17,675 matches
-
1 (care, bineînțeles, este același lucru cu 2): locul patru. Apoi la 3/ 1: locul cinci. Se formează o grilă, pe rândurile căreia putem avansa, alternativ, ba într-o direcție, ba în cealaltă, pentru a socoti numerele. Tabloul care descrie așezarea lor este următorul: Loc Număr rațional 1 0 2 1 3 1/2 4 2 5 3 6 1 7 1/3 8 1/4 9 2/3 etc. etc. În cele din urmă, toate numerele ocupă un loc; unele
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a elevului; am putut găsi broșuri prin care li se explică elevilor cum Își pot Îngriji zilnic dantura sau broșuri destinate educației părinților, care conțineau sfaturi referitoare la cum trebuie să discute cu propriii copii despre problemele specifice adolescenței. În ceea ce privește așezarea băncilor În clase, aceasta este asemănătoare cu cea folosită În majoritatea școlilor românești. În timpul lecțiilor este pus accentul pe munca individuală sau În echipe, elevul trebuind să Își formeze un stil de lucru independent. Programul școlar Începe În fiecare zi
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Simona DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93102]
-
moșia Belcești. Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale, ridicați dintre fruntașii comunității, dar și pe vătafii moșiilor, care erau administratori și oameni de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși, Parfeni Ion din Târgu Frumos sau Ion Munteanu din Tupilați. Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de 15 minute aplicăm aceste tehnici și exerciții asupra unui text, sau mai multor texte dintr-o carte cu fonturi destul de mari și scris lizibil. Se face pauză în care ne odihnim ochii. Folosim exercițiul de frecare a palmelor și așezarea lor pe ochi și exerciții de respirație timp de 5 minute. Chiar dacă nu ni se pare chiar atât de important acest exercițiu, trebuie să spun că fiecare pierdere cât de mică este importantă în performanță. De asemeni vom folosi pe
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
sistem) al lui C. Rădulescu-Motru și o reconstrucție filosofică a sa amândouă sub rezerva întemeierii lor ulterioare, pe măsură ce interpretarea de față înaintează care pretind un act revalorizator general-filosofic, iar nu unul particular-disciplinar: ideea locului omului în ordinea universală: omul cumpănește așezarea condiționatului (natural) și a Necondiționatului (Absolutul); el este element de ordine în lume. Această topică universală corespunde unei viziuni de ontologie umană necesară, cred, în tabloul cultural contemporan în care, de o parte, secularizarea tulbură nevoia de absolut a omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
culturală, în genere, de istoria filosofiei, în special. De fapt, orice operă filosofică veritabilă constituie, pentru fiecare epocă, o problemă, un "obiect" asupra căruia se cuvine a reveni. Valabilitatea acestui fapt se răsfrânge, desigur, și asupra reconstrucțiilor filosofice românești. De la așezarea sa în "regula" unui sistem filosofic, opera lui C. Rădulescu-Motru a fost cercetată de hermeneutica filosofică românească fie în intenția de a-i dezvălui modelul filosofic pe care îl întrupează, fie pentru a-i arăta și justifica locul (rolul) în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
apare ca o dispoziție naturală a sufletului omenesc. Altfel, interesul lui este de a descrie comportamentele epistemic și moral în intenția resemnificării (reconstrucției) conceptului metafizicii prin raportarea omului la două lumi diferite: lumea fenomenală și lumea inteligibilă. Refacerea unității umane (așezarea pe același temei a celor două "lumi") prin principiul finalității (omul este scop final al existenței lumii, spune Kant) are un sens relativ. Întâi, pentru că finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
va constitui tema secțiunii de față; ideea după care omul este scop final al existenței lumii va fi tematizată în secțiunea următoare a acestui capitol. Scopul acestor tematizări îl constituie dezvăluirea structurii formale a conceptului kantian al finalității în intenția așezării sale alături de determinismul prin finalitate personalist energetic, pentru a încerca astfel o regândire a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Această revenire asupra înțelesului kantian al formulei "eu sunt" dă seama tocmai de ideea de unitate a subiectului cunoașterii 60, în ultimă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cunoscute; desigur, în tot acest "joc" intervine și moralitatea, fiindcă ea condiționează toate acțiunile care nu au un conținut moral desăvârșit. Concepte precum datoria, imperativul categoric, maxima acțiunii etc. pot fi înțelese, în sensurile lor kantiene, ținând seama de această așezare a subiectului empiric și a celui inteligibil în unitatea de existență a omului. Desigur, persoana nu împlinește această unitate (numită de Kant, în construcția sa etică, "umanitate", ca "formă" a universalului uman). Totuși, fericirea nu poate fi întemeiată decât pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
