16,465 matches
-
când nici n-am îndrăznit să solicit așa ceva, și nici după aceasta, când am ajuns la peste 20 de volume publicate, deși am încercat de vreo două ori să tatonez problema. Prima dată mi s-a răspuns că sunt prea bătrân și Uniunea nu poate plăti pensie pentru asemenea membri, iar a doua oară, când a luat ființă Filiala Bacău, mi s-a solicitat câte un exemplar din toate cele 18 cărți publicate până atunci, plus 2-3 referințe de la membrii acesteia
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
s-a dovedit că, de fapt, au fost trilogii fără să-mi propun, dar ele se pot constitui fără să fie exagerate. Trilogia destinului însă a devenit deja tetralogie, prin faptul că se adaugă celor trei piese Văduve la tinerețe, Bătrânul și inocenta și Dansând cu destinul piesa aceasta, Sfârșitul intimității Tristeți ascunse. Anul acesta, la Editura Muzeului Literaturii Române, apare un volum cu piesele scrise în deceniul 1993 2003, în care sunt publicate Tetralogia Destinului, pe care am menționat-o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ha, ce aparținea în perioada interbelică grefierului Ioan Dimitriu, moștenire de la socrul său cu numele Sobieschi, unul din descendenții bătrânului de moșie cu același nume de pe vatra răzășească a Umbrăreștilor. Prin 1940, grefierul a pus lucrători să taie acei copaci bătrâni, dispărând și această mărturie a pădurii seculare ce acoperea aceste locuri. Găsim dovada existenței întinsei păduri de altădată, prin care se aflau răsfirate grupuri de case, în termeni lingvistici târzii din partea locului, precum: În Pădure și În Poiană, nume ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numeroși termeni lingvistici din actele medievale certifică descendența satelor românești din străvechi structuri teritoriale, cum ar fi sat din latinescul fossatum, cătun cu origine traco-ilirică, apoi traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea și sorgintea vechii obști sătești la români, rezidă din pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din punctul nostru de vedere, reminiscențe ale modului de distribuție și statornicire a limitelor teritoriale inițiale, operații și reguli păstrate și folosite de-a lungul veacurilor. Până în epoca modernă, din acte nu lipsește menționarea megieșilor, a răzeșilor, „oamenii buni și bătrâni”, acesta din urmă fiind un vestigiu juridic extrem de îndepărtat în timp. Din domeniul efectuării hotărniciilor este necesar să reținem un aspect deosebit de important pentru ceea ce urmează să relatăm. Este vorba de întinderea egală și lovirea moșiilor vecine la capetele lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familială și nici nu au avut hotarele riguros precizate și delimitate prin acte, așa cum e cazul celorlalte. De altfel, litigiile dintre aceste sate și marile obști din preajma lor s-au ținut lanț, ca urmare a unor repetate încălcări ale hotarelor bătrâne. De reținut și faptul că actele juridice referitoare la aceste sate abundă comparativ cu satele vecine, cu o vechime mai mare, care doar datorită acestor pricini de judecată au ajuns să fie menționate. Înseamnă aceasta că satele cu documente numeroase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
secolul următor. De altfel, până în zilele noastre, o prelungire a Umbrăreștilor din dreapta râului Bârlad avea locuințele răsfirate la margine de pădure. Încă mai există câteva case din acest cătun, gospodării ce cuprind, în îngrăditura ogrăzilor și țarcurilor, pâlcuri de copaci bătrâni, mărturie a pădurilor de odinioară. A doua legendă, mai plauzibilă decât prima, are ca protagonist pe un viteaz din oastea marelui Ștefan, pe nume Umbrea, și se situează în consens cu concepția veche potrivit căreia „toate satele vreau să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai bine și mai clar trăsătura devălmașă ce caracteriza comunitatea din moment ce, în timpul când Costin postelnicul înfăptuia hotărnicirea, cel mai târziu în 1631, ultimul an în care numitul mare boier apare cu dregătoria de postelnic, nu sunt solicitați „oamenii buni și bătrâni”, cum se practica îndeobște, ci întreaga comunitate a satului = Umbrăreștii. Evident, la acțiunea propriu-zisă a hotărniciei nu va fi participat efectiv întreaga masă a locuitorilor din obște, ci doar reprezentanții lor, dar specificarea în act a satului întreg reprezintă expresia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Chirvasă, toți sin (fii) ai lui „Niță Bobocea”. Aceste câteva date extrase din spițele de neam păstrate, coroborate cu datele din recensămintele amintite, ne indică, cel puțin pentru ultimile generații din documentele în atenție, existența reală a descendenților din numiții bătrâni, fără a se putea trage de aici concluzia că toate cele 34 nume din acte corespund unor persoane reale. Spre această din urmă ipoteză conduce și faptul că nu toți cei 34 de bătrâni menționați sunt arătați ca fiind contemporani
