17,656 matches
-
Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
dat numele său întregului teritoriu al țării care s-a eliberat de sub dependența maghiară și a devenit stat feudal de sine stătător, sub Bogdan I Voievod (1359-1365). Sigiliul târgului a purtat inscripția latină: "„Sigiliul orașului Moldavia, capitala Țării Moldovenești“". Sub urmașii acestuia, în timpul lui Lațcu Vodă (1365-1373), capitala s-a mutat la Siret, iar în anul 1388, sub domnia lui Petru Mușat (1375-1391), a fost fixată în orașul Suceava. Lupta de la Baia din 14-15 decembrie 1467 între oștile moldovenești conduse de
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Iași nr. 69 din 19 iulie 1895. Luxița "“marquise de Bedmar née Palladi”" a murit la Napoli, la 24 februarie 1860, la vârsta de numai 40 de ani. Ea a avut un singur fiu, Rodrigo Acunia, care a murit fără urmași. Fostul ei soț s-a recăsătorit mai târziu. Moștenitorii averii sale au fost pe rând Don Rodrigo Acunia (fiul Luxiței Paladi, care a murit fără urmași), Don Emanoil Acunia, marchiz de Bedmar (soțul Luxiței) și apoi Carolina Montofor și Garcia
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
de ani. Ea a avut un singur fiu, Rodrigo Acunia, care a murit fără urmași. Fostul ei soț s-a recăsătorit mai târziu. Moștenitorii averii sale au fost pe rând Don Rodrigo Acunia (fiul Luxiței Paladi, care a murit fără urmași), Don Emanoil Acunia, marchiz de Bedmar (soțul Luxiței) și apoi Carolina Montofor și Garcia Infanta Marchiză de Bedmar (a doua soție a marchizului). Niciunul dintre ei nu au îndeplinit voința defunctei referitoare la rezidirea bisericii vechi din Baia. În consecință
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Ștefan Constantinescu de la Facultatea de Belle Arte din București. Biserica a fost sfințită în anul 1947, apoi, în anul următor, ca urmare a voinței ctitorilor, capela, împreună cu pământul deținut de familia Inculeț au fost donate Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de către urmașii boierului Ion Inculeț. Destinația inițială a bisericii a fost cea de capelă-necropolă, aici aflându-se mormintele lui Ion Inculeț și al soției sale, principesa Ruxandra Bașotă-Cantacuzino. Ion Inculeț a încetat din viață la data de 19 noiembrie 1940, dar deoarece
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
Georgiei, a creat un stat între Soterioupolis (azi Borça) și Sinope, mai târziu chiar și în Crimeea. Împărații din Trapezunt s-au intitulat "Megas Comnen" și în primă fază s-au mai numit și "Împărat al romanilor", deoarece se credeau urmașii de drept ai împăraților bizantini, însă acest titlu a fost cedat împăratului de la Constantinopol, titlul celui din Trapezunt fiind înlocuit cu "Împărat și Autocrat peste tot Estul, peste Iberia (Caucaz, nu Spania) și peste provinciile Transmarine". Statul se mai numea
Imperiul din Trapezunt () [Corola-website/Science/308859_a_310188]
-
a rupt aceste alianțe, sperând să fie ajutat de puterile europene. Dar n-a fost așa, în 1461, sultanul Mehmed al II-lea Fatih a cucerit Sinope, la înfrânt pe Uzun Hassan, apoi a cucerit Trapezuntul pe 15 august. Ultimul urmaș al Imperiului Roman se sfârșise.