planul lumii sensibile externe ("cerul înstelat deasupra mea") și pe cel interior al moralității ("legea morală în mine"); f) ca locuitor al naturii, omul este ființă sensibilă ("persoană"); ca locuitor al universului scopurilor, el este ființă inteligibilă ("personalitate"); această dublă așezare a sa nu-i distruge unitatea existențială; g) unitatea de existență a omului apare, într-o primă ipostază a sa, prin formula "eu sunt"; aceasta dă seama, înainte de toate, de ceva exterior "subiectului" care o conștientizează; fiindcă acest ceva exterior
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
evoluției realității. Abia dinspre punctul "final" capătă îndreptățire fiecare moment al ei. Conștiința omenească, forma finală a evoluției energiei, nu este un epifenomen, nici un suprafenomen, ci un fenomen înscris într-o desfășurare, într-o ordine care capătă coerență tocmai prin așezarea ei în această ordine: "Conștiința omenească așa cum o înțelegem noi astăzi nu este o oglindă pasivă, nici o conștiință transcendentală (! n. C.); nu este apoi un epifenomen, care se adaugă, ca o lumină venită din altă lume, peste fondul unei lumi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
liberă" care susține sistemul aptitudinilor fixate într-un gen de muncă. În fond, condiționatul natural și Necondiționatul sunt mai apropiate de "tip" decât de mistic, am putea spune în termenii interpretării de față. Acest fapt are semnificația unei mai bune așezări a omului în ordinea universală, a unei optime utilizări, prin muncă, a energiilor lumii, dar și a unei mai stabile cristalizări a aptitudinilor într-un gen de muncă dat. Omul își păstrează locul de centru de echilibru al ordinii universale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează, crește interesul pentru muncă. Dar deprinderile, deși ordonate într-un gen de muncă, nu sunt dublate de conștiinciozitatea muncii, iar creația, întâmplătoare încă, nu-și are temeiul în aptitudini selectate de eu și întărite prin așezarea lor în structura personalității. Anticipațiile sufletului primesc o organizare superioară celei specifice personalității mistice; la ele contribuie în mai mare măsură rațiunea decât emoția. Raționalizarea treptată a eului transformă unitatea sufletească în sensul îmbogățirii accentelor ei aptitudinale, fără ca prin aceasta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin care este afirmată ființa-în-sine a culturii, și continuitatea natură-cultură, prin care cultura este integrată unității "realității energetice", unității existenței-ca-energie. Acest din urmă sens nu reprezintă o negare a culturii, o rătăcire a specificului său ontologic, ci, mai degrabă, indică așezarea ei, împreună cu natura, pe același principiu: energia în evoluție. C. Rădulescu-Motru este foarte aproape, chiar și atunci când exprimă diferența dintre cultură și natură, de următoarea idee nietzscheană: "Cultura se poate naște și poate înflori numai din viață"198. Cultura este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru, de asemenea, pe structura formală a determinismului prin finalitate și el semnifică un moment intermediar în evoluția personalizată a energiei. Unitatea sa, în individ sau popor, strânge laolaltă toate momentele unui nou destin al omului, confirmându-i acestuia buna așezare la cumpăna condiționatului și Necondiționatului. Tot-odată, unitatea sa este relativ stabilă; finalitatea o scoate din sine și o constrânge să evolueze către o nouă unitate, cea a personalității energetice. "Tipul", ca intermediar, este multiplu și, prin urmare, poate fi gândit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
transformare reală a acesteia, o refacere a ei sub un nou orizont. C. Rădulescu-Motru spune în mai multe rânduri că personalitatea energetică este "ieșită din natură", că ea continuă evoluția naturii, servindu-i acesteia propria finalitate, depășind tocmai prin această așezare a sa în ordinea existenței-ca-energie stricta determinarea naturală. Numai pe acest temei omul capătă un nou relief existențial. Dacă l-ar fi izolat, dacă ar fi făcut din el o apariție spontană și miraculoasă, care să nu aibă în geneza
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