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei singure biserici și parohii pentru amândouă satele, așa cum e și în prezent; un vătaf, un vornicel, un călăraș și un hânsar, celorlalți neindicându-li-se vreo funcție, dar indiscutabil că ei făceau parte din categoria oamenilor ziși buni și bătrâni, cu slujbe locale și cu părți de ocine în obștea Umbrăreștilor și aiurea, dispuși să participe la astfel de treburi ce implică obligații și timp disponibil, lucru care nu era posibil pentru oamenii obișnuiți și angrenați în diversele lucrări gospodarești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atât mai mult cu cât în situații deosebite, cum era și acesta din 1683, precumpăneau și relațiile de rudenie. Faptul ne determină să estimăm că existau în acest timp la Umbrărești curți și case încăpătoare, în măsură să satisfacă pretențiile bătrânului voievod cu „aere de crai” (I. Neculce), mai ales că în acest timp el deținea și calitatea de hatman al Ucrainei. Casele și biserica din zid de la Umbrărești ar fi putut fi construite încă din prima jumătate a secolului al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce merg
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așijderea de Torcești, pentru moșie din sat din Torcești și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii; iar Iordachi di iznoavă a venit îmblând fără ispravă” și din nou acum s-au „făcut giudețu cu oameni buni și bătrâni să-și ție moșia împreună”. La tocmirea și așezarea celor nemulțumiți, unii fiind pentru separarea părților, alții pentru menținerea „înpreună”, participă la „giudețu” (judecată) un mare număr de persoane, printre care Florea căpitanul, ca reprezentant al statului, „Ștefan ce-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe aceeași moșie nu poate subzista decât o singură prisacă, spătarul Dia își ia dreptul de a stăpâni o parte din locul mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reciprocitatea de interese între conduși și conducători, ambele părți datorând ascultare una alteia, în sensul că cei mulți ascultau, respectau și urmau reglementările ce asigurau bunul mers al treburilor obștii în întregul ei, dar când și conducerea (oamenii buni și bătrâni) asculta și rezolva problemele obștii, diferitele litigii, fără părtinire și favoruri; 2) cel nou, când ascultarea, ca instituție, devine unilaterală, în sensul că obștea primește silită un stăpân autoimpus sau impus (boier, egumen) de care satul trebuie să asculte. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
singur individ. Or, în cazul de față, satul care lasă cu limbă de moarte ceva pentru urmași, respectiv instituția juridică a ascultări nu poate fi înțeles și explicat decât prin grupul reprezentativ al obștii, conducerea ei, sfatul celor buni și bătrâni, aceștia lasă cu limbă de moarte, și ei mai mulți la număr, pentru ca domnul să întărească prin act scris respectiva transmitere a ascultării către noul stăpân al satului, Panaiut. Este evident, credem, transferul de la vechea formă a ascultării la cea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după numeroase înfățișări în instanțele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care scriu, printre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate”. Divanul din Iași îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sion Trușan din satul Umbrărești” și verii soțului său, „anume Ion și Ignat”, fii ai lui Ioniță Trușan, frate cu Sion Trușan. Iată cum înfățișează reclamanta situația în plângerea sa către Judecătoria ținutului Tecuci: „fiindcă în hotarul moșiei Umbrărești, din bătrânul Manea să înpărtășăști și mortul bărbat/ul/ meu, Ion, ficior lui Sion Trușan, căci socru meu Sion și Ioniță și Pricopie Trușan sunt frați. Și, luându-și fișticari părțile lor, rămâind socrului meu, Sion, 15 stânjeni i-au lăsat fiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară bez (fără) baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să măsoare pogănește tot bătrânul lui Azimioară și apoi să-l împartă iarăși pogănește, după spița tuturor, urmând ca de la cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă posibilitatea să înțelegem mai bine câteva chestiuni din viața sătenilor umbrăreșteni și anume: -că bătrânul Azimioară poate fi considerată una și aceeași persoană cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din 1817 nu s-a făcut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cazul furajelor pentru ovine (*11) În cazul furajelor pentru vaci de lapte: "maximum 2 luni de la începutul lactației". (*12) Se precizează categoria de rumegătoare în cauză. (*13) În cazul furajelor preparate special pentru a îndeplini cerințele specifice ale animalelor foarte bătrâne (ingrediente ușor digestibile), se completează acolo unde se indică specia sau categoria de animale, cu mențiunea "animale bătrâne"
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175670_a_176999]