • Semiotică. Societate. Cultură, Daniela Rovența-Frumușani • Teoria literară, Dumitru Tiutiuca • Tipologia presei românești, Marian Petcu • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu Redactor: Lucian Dîrdală Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2003 • Apărut: 2003 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Mihăieș, funcționari. După ce urmează cursurile gimnaziale și liceale la Arad, intră la Facultatea de Filologie, secția engleză-franceză, a Universității din Timișoara, pe care o va absolvi în 1980. Un an predă în comuna Vârciorog, județul Bihor, iar în 1981 devine redactor la revista „Orizont”, unde debutase în 1978. Colaborează la „Familia”, „Amfiteatru”, „Dialog”, „Opinia studențească”, „Secolul 20”, „România literară”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice” ș.a. Primul volum, De veghe în oglindă, îi apare în 1988. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
Podul Iloaie, Tg. Frumos și Trustul Regional Iași. Trece apoi la munca de cercetare în domeniul economiei agrare unde rămâne până la încheierea carierei. Pentru merite în cercetare este ales membru în conducerea mai multor organizații de specialitate și este numit redactor-șef al publicației trimestriale „Cercetări agronomice în Moldova”. Devine doctor în agronomie, urmează un lung șir de studii în domeniu, studii apreciate atât în țară cât și în străinătate. A avut o activitate publicistică foarte bogată: 22 cărți și broșuri
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
calitate de profesor consultant și conducător de doctorate. Concomitent cu activitatea didactică, ca și în perioada anterioară, Vasile Harea a desfășurat o vastă și variată muncă științifică și publicistică. Încă din ultimul an de seminar (1916) devine colaborator, iar apoi redactor al ziarului Cuvântul moldovenesc, la conducerea căruia se afla Pantelimon Halippa. Între anii 1917-1918 devine unul dintre cei mai combativi ziariști ai presei românești din Chișinău. Atât la Cuvântul moldovenesc (ca redactor și apoi prim-redactoră cât și la România nouă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
an de seminar (1916) devine colaborator, iar apoi redactor al ziarului Cuvântul moldovenesc, la conducerea căruia se afla Pantelimon Halippa. Între anii 1917-1918 devine unul dintre cei mai combativi ziariști ai presei românești din Chișinău. Atât la Cuvântul moldovenesc (ca redactor și apoi prim-redactoră cât și la România nouă (1918), publicație editată de Onisifor Ghibu, Vasile Harea a fost o prezență remarcabilă. După Actul Unirii de la 27 martie 1918, a fost redactor la oficiosul Sfatul Țării, iar din toamna aceluiași an
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
presei românești din Chișinău. Atât la Cuvântul moldovenesc (ca redactor și apoi prim-redactoră cât și la România nouă (1918), publicație editată de Onisifor Ghibu, Vasile Harea a fost o prezență remarcabilă. După Actul Unirii de la 27 martie 1918, a fost redactor la oficiosul Sfatul Țării, iar din toamna aceluiași an a devenit deputat în Sfatul Țării de la Chișinău și a votat unirea fără condiții. Între anii 1923- 1924, la Iași, participă la redactarea ziarului Îndrumarea, alături de Radu Cernătescu, Horia Hulubei, Oscar
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ieșeană. S-a născut în Chișinău, la 2 septembrie 1940. După studiile gimnaziale și liceale la Brăila și Focșani (1954-1958), a urmat cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea Al.I.Cuza din Iași (1962- 1967). După absolvirea facultății, a fost redactor la Radio Iași (1967-1970), redactor la Editura Junimea (1970-1973), secretar literar la Teatrul Luceafărul (1973-1979), secretar literar - ARIA, filiala Iași (1979-1983), inspector la Centrul de îndrumare a creației populare (1983-1989), muzeograf la Complexul muzeal (1989-1990), muzeograf la Muzeul Literaturii Române
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Chișinău, la 2 septembrie 1940. După studiile gimnaziale și liceale la Brăila și Focșani (1954-1958), a urmat cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea Al.I.Cuza din Iași (1962- 1967). După absolvirea facultății, a fost redactor la Radio Iași (1967-1970), redactor la Editura Junimea (1970-1973), secretar literar la Teatrul Luceafărul (1973-1979), secretar literar - ARIA, filiala Iași (1979-1983), inspector la Centrul de îndrumare a creației populare (1983-1989), muzeograf la Complexul muzeal (1989-1990), muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000), din care la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din inițiativa sa s-a restaurat biserica Trei Ierarhi și biserica Sf. Neculai Domnesc din Iași. Lui Iosif Naniescu i se datorează și apariția Revistei teologice, care a văzut lumina tiparului la Iași, între anii 1883 și 1887, având ca redactori pe Constantin Erbiceanu și Dragomir Demetrescu. Toate aceste fapte i-au adus stima contemporanilor care l-au serbat în ziua de 6 iulie 1900, la Iași. Nu după multă vreme de la această aniversare, la 26 ianuarie 1902, mitropolitul Iosif Naniescu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
, revistă apărută la Alba Iulia, lunar, între septembrie 1938 și martie 1939. Director responsabil este Liviu Bica, iar redactori - Ion Țolescu-Văleni și V. Oprescu-Spineni. M. A. își propune să fie o publicație de afirmare a tinerilor („să înălțăm talentul tânăr către culmile înveșmântate în freamătul cerului românesc”) și, pe de altă parte, să devină purtătoarea de cuvânt a doleanțelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
