18,350 matches
-
București, 1998; Frances A. Yates, Iluminismul rozicrucian, București, 1998; Victor Valgard, Teatru - Theâtre, ed. bilingvă, București, 2000 (în colaborare cu Irina Mavrodin). Repere bibliografice: Georgeta Horodincă, Cartea norilor, RL, 1979, 52; Gheorghe Pituț, Poemele vederii, LCF, 1980, 7; Mircea Tomuș, „Norii”, T, 1980, 2; Ștefan Aug. Doinaș, Omul care traduce norii, VR, 1980, 2; Liviu Antonesei, „Norii”, CL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, Un poet al norilor: Petru Creția, ST, 1980, 9; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Valgard, Teatru - Theâtre, ed. bilingvă, București, 2000 (în colaborare cu Irina Mavrodin). Repere bibliografice: Georgeta Horodincă, Cartea norilor, RL, 1979, 52; Gheorghe Pituț, Poemele vederii, LCF, 1980, 7; Mircea Tomuș, „Norii”, T, 1980, 2; Ștefan Aug. Doinaș, Omul care traduce norii, VR, 1980, 2; Liviu Antonesei, „Norii”, CL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, Un poet al norilor: Petru Creția, ST, 1980, 9; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice, RL, 1981, 47; Mircea Ivănescu, „Epos și logos”, T, 1981
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
2000 (în colaborare cu Irina Mavrodin). Repere bibliografice: Georgeta Horodincă, Cartea norilor, RL, 1979, 52; Gheorghe Pituț, Poemele vederii, LCF, 1980, 7; Mircea Tomuș, „Norii”, T, 1980, 2; Ștefan Aug. Doinaș, Omul care traduce norii, VR, 1980, 2; Liviu Antonesei, „Norii”, CL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, Un poet al norilor: Petru Creția, ST, 1980, 9; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice, RL, 1981, 47; Mircea Ivănescu, „Epos și logos”, T, 1981, 12; Mihai Zamfir, Poemul românesc în
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Horodincă, Cartea norilor, RL, 1979, 52; Gheorghe Pituț, Poemele vederii, LCF, 1980, 7; Mircea Tomuș, „Norii”, T, 1980, 2; Ștefan Aug. Doinaș, Omul care traduce norii, VR, 1980, 2; Liviu Antonesei, „Norii”, CL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, Un poet al norilor: Petru Creția, ST, 1980, 9; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice, RL, 1981, 47; Mircea Ivănescu, „Epos și logos”, T, 1981, 12; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 433-434; Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Pantea, Reveria și limitele ei, APF, 1995, 3-4; Z. Ornea, Biblia în ediții critice și artistice, RL, 1995, 40; N. Havriliuc, Petru Creția, „Luminile și umbrele sufletului”, L, 1996, 24; Gheorghe Grigurcu, Moralistul socratic, RL, 1996, 32; Alex. Ștefănescu, Exegetul norilor, RL, 1997, 3; Cristian Livescu, Petru Creția sau Hermeneutica virtuților formative ale operei, CL, 1997, 6; Alexandru Ruja, Eros și zbucium existențial, O, 1997, 10; Zaciu, Departe, 154-155; Z. Ornea, Legatul învățatului Petru Creția, RL, 1999,16; Cristian Livescu, „Testamentul
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
din care a publicat câteva în „Vremea”. În anii de publicistică militantă, cu totul defavorabili poeziei, „muza” lui tace, însă nu chiar tot timpul; într-o „mostră” lirică din 1957, tipărită totuși după 1989, jurnalistul susținător al realismului socialist contemplă norii, apa curgătoare, zbuciumul vântului și se dorește îngropat la țară, unde „să-i cânte cucul pe troian” și „să-l spele apa-n dungă”. Invarianta producției sale poetice, de la debut până la senectute, adunată în 1996 în volumul Poezii, e propensiunea
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
lumina incertă din care/ iată se trezește poetul” (Ars poetica). Un ceremonial de limbaj și imagini, precum și un anumit echilibru existențial se degajă din versurile care conturează o poetică a iubirii de cuvânt și lucruri. Aceste caracteristici se regăsesc în Nori luminați (1979) și în Scara interioară (1980): „În frunza harnică a verii, în această uzină/ naturală,/ ușoară și vag iluminată, hipnotică lucrând/ în schimb prelungit,/ sau în aburii roșii ai crepusculului/ să intri gol/ ca sub un fascicul de raze
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
e mediat de tehnica în expansiune. Experiența cotidiană e pretext pentru a admira eternitatea lucrurilor. Tema esențială a volumului pare a fi timpul, străjuit de copilărie și de moarte. SCRIERI: Priveliștile, Timișoara, 1977; Orele orașului Arad (în colaborare), Arad, 1978; Nori luminați, București, 1979; Scara interioară, Timișoara, 1980; Arbore genealogic, București, 1981; Întâmplări crepusculare și alte poeme, București, 1984; Elegie în grădină, București, 1987; Drumul cu ființe, București, 1990; Un Li pe drumul mătăsii (Jurnal chinezesc), Arad, 1997; Pielea poetului, Arad
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
Un Li pe drumul mătăsii (Jurnal chinezesc), Arad, 1997; Pielea poetului, Arad, 2000; Carte vie, Arad, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 78-79; Ciobanu, Însemne, II, 201-203; Lucian Vasiliu, „Priveliștile”, CL, 1979, 2; Felea, Aspecte, II, 274-276; Lucian Alexiu, „Nori luminați”, O, 1980, 2; Marcel Pop- Corniș, Priveliștile iluminate ale unui poet, O, 1980, 9; Moraru, Textul, 128-131; Alexandru Ruja, „Întâmplări crepusculare și alte poeme”, O, 1984, 47; Dumitru Mureșan, „Întâmplări...”, VTRA, 1984, 12; Grigurcu, Existența, 358-361; Cistelecan, Poezie, 127-132
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca în aceste versuri (aici în transpunere literară): „Dragul meu, o, dragul meu,/ - să te-ajungă dorul greu, / Dorul de mioare dalbe / Și de ochii-mi ca smaralde,/ - să te-ntorci pe vânt, pe nor, / dragul meu păstor!/ Vino, nu întârzia,/ Că îmi trece vremea mea, / Dragule păstor!” C. nu și-a adunat poemele în volum, dar o parte dintre ele au apărut în diverse antologii. SCRIERI: [Versuri], în Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
articole pe teme de cultură îndeosebi la periodicele ieșene și băcăuane, izbutind să-și facă tipărite, într-o cadență destul de regulată, volumele de poezii Răsărit de fată mare (1970), Lumina pământului (1973), Nopți cu Ștefan cel Mare (1974), Liniștea dintre nori (1977), Elegiile inimii