17,219 matches
-
Pământ se repetă o dată la 60000 de ani ? Și nu cu posibilitățile tehnice de astăzi, ci cu măsurători empirice, care ne uimesc și astăzi. Poate, că răspunsul îl găsim în versetele Ecleziastului zis și Propăvăduitorul : ,,5. Soarele* răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou... 9. Ce* a fost, va mai fi, și ce s-a făcut, se va mai face ; nu este nimic nou sub soare. 10. Dacă este vreun lucru despre care s’ar putea spune: <<Iată
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
ochiul scos. Coloana era escortată de mai mulți soldați și ofițeri români și germani. Soldați cu baionetele Întinse asupra evreilor iar ofițerii cu revolverele Întinse. La un moment dat am văzut că această coloană intră chiar În curtea Legiunii. Am alergat imediat să văd de ce Îi duce acolo. Notez că de câte ori vreun evreu Încerca să lase mâna jos, era Împuns imediat sau lovit cu patul armei. Am Întrebat pe un locotenent român, că de ce Îi aduce la Legiune iar el mi-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nr. 4), al cărei soț a fost arestat și ucis, a auzit Împușcăturile care au deschis măcelul și fuga evreilor scăpați din curtea Chesturii, dar nu i-a văzut, deoarece se ascunsese În adăpost: „Era o Învălmășeală Între oamenii care alergau și soldații care trăgeau după dânșii. Unii cădeau iar alții reușeau să fugă și În tot acest timp continuau țipete și Împușcături”. Evadații au pătruns și În locuința ei, după cum a constatat mai târziu, În Încercarea lor de a se
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În vagoane, evacuând linii, păzind „vânatul” să nu evadeze, discutând cu aliații germani, care și ei se Învârteau pe peroane și În gară. Au putut să-i vadă pe salariații Căilor Ferate - directori, funcționari, muncitori - Îndeplinindu-și fiecare munca lui, alergând pe peroane cu formularul corespunzător pentru transportarea „jidanilor”, cum s-a notat În rubrica „felul Încărcăturii” (vezi infra), coordonând transportul cu stațiile apropiate, așteptând șefii polițiștilor din escortă, avizul delegatului Marelui Stat-Major În gară, telefoane de la comandanții de pe raza gării
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
enorme de bani și bijuterii din vânzarea apei dar nici apa aceasta nu ne-a dat-o cum trebuie”20. Parte din acești bani i-a obținut prin Înșelăciune, adică fără să dea nimic În schimb. El nu putea să alerge dus-Întors și să umple din nou căldarea cu „marfă”, și de aceea a Înșelat În multe cazuri. Iată ce a scris un evreu dintr-un vagon care nu a fost deschis la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" despre negoțul mecanicului
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
locuitorilor din oraș li s-a interzis să se apropie de tren și să le dea evreilor apă sau hrană, așa cum s-a procedat și la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" . Președintele Comunității, dr. Berthold Rorlich XE "Rorlich, Berthold" , a alergat de la comandantul Armatei a 3-a, generalul Petre Dumitrescu XE "Dumitrescu, Petre (general)" , la prefectul județului, și el general, În Încercarea de a primi aprobarea pentru deschiderea vagoanelor și acordarea de ajutor - fără să știe că Marele Cartier General hotărâse
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Rorlich XE "Rorlich, Berthold" , cu toate că este posibil ca delegații Marelui Cartier General să fi hotărât dinainte să li se dea apă evreilor din tren. Oricum, comandantul Armatei a 3-a și autoritățile locale i-au lăsat pe fruntașii Comunității să alerge și să implore, până „s-au convins” și „au consimțit” să permită acordarea apei, zahărului, Îmbăierea și schimbarea vagoanelor - fără a dezvălui că, poate, primiseră ordin să procedeze astfel. Acest amănunt nu poate fi clarificat, deoarece toți românii implicați În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și porumbiște și i-a concentrat pe toți și dus spre niște șanțuri anticar pentru executare. Călăuzit de un sentiment de milă și revoltat de bestialitățile comise de Regimentul 6 vânători și cu frica să nu ajung la timp, am alergat cu un docar În Întâmpinarea coloanei. În adevăr, la câțiva kilometri de Gura-Câinari XE "Gura-Câinari" , am Întâlnit coloana În fruntea căreia mergea un rabin bătrân, ținând de mână o copilă. Era numai În indispensabili și cu picioarele goale”41. În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
La Comandatură am fost Întrebat de ce am fost eliberat Împreună cu ceilalți evrei”. El ar fi părăsit, după spusele sale, când a voit, fără nici o problemă, Comandatura germană; și când a aflat că iar sunt arestați evrei, și bătuți Îngrozitor, „am alergat Însoțit de avocatul Iosif Hornstein XE "Hornstein, Iosif" , vecinul meu la Comunitate și am Încercat să iau contact cu autoritățile pentru a Întreba asupra motivului care a determinat această nouă strângere a evreilor, după ce au fost eliberați dimineața. Toate șclădirileț