forțat ordinea naturii. Legată fiind însă de natură, existența umană constrânge în sine toate liniile de evoluție a energiei, reface universul însuși prin structura sa, dă sens nou, personalizat, evoluției lumii (existenței-ca-energie). Nu avem de-a face cu impunerea unei așezări noi a energiei ca natură, ci cu reordonarea sa firească printr-un element zămislit de ea însăși. Astfel, determinismul prin finalitate își dovedește valabilitatea și, în urmare, necesitatea. Iar finalitatea nu este doar un principiu rațional care are valabilitate reflexivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe cea a naturii, munca nefiind un gest ne-natural, ci unul natural și cultural totodată; munca este un fapt ce continuă energia naturii și, printr-un agent omul selectează și folosește energiile ce conduc spre cea mai bună stare, "așezare", a lumii. Prin "umanizarea naturii", fiecare formă de energie este adusă în locul propriu, poziționat în funcție de forma finală a evoluției energiei: omul. Întregul univers își dovedește îndreptățirea "existențială" prin raportare la sine, iar nu la un principiu exterior. Faptul esențial care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea după care "funcționarul profesionist" este "stâlpul de rezistență al statului modern și al economiei moderne din Occident"227. Punctul de vedere al lui Max Weber în privința muncii profesionale este contextualizat de relația anunțată mai sus. Dar este posibilă o așezare alături a teoriei sale de cea a lui C. Rădulescu-Motru, întrucât și sociologul german consideră vocația (Beruf), munca profesională în general, ca necesară în evoluția formelor muncii. E drept, cauza acestui fapt nu o găsim în determinarea "energetică" a culturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a tocit (uzat), asemenea supraomului, ci pentru a crea noi moduri ale muncii, prin urmare, pentru a spori energia lumii. Fără îndoială, legătura dintre personalismul energetic și filosofia lui Nietzsche este mai bogată decât am putut cuprinde aici. Dar rostul așezării vocației alături de formele nietzscheene ale excelenței umane l-am gândit ca probă pentru ideea vocației ca model și confirmare a determinismului prin finalitate, care ilustrează suficient sensul reconstrucției antropologice a lui C. Rădulescu-Motru, așezată, după cum am putut constata, în modelul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este activă în el. Altminteri, el nu este decât ceea ce trebuie să fie: "subiectul" predeterminat al unei (false) voințe aflată în subordonare absolută față de Voința supremă. "Omul" lui Renouvier nu are statutul clar raportat la condiționatul natural, chiar dacă judecăm fiecare așezare a sa față de natură în funcție de tipul de "creație" în legea căreia se află. Este mai clară însă poziția lui față de Absolut, cel puțin în prima și ultima sa condiție. De asemenea, prin personalizare, care intervine în condiția păcătoasă a omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
uman: condiționatul natural și Necondiționatul (Absolutul). Re-construcția lumii și omului pare a fi, la Renouvier, insuficientă sieși. Trebuie însă reținută ideea personalizării ca un fel de cale proprie recâștigării de către om a condiției "persoanei primitive", perfectă în situarea sa "cosmică". Așezarea alături a personalismului în varianta lui Charles Renouvier și a personalismului energetic este utilă reconfirmării angajamentelor ontologice ale acestuia din urmă și dezvăluirii diferențelor dintre modelele lor antropologice. Deși personalismul era, după socotința filosofului francez, "adevăratul nume care convine doctrinei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primul caz, proiectul de schimbare a condiției persoanei ia forma unui plan social care are ca țel deschiderea persoanei către comunitatea persoanelor. În al doilea, avem de-a face cu un program educațional ce are ca scop descoperirea vocațiilor și așezarea lor în împrejurări care le permit și le încurajează munca. Dar un asemenea program are angajamente ontologice; el schimbă așezarea omului în lume, asigurând evoluția energiei universale. Și filosoful francez afirmă posibilitatea omului și a societății de a se concilia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
comunitatea persoanelor. În al doilea, avem de-a face cu un program educațional ce are ca scop descoperirea vocațiilor și așezarea lor în împrejurări care le permit și le încurajează munca. Dar un asemenea program are angajamente ontologice; el schimbă așezarea omului în lume, asigurând evoluția energiei universale. Și filosoful francez afirmă posibilitatea omului și a societății de a se concilia doar într-o "revoluție ontologică", după cum apreciază J. M. Domenach. El afirmă, de asemenea, utilitatea educației oamenilor pentru a fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu mișcarea contemporană a gândului filosofic este justificată, între altele, prin modelul de reconstrucție a umanului pe care îl întrupează și pe care am încercat să-l dezvăluim în lucrarea de față. Această filiație a ieșit în evidență și prin așezarea alături a personalismul energetic de personalism și de energetism (mai cu seamă de primul) în intenția comparării modelelor lor explicative, a "postulatelor" proprii discursului lor și a unei imagini antropologice "finale" pe care o îngăduie fiecare. În privința acestei imagini, "omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]