și Filosofie (1929-1933). A fost toată viața funcționar în Ministerul de Finanțe (1933-1969). A debutat cu versuri, în 1930, în revista studențească „Licăriri”. A colaborat cu poezii și publicistică literară la „Litere”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, unde a fost și redactor (1934-1936), „Raza literară”, „Jurnalul”, „Luceafărul” și la alte publicații interbelice. Versuri i-au fost incluse și în colecția brașoveană „Caietele iubirii” (Poteci, 1940). A semnat și cu pseudonimele P. Barbaru, N. Vrajbă, B. Chiril sau Chiriță Barbu. Inițiativele editoriale ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
retras din această comisie. Vladimir Tismăneanu a precizat că Sorin Antohi s-a retras din comisia de la Cotroceni încă din 24 mai 2006, "din motive de sănătate". În scrisoarea de 19 pagini trimisă "Cotidianului", Sorin Antohi spune că a fost redactor-șef al revistei studențești ieșene "Dialog" încă din 1981. I-am scris lui Sorin și i-am amintit că abia în primăvara-vara lui '82, după ce am demisionat, i-am predat ștampila pentru B.T. (bun de tipar), ca viitor redactor-șef
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fost redactor-șef al revistei studențești ieșene "Dialog" încă din 1981. I-am scris lui Sorin și i-am amintit că abia în primăvara-vara lui '82, după ce am demisionat, i-am predat ștampila pentru B.T. (bun de tipar), ca viitor redactor-șef. Mi-a spus că va rectifica aceste date în C.V.-ul său. Putea, la fel, să uite că nu și-a susținut doctoratul? Oricine putea accesa site-ul universității din Budapesta, în care se menționa anul 1995 ca an
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Era prea "culturalist" pentru vremurile acelea. În schimb, din volumul de poezii din 1989 a rămas cam o treime. Mai trist e că nici nu știu exact cât a tăiat cenzorul Velescu de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, și cât redactorul meu de carte, delicatul poet Florin Mugur. Nici titlul Căutarea Căutării n-a rămas. Dacă nu repudiez complet acel volum e doar datorită faptului că au acceptat titlul Pharmakon, într-o perioadă când nu se puteau da titluri în limbi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
valoare apropiată cu a lui Pleșu, pe care de asemenea îl respect mult, nu este de acord cu articolul meu, pentru cine și pentru ce să mai scriu la ziar?! Poate că voi putea reveni cu acest prilej. Toni Hrițac, redactorul șef, și Cerasela Cirimpei, coordonatoarea paginii, mi-au spus mereu că nu mi-au închis rubrica și că pot reveni oricând. De fapt, la rugămintea Ceraselei, abia am reușit să scriu chiar și despre bunul părinte Constantin Galeriu acele evocări
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe care o slujise, cu toate micile lui izbânzi pe care le trâmbițează acum ca pe niște autentice fapte de arme. Tocmai trâmbițându-le își exhibă limitarea. CTP era proaspăt, fără datorii și posibile încrengături subterane. În 1981, student fiind, redactor-șef al revistei Universității "Al.I.Cuza" "Dialog" într-o întâlnire studențească, la Suceava, Ion Cristoiu deplângea absența jurnaliștilor tineri preocupați de politică și de editorialul politic. Nu-mi venea să cred, mă uitam la el ca la un extraterestru
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sunt oameni cultivați, dar cei mai mulți nu sunt sau nu au fost vreodată jurnaliști. Realitatea într-o redacție este alta". (CTP, 25.11.06, Ziarul de Iași). Deși am fost șase ani jurnalist la "Ziarul de Iași", în paralel, nouă ani redactor la revista "Contemporanul" din București și doi-trei ani am realizat emisiuni de radio la Nord-Est, emisiuni TV la TeleM, nu cred că doar experiența te poate face un bun profesor. Cartea rămâne esențială într-o universitate, iar (și) absența culturii
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Librăria Romulus Guga, str. Trandafirilor nr. 23, tel. 0265/161739 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 tel. 0256/220949 Redactor: Nicoleta Mitroiu Tehnoredactor: Elena Munteanu Bun de tipar: 2007 • Apărut: 2007 • Format 1/16 (54(84) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
începe învățătura în comuna natală și, după un stagiu în armată, studiază la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1970-1974), devenind colaborator și doctorand la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a RSS Moldovenească (1974-1977). A fost redactor la Editura Literatura Artistică (1978-1981), consultant și secretar al organizației de partid a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. Debutează în 1965 în „Cultura Moldovei”. Mai colaborează la „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă” ș.a. Între 1982 și 1985 a condus cenaclul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
articole. După două încercări rămase fără rezultat datorită contextului cultural-politic, publicația, numită acum „Anuarul de Folclor”, reapare în 1980, patronată de Sectorul de etnologie și sociologie de pe lângă Centrul de Științe Sociale al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și avându-l ca redactor responsabil pe Ion Taloș. Din 1985, redactor responsabil este Ion Cuceu, iar din 1990 se revine la vechea denumire: „Anuarul Arhivei de Folclor”. Noua publicație era închinată „împlinirii a 50 de ani de la întemeierea Arhivei de Folclor a Academiei Române” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]