Imperiul din Trapezunt () [Corola-website/Science/308859_a_310188]
-
și strada Ion Mincu. Parcul a fost amenajat după anul 1832, anul în care a fost construită șoseau Kiseleff, din pădurea aflată în această parte a Bucureștiului. Desăvârșirea parcului este legată de numele lui Gheorghe Bibescu și de fratele acestuia, urmașul la tron, Barbu Știrbey. Arhitectul peisagist după planurile căruia a fost amenajat parcul este Wilhelm Mayer, peisagistul care a contribuit și la amenajarea Parcului Cișmigiu. În prezent parcul are o suprafață de 31.690 m². În interiorul parcului sunt presărate mai
Parcul Kiseleff () [Corola-website/Science/308896_a_310225]
-
Daciei. Imnul Daciei este o compoziție muzicală care vine să ne descrie vitejia și dârzenia poporului dac, calități care sunt caracteristice și fotbaliștilor echipei Dacia Chișinău. Este ca un îndemn pentru jucători ca să dovedească pe teren prin fapte că sunt urmașii demni ai dacilor. Imnul Daciei: „Protejați de soare, de cerul albastru, Luptători din fire, cu sufletul curat, Victoria ni-i crezul din vremile străbune, Așa suntem noi, DACII, de jos pâ-n la-mpărat. Măreți sîntem în idealuri, Bazați sîntem pe
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]
-
Aceasta se născuse în anul 1785 în satul Bănești sub numele de Paraschiva Brihuescu. Ea s-a căsătorit cu Vasile Iurașcu din Joldești, cu care a avut nouă copii, unul dintre ei fiind Raluca, mama lui Mihai Eminescu. Cu toate că era urmaș de boier, Vasile Iurașcu a dus o viață răzeșească. Paraschiva Iurașcu a decedat la vârsta de 51 de ani, după cum se spune din bătrâni. Venind iarna de la Joldești la Bănești cu trăsura, probabil pentru a-și vedea rudele, trăsura s-
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
înființat în urma prevederilor Convenției de la Londra din 1832 a Marilor Puteri - Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Monarhia din iulie Franceză și Imperiul Rus. Statul a fost recunoscut internațional prin tratatul de la Constantinopol, Imperiul Otoman aceptându-i independență totală. a fost urmașul Guvernului provizoriu grec al primei Republici Elene, stabilite în timpul războiului de independență al Geciei. Regatul a durat până în 1924, când a fost abolită pentru prima oară monarhia și a fost proclamată a doua Republică Elenă. Momarhia a fost restaurată în
Regatul Greciei () [Corola-website/Science/309776_a_311105]
-
pe mama sa vitregă în Arévalo, în ceea ce era practic pentru familie un exil. Henric al IV-lea, al cărui mariaj cu Blanca de Navara a fost anulat înainte să aibă loc, s-a recăsătorit cu scopul de a avea urmași proprii. S-a căsătorit cu Ioana a Portugaliei. Soția sa a născut-o pe Ioana, numită și "Juana la Beltraneja", prințesă de Castilia. Pe când Isabela avea aproximativ zece ani, a fost chemată împreună cu fratele ei la curte, pentru a putea
Isabela I a Castiliei () [Corola-website/Science/309911_a_311240]
-
Georgiei. Tratativele au luat timp și au fost depășite de evenimente. În iunie 1448, Teodor, fratele lui Constantin, a murit în principatul său de la Selymbria. La 31 octombrie, în același an a murit și împăratul Ioan al VIII-lea. Posibilii urmași la tronul Constantinopolului se reduseseră la trei: Constantin și frații săi, Dimitrie și Toma. Toți stiau că pretendentul cel mai favorizat de răposatul împărat era Constantin. Acesta o declarase chiar și pe patul de moarte. Toți știau, de asemenea, că
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
strămoșilor săi, Teodora, văduva lui Mihail al VIII-lea, și a fiului ei, Andronic al II-lea, și la fel, a mult respectatului său tată, Manuel al II-lea; și îl îndemna să le urmeze pilda și să fie un urmaș demn al primului Constantin , cel întocmai cu Apostolii, în mărturisirea și apărarea dreptei credințe, necontaminată de greșelile latinilor. Alții erau însă pregătiți să-l accepte pe Constantin ca împărat legiuit, datorită descendenței sale și, de asemenea, pentru că nu exista nici o
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
se fi lăsat adormită, într-o falsă idee de siguranță, de știrile venite din Răsărit. Eugeniu al IV-lea murise în 1447. La începutul lui aprilie 1451, Constantin l-a trimis pe Andronic Bryennios Leontaris să-i facă o vizită urmașului acestuia, Nicolae al V-lea. Andronic a trecut prin Veneția, unde, cel puțin, i s-a îngăduit să recruteze pentru împăratul său un număr de arcași din Creta. A mers mai departe, la Ferrara, unde i-a prezentat marchizului Borso
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
și publicistică". La 6 octombrie 2004 a fost dezvelit în fața noului "Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”" un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horia Flămându. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul al unei personalități germane din Banatul Montan.