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
curtea Chesturii și după triere - nu „toți” au fost eliberați, după cum a afirmat În depoziția sa. Au fost eliberați circa două sute de bărbați și un număr necunoscut de femei și copii. Și, În sfârșit, el nu ar fi putut să alerge la Comunitate pentru a Încerca să telefoneze autorităților, deoarece clădirea Comunității fusese devastată la primele ore ale dimineții - iar cine s-a aflat acolo a fost arestat, nu mai erau telefoane, și nici un evreu n-a mai Îndrăznit În ziua
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Și îl chema Winnetou...“ „Ascultă. Nu era căluț indian din ăla apaș, ci unul indian budist.“ „Adică.“ „Adică el credea că e reîncarnarea unui câine și se comporta ca atare.“ „Adică?“ „Lătra la oameni“ „Super.“ „Se scărpina după ureche și alerga după pisici... Fugărea pisici indiene.“ „Da’ șoricei mânca?!“ „Nu, că el era budist, iar budiștii nu fac rău niciunei vietăți.“ „Aha.“ „Și avea stăpân sau era singur? Nu vreau să fie singur.“ „Cum să fie singur? Avea un stăpân care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
de ciclop, apăsate în ușă visului ce m-a cuprins într-o îmbrățișare puternică, dulce, nu de mult. Deschid ochii, clipesc. Mă trezesc din somnul zbuciumat de vise sparte din amintirile sfâșietoare ale acelor zile apuse, ce și astăzi îmi aleargă cu pași rupți din timp prin mintea copleșită de faptul că în mine se mai vorbește și astăzi despre tine. Cu o miscare ușoară mă ridic. O durere de cap ascuțită îmi pulsează adânc și cea din urmă fărâma de
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
amintirea lamei de sidef de pe scoarță ce ma învelește și ziua și noaptea. Amintirea sângerează, dar nu într-un roșu, și nici într-un albastru nobil. E-o dara de rășina, o apă, un râu, un suspin mut care-mi aleargă prin vene. Prin venele unui vrednic copac atins de furia aceluia a cărui nume taie crud și adânc în simțire. Păduri de trunchiuri și-au trântit deja pieptul de pământul glacial. Însă miezul meu a căpătat doar o juna furie
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
minunilor realizate de om. Natura poate fi temută, dar numai omul poate fi admirat în operele lui. Omului i se adresa decât cântarea lui Sofocles, în Antigona : <<Lumea este plină de minuni, dar nimic nu este mai minunat ca omul. Aleargă cu vântul în pupă de-a lungul mării înălbite, peste valurile mugitoare, și zeitatea neînvinsă, de-a pururi neistovitul pămînt, purtător de semințe, este în fiecare an răscolit de fierul plugurilor, la care înhamă caii.>>" T. Vianu "... Trăit în strâmbătate
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
Când conștiința refuză să alerge Ar trebui să închinăm un monument alergării. Cu cât clipele ni se împuținează, cu cât înțelegem mai puțin ce anume ar trebui să facem în viață, cu atât ne îndârjim să alergăm din ce în ce mai repede. Dar, întrebându-ne dacă regăsim, în
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
Când conștiința refuză să alerge Ar trebui să închinăm un monument alergării. Cu cât clipele ni se împuținează, cu cât înțelegem mai puțin ce anume ar trebui să facem în viață, cu atât ne îndârjim să alergăm din ce în ce mai repede. Dar, întrebându-ne dacă regăsim, în însuși faptul de a alerga, propria noastră esență, nu îndrăznim să răspundem afirmativ. Avem, așadar, o problemă. O gravă problemă. Mai rar sau mai des, ne regăsim deprimați. Lipsiți de cheful de
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
un monument alergării. Cu cât clipele ni se împuținează, cu cât înțelegem mai puțin ce anume ar trebui să facem în viață, cu atât ne îndârjim să alergăm din ce în ce mai repede. Dar, întrebându-ne dacă regăsim, în însuși faptul de a alerga, propria noastră esență, nu îndrăznim să răspundem afirmativ. Avem, așadar, o problemă. O gravă problemă. Mai rar sau mai des, ne regăsim deprimați. Lipsiți de cheful de a trăi, de a respira, fără acea capacitate a copilului de a se
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
rămâne singur. Singur, față în față cu propriile incertitudini. Oricunde ar privi, nu mai reușește să vadă nimic altceva în afara propriului sine: peste tot e omul, omul, și doar omul... A cărui esență pare a fi doar faptul de a alerga. Fără orizont, fără direcție, fără motivație. Departe de natură, departe de ceilalți, departe de sine. Și totuși, ce s-ar întâmpla dacă conștiința ar refuza să mai alerge? Ce, oare ce...? Să fie posibil, acest fapt? Dacă da, cum anume
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
doar omul... A cărui esență pare a fi doar faptul de a alerga. Fără orizont, fără direcție, fără motivație. Departe de natură, departe de ceilalți, departe de sine. Și totuși, ce s-ar întâmpla dacă conștiința ar refuza să mai alerge? Ce, oare ce...? Să fie posibil, acest fapt? Dacă da, cum anume? Cum...?
