17,422 matches
-
corectate astfel: În momentul când mingea este lovită de jucătorul la serviciu, fiecare echipă așezată conform cu ordinea la rotație trebuie să fie plasată în interiorul propriului său teren de joc (cu excepția jucătorului la serviciu). Pozițiile jucătorilor sunt numerotate după cum urmează : Poziții relative între jucători: Pozițiile jucătorilor sunt determinate și controlate prin pozițiile picioarelor lor în contact cu solul, după cum urmează: O echipă comite o greșeală de poziție dacă un jucător nu ocupă poziția sa corectă în momentul când mingea este lovită de
Volei () [Corola-website/Science/299401_a_300730]
-
face obiectul unui dumping atunci cand prețul sau de export către Comunitate este mai mic decât prețul comparabil, practicat în cadrul relațiilor comerciale normale, pentru produsul similar în țară exportatoare. De asemenea, regulamentul 2423/88 privind practicile de dumping și subvențiile relative la importurile din țările nemembre ale Comunității Europene relevă necesitatea că măsurile de protecție comercială de întreprins în caz de dumping și subvenții să fie întemeiate pe principii uniforme. Dacă dumpingul constă într-o politică de prețuri reduse sub costul
Dumping () [Corola-website/Science/298745_a_300074]
-
aceea, știința hazardului a apărut ca o necesitate. studiază legile după care evoluează fenomenele aleatoare. Aplicarea matematicii la studierea fenomenelor aleatoare se bazează pe faptul că, prin repetarea de mai multe ori a unui experiment, în condiții practic identice, frecvența relativă a apariției unui anumit rezultat (raportul dintre numărul experimentelor în care apare rezultatul și numărul tuturor experimentelor efectuate) este aproximativ același, oscilând în jurul unui număr constant. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci unui eveniment dat îi putem asocia un număr
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
la un zar; b) imposibil- evenimentul apariției feței "7" la un zar; c) aleator - evenimentul apariției feței "3" la un zar. În cazul unui număr n suficient de mare de experimente în care evenimentul E apare de m ori, frecvența relativă m/n poate fi socotită ca valoarea probabilităților. Această valoare se numește probabilitatea (statistică a) evenimentului E și se notează P(E); formula 3. Probabilitatea reuniunii unui număr de evenimente incompatibile este egală cu suma probabilităților acestor evenimente: P(Eformula 4Eformula 5Eformula 6Eformula 7... formula 8Eformula 9
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
dispersia σ². Probabilitatea ca modulul diferenței (x-μ) să fie mai mare sau egal cu un număr oarecare ε>0 este mai mică sau egală cu câtul dintre dispersia σ² și pătratul lui ε. formula 60 Probabilitatea ca modulul diferenței dintre frecvența relativă a evenimentului E în cazul a n experimente (n suficient de mare) și probabilitatea p a evenimentului E să fie mai mic ca ε pozitiv, arbitrar de mic e aproximativ egală cu unu. formula 61 Probabilitatea ca modulul diferenței dintre media
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
în două probleme similare mai mici urmată de integrarea soluțiilor lor. Dimensiunile formelor geometrice autosimilare, adică a formelor ale căror părți se aseamănă cu imaginea de ansamblu sunt, de asemenea, bazate pe logaritmi. Scările logaritmice sunt utile pentru cuantificarea schimbării relative ale unei valori în locul diferenței absolute. Mai mult decât atât, pentru că funcția logaritmică log("x") crește foarte încet pentru a "x" mari, scările logaritmice sunt folosite pentru a comprima date științifice cu game mari de variație. Logaritmii apar și în
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
transformare din starea sa într-o altă stare aleasă ca stare de referință. Energia este o "funcție de stare". Când un sistem fizic trece printr-o transformare, din starea sa în starea de referință, rămân în natură schimbări cu privire la poziția sa relativă și la proprietățile sistemelor fizice din exteriorul lui, adică: atât ale lui cât și ale sistemelor din exteriorul său. Efectele asupra sistemelor externe se numesc "acțiunile externe ale sistemului în cursul transformării". Dacă acțiunile sunt exclusiv sub forma efectuării de
Energie () [Corola-website/Science/298843_a_300172]
-
mărime "asociată" acesteia. Partea din energia totală a unui sistem fizic în a cărei expresie "intervin dintre mărimile din cinematică doar cele care caracterizează configurația geometrică a corpurilor din sistem" se numește "energie potențială". Energia potențială depinde numai de poziția relativă a corpurilor din sistem și față de sistemele din exterior. Energia potențială poate fi sub diferite forme: de deformare, elastică, gravitațională, electrică etc. Partea din energia totală a unui sistem fizic care depinde "exclusiv de mărimile de stare interne" se numește