Alexander Tietz () [Corola-website/Science/309294_a_310623]
-
nu îl trece prin puterea sentimentului religios"". Cu ocazia construirii acestui locaș de cult, Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, a decis să rupă tradiția familiei sale princiare și să desemneze mănăstirea drept viitoare necropolă a sa și a urmașilor săi, înzestrând-o în acest scop cu odoare de preț și moșii. Astfel, între pronaos și naos a fost amenajată o încăpere a mormintelor. Lângă peretele sudic, înspre pronaos, se află mormântul domnitorului Petru Rareș. Pe mormântul său se află
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
99 de ani. În momentul primirii clădirii aceasta era o ruină. Cu investiții de 17 miliarde lei vechi, subvenții de la bugetul statului, clădirea a fost reparată devenind folosibilă, și s-a construit chiar un nou etaj. Fiind însă casă naționalizată, urmașii foștilor proprietari au revendicat clădirea. Inițial au acceptat despăgubiri bănești, dar datorită creșterii prețurilor pe piața imobiliară și lucrărilor făcute la clădire, au ajuns la concluzia că e preferabil să înapoieze despăgubirile și să ceară restituire în natură, ceea ce legea
Asociația Memorialul Revoluției din Timișoara () [Corola-website/Science/309344_a_310673]
-
De asemenea, aceste așezări seleucide au constituit un stat-tampon benefic pentru regiune. Regele Armeniei, Tigranes cel Mare, a invadat Siria seleucidă, intitulându-se regele Siriei, văzând în aceasta o oportunitate în privința expansiunii statului său. Dar acesta nu a fost sfârșitul urmașilor lui Seleucus I Nicator. Mulțumită înfrângerii suferite de Tigranes în fața lui Lucullus în 69 î.Hr., Antioh al XIII-lea , un nobil seleucid, preia frâiele Siriei. Dar războiele civile dintre Antioh și ceilalți nobili au continuat. Pompei vede în aceste conflicte
Imperiul Seleucid () [Corola-website/Science/309464_a_310793]
-
III-lea în 1702. Maria murise în 1694. Un act al Parlamentului a stabilit în 1701, că în cazul în care linia de succesiune se va stinge, coroana va fi preluată de o verișoară germană, Sofia de Hanovra, sau de urmașii protestanți ai acesteia. La moartea Annei în 1714, pe tronul Angliei a urcat fiul Sofiei, George I al Marii Britanii, strănepot al regelui Iacob al II-lea. Din căsătoria cu Anne Hyde, Iacob a avut opt copii, din care doar doi
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
să depisteze ruda cea mai apropiată a lui Henric al III-lea al Franței, în persoana lui Henric de Bourbon, regele Navarei. Pentru a depista înrudirea celor doi, trebuie să ne întoarcem abia în secolul XIII. Henric de Navara era urmașul pe linie masculină al contelui Robert de Clermont, cel de-al șaselea fiu al Sfântului Ludovic. Henric de Navara, protestant, a trebuit să se convertească la catolicism pentru a putea deveni rege al Franței sub numele de Henric al IV
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
venit la Timișoara, unde, începând din 3 aprilie 1941, a fost angajat al comunității evreiești timișorene. Inițial, îndeplinea două funcții: preda religia opt ore pe săptămână la liceul israelit și avea totodată funcția de rabin la Templul din Fabric, ca urmaș al lui "Iacob Singer (1867-1939)", care fusese timp de decenii prim-rabinul templului. Neumann s-a căsătorit în 9 mai 1948. Soția sa, Edit Fuchs, originară din Sighetu Marmației, a supraviețuit deportării la Auschwitz. Sub pseudonimul "„Năuneanu"" a colaborat la
Ernest Neumann () [Corola-website/Science/310463_a_311792]
-
cotidianul "„Banatul"", dar prim-rabinul, căsătorit și având un copil, a renunțat la activitatea ziaristică, deși i-a fost aproape de suflet. La 1 septembrie 1949, a dobândit, în alegeri, titlul de prim-rabin al comunității evreiești neologe din Timișoara, ca urmaș al prim-rabinului dr. Iacob Singer. În scurt timp, tânărul rabin Neumann a reușit să cucerească aprecierea colegilor săi mai în vârstă și inimile enoriașilor timișoreni. Vastele cunoștințe, elocința și simțul diplomatic l-au consacrat de la început. În tragica perioadă
Ernest Neumann () [Corola-website/Science/310463_a_311792]
-
serie de obiecte lucrate artistic: cuiere, colțare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare și lucrări monumentale, cum ar fi troițe și porți. El și-a împodobit și propria casă cu sculpturi în lemn, viu colorate. A încetat din viață în anul 1977. Urmașul său, Dumitru Pop, a ales să locuiască în casa maestrului său, pe care o întreține ca atelier și muzeu. Pe crucea sa, Stan Ioan Pătraș a pus să i se încrusteze următorul epitaf: <poem>"De cu tânăr copilaș " Io am
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
șiită nizară ("Nizariiun") provine de la Califul-Imam al-Mustansir Billah din Califatul Fatimid din Egipt, care l-a numit oficial pe primul său fiu, Nizar, ca Imam-Calif moștenitor. Hasan Ibn Sabbah (1050-1124) (persană حسن صباح), supranumit și „Bătrânul (Înțeleptul) de la Munte” (din ) urmașul lui Rukn-ud-Dīn Khurshăh, (sau Rukn-ud-Dīn Khwarshăh , ), fiul lui Ala a-Din Maḥomed al III-lea și al 27-lea Imam Șiit Nizarit, folosind relațiile pe care le avea cu viitorul Sultan al Sultanatului medieval Turko-Persan Seliuk Nizam (Nizam el Mulk
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]