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
ultimele patch-uri, map-uri și add-on-uri ce îmbunătățesc, zi de zi, “bătăliile” virtuale.) Versuri fierbinți nu se mai rostesc... De ce nu se aude măcar un cântec național de altădată?... “Când Patria ne cheamă sub drapel / Datori sunt toți copiii ei s-alerge / Să-l apere, să moară pentru el”... Cu o strofă nu s-ar face gaură în cer. (În cer, nu - fredonez pentru mine - dar în ozon, da, căci astăzi brav răsună moderncosmopolitul (s)hit: “Ți-am dat bip și sunt
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
de trai în interiorul țării respective. Nu este de ajuns să ne privim dimineața în oglindă și să ne lăudăm singuri ce frumoși suntem. Asta trebuie s-o verificam și prin spusele altora. O vorbă înțeleaptă spune că nu trebuie să alergi după bani ci să te așezi în calea lor. Suntem, în acest moment, bine poziționați geopolitic și geoeconomic, prin meritul clasei politice de după Revoluție și acestea sunt principalele avantaje de care trebuie să profităm. În discuția despre prosperitate voi aduce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a trăi mult și într-o stare de bine, de fericire. Este vorba, însă, numai în aparență despre un război. Oamenii spre deosebire de animale au suflet și morală. Regula este că străzile orașelor sunt liniștite și organizate, iar oamenii nu se aleargă reciproc pentru a se deposeda de genți, haine sau pantofi. Omul are un univers interior și se raportează la lumea exterioară. Suntem singurele ființe care își consumă dimensiunea tragică a existenței în mod conștient și asumat. Bătălia cu raritatea și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dura secole. Admirau bucățile de salam cu jind, dar și speriați că datorită hoților de vânzători s-ar putea ca marfa să fie dosită sau să dispară prin spate. Atunci când se deschideau ușile magazinului și începea vânzarea lumea se dezlănțuia. Alergau drept spre punctul de vânzare călcându-se în picioare. Copiii din brațele femeilor începeau să plângă, iar mamele lor îi țineau strâns în brațe de teama de a nu-i pierde în mulțimea scăpată de sub control. Țipau unii la alții
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
socială a unei populații sau alta. ,,Ceilalți" înțeleg diferit lumea interioară și exterioară, universul și locul omului în acest univers 273. De aceea, noi nu înțelegem cum pot trăi fără o baie în casă, iar ei zâmbesc atunci când ne văd alergând ca fiecare dintre noi să aibă o baie în casă. În același timp, prin analiza pe care ne-o propunem, dorim să punem în evidență, ca într-o oglindă și să înțelegem mai bine și drumul nostru către capitalism, care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
34. Trebuie să discutăm și despre bogăție ca despre o capcană a lumii în care trăim. Există și aici un dualism asupra căruia trebuie să atragem atenția. Dacă o minimă bogăție poate fi baza oricărei stări de bine, faptul de alerga la infinit după bogăție poate fi o capcană pentru viața noastră. Puțini dintre noi știu că înainte de a fi un mare economist, Adam Smith a fost un mare moralist, autor al unei lucrări fundamentale de morală în economie, care este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]