Energie () [Corola-website/Science/298843_a_300172]
-
Toplița-Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr. Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare, sunt în număr de 5 și au altitudini relative de 4-5 m, 12-15 m, 25-30 m, 35-40 m și 60-70 m (I. Bojoi, Swizewski, 1970; C. Swizewski, 1980). Însă, V. Mihăilescu (1963) consideră nivelul de 40 m ca fiind terasa superioară, moment în care drenajul fostului lac devine un
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
împlinit. Din studiile realizate până în prezent, reținem că B. Bulla (1943), citat de T. Bandrabur și Veronica Codarcea (1974), menționează pe sectorul în aval de Remetea prezența a 6 nivele de terasă (în care include și lunca) cu următoarele altitudini relative: 0,4-1,5 m, 10 m, 18-27 m, 35-45 m, 60-70 m și 95-110 m. M. Iancu și Tr. Ichim, într-o comunicare din 1971, citată tot de autorii mai sus menționați, au vorbit de existența a 5 terase cu
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
4-1,5 m, 10 m, 18-27 m, 35-45 m, 60-70 m și 95-110 m. M. Iancu și Tr. Ichim, într-o comunicare din 1971, citată tot de autorii mai sus menționați, au vorbit de existența a 5 terase cu altitudini relative de 3-4 m, 8-10 m, 18-20 m, 28-30 m și 45-55 m. Cercetările detaliate efectuate de T. Bandrabur și Veronica Codarcea (1974) au scos în evidență existența, deasupra luncii, a 8 terase, cu următoarele altitudini relative: 4-5 m, 5-10 m
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
5 terase cu altitudini relative de 3-4 m, 8-10 m, 18-20 m, 28-30 m și 45-55 m. Cercetările detaliate efectuate de T. Bandrabur și Veronica Codarcea (1974) au scos în evidență existența, deasupra luncii, a 8 terase, cu următoarele altitudini relative: 4-5 m, 5-10 m, 15-20 m, 35-40 m, 55-60, 70-80 m, 90-100 m și 110-120 m. Conform autorilor, valoarea altitudinii relative a fiecărei terase, urmărită de-a lungul Mureșului, indică uneori o creștere, din cauza proceselor deluviale și coluviale, alteori o
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
T. Bandrabur și Veronica Codarcea (1974) au scos în evidență existența, deasupra luncii, a 8 terase, cu următoarele altitudini relative: 4-5 m, 5-10 m, 15-20 m, 35-40 m, 55-60, 70-80 m, 90-100 m și 110-120 m. Conform autorilor, valoarea altitudinii relative a fiecărei terase, urmărită de-a lungul Mureșului, indică uneori o creștere, din cauza proceselor deluviale și coluviale, alteori o scădere, datorită eroziunii. Aceste creșteri sau scăderi ale altitudinilor relative nu au decât o valoare locală. Între Toplița și Deda, Defileul
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
70-80 m, 90-100 m și 110-120 m. Conform autorilor, valoarea altitudinii relative a fiecărei terase, urmărită de-a lungul Mureșului, indică uneori o creștere, din cauza proceselor deluviale și coluviale, alteori o scădere, datorită eroziunii. Aceste creșteri sau scăderi ale altitudinilor relative nu au decât o valoare locală. Între Toplița și Deda, Defileul Mureșului se înscrie ca un veritabil culoar transversal, lung de aproximativ 34 km, axat pe linia de întâlnire a revărsărilor de lavă și acumulările de piroclastite provenite din Munții
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
și acumulările de piroclastite provenite din Munții Căliman (în nord) și Munții Ghiurghiuliu (în sud). Alternanțele dintre lave și piroclastite au generat apariția lărgirilor intramontane (Stânceni, Lunca Bradului, Răstolița) în cuprinsul cărora se găsesc 4 nivele de terase, cu altitudini relative de 1-2 m, 10 m, 20-22 m și 40-50 m (Geografia României, III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, 1987). În Subcarpații Transilvaniei, în Depr. Deda-Porcești, V. Gârbacea și V. Belozerov (1963) disting pe valea Mureșului 5 nivele de terasă: 8-10
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
Mureșului, precum și la scara generală a teraselor râurilor principale din latura de vest a țării (T. Morariu, V. Gârbacea, 1960)“, iar altitudinea constantă a terasei superioare — care se întrepătrunde pe unele porțiuni cu nivelul suprafeței de 350-380 m — dovedește stabilitatea relativă a structurilor și influența redusă a mișcărilor neotectonice și rolul dominant al variațiilor climatice succedate din Pliocenul superior până în prezent. Înălțimile relative nu depășesc limitele obișnuite și sunt determinate de variațiile locale ale constituției petrografice și ale condițiilor în care
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
constantă a terasei superioare — care se întrepătrunde pe unele porțiuni cu nivelul suprafeței de 350-380 m — dovedește stabilitatea relativă a structurilor și influența redusă a mișcărilor neotectonice și rolul dominant al variațiilor climatice succedate din Pliocenul superior până în prezent. Înălțimile relative nu depășesc limitele obișnuite și sunt determinate de variațiile locale ale constituției petrografice și ale condițiilor în care se desfășoară eroziunea și acumularea, inclusiv aportul lateral. Contribuția acestui aport lateral la formarea teraselor inferioare este atât de mare încât a
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
indică terasa de 50-60 m (175 m alt. abs.) de la Lipova ca fiind cea mai dezvoltată în Câmpia Vingăi. Sub această terasă, pe unele văi locale, s-a săpat ca treaptă terasa de la 150 m la Lipova (18-23 m alt. relativă), iar peste terasa de 50-60 m apare numai un petic (la Mașolc) din terasa de 200 m (80-90 m alt. relativă), la altitudini locale de 170-192 m. M. Bizerea (1973) a cartat în Câmpia Vingăi următoarele nivele de terase, pe
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
terasă, pe unele văi locale, s-a săpat ca treaptă terasa de la 150 m la Lipova (18-23 m alt. relativă), iar peste terasa de 50-60 m apare numai un petic (la Mașolc) din terasa de 200 m (80-90 m alt. relativă), la altitudini locale de 170-192 m. M. Bizerea (1973) a cartat în Câmpia Vingăi următoarele nivele de terase, pe care le-a numit morfologice: - nivelul Seceani sau Podul Seceanilor (la 180 m), care se întinde și la est de valea
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
ca aparținând de lunca înaltă și sunt conuri, iar cele de 130-140 m, ca reprezentând un glacis prelung de luncă. Autorul afirmă că t3 este cea care se ridică peste luncă, la altitudini absolute de 150-160-175 m (40-55 m alt. relativă) și „terasa cheie“ în Câmpia Vingăi, de pe ea izvorând Măgherușul și alte cursuri, foste brațe ale Mureșului, care se îndreaptă spre Bega. T2 a fost identificată avale de Aluniș-Frumușani, având 10-15 m (130-140 m alt. abs.) și scăzând la 3-5
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
dealul Grădețului, afirma că avem de a face cu o fortificație dacică. La baza teoriei stă denumirea dată de localnici, „Zidina dacilor“, cât și asemănarea aparentă, ca amplasare și tip de zidire, cu fortificațiile dacice din Munții Orăștie, aflate în, relativă, apropiere. Vasile Dimitrescu, un istoric local, 20 de ani mai târziu, dă primele informații tehnice cu privire la planul cetății și grosimea zidurilor, aducând o altă informație cu privire la legendele care circulau printre localnici. Astfel aduce la cunoștință că localnicii mai numesc ruinele
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
deCODE genetics a finanțat înființarea unei baze de date de genealogie care încearcă să acopere toți locuitorii cunoscuți ai Islandei, considerând că această bază de date, "Íslendingabók", este o unealtă valoroasă pentru efectuarea de cercetări asupra bolilor genetice, dată fiind relativa izolare a populației islandeze. Se crede că populația insulei a fluctuat între 40.000-60.000 în perioada dintre prima colonizare și mijlocul secolului al XIX-lea. În acea perioadă, iernile reci, depunerile de cenușă vulcanică și ciuma bubonică au afectat
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
naștere), sex (mai mic la femei din cauza pierderilor fiziologice de sânge și a acțiunii inhibitoare a hormonilor estrogeni), altitudine (numărul este mai mare la altitudine din cauza scăderii pO2). Stările de emoție, efortul fizic, creșterea temperaturii mediului duc la o creștere relativă a numărului de eritrocite circulante datorită efectului simpatic ce produce contracția splinei. Scăderile patologice ale numărului de hematii constituie anemiile a căror clasificare este complicată de multitudinea de factori (morfologici, etiologici, eritrokinetici) pe care trebuie să-i luăm în considerare
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Wieliczka-Gdów. Creasta de sud este mai înaltă, în timp ce creasta de nord duce la drumul național 94. În apropierea orașului se află pe autostrada A4 (drumul european E40), care într-un viitor apropiat va conecta Cracoviade Ucraina. În ciuda teritoriului mic, altitudinea relativă a orașului este peste 137m: cel mai înalt munte ajunge la 361,8 metri deasupra mării, iar cel mai jos punct se afla la o altitudine de 224 de metri deasupra nivelului mării. La 9 iunie 1772 Wieliczka a fost
Wieliczka () [Corola-website/Science/297823_a_299152]
-
Cei mai mulți dintre atomii care alcătuiesc Pământul și pe locuitorii săi au fost prezenți, în forma lor actuală, în nebuloasa care s-a contractat dintr-un nor molecular pentru a forma Sistemul Solar. Restul sunt rezultatul dezintegrării radioactive, și proporția lor relativă poate fi folosită pentru a determina prin . Majoritatea heliului din scoarța Pământului (aproximativ 99% din heliul din sondele de gaze, așa cum arată abundența mai scăzută de ) este un produs al dezintegrării alfa. Există pe Pământ câteva urme de atomi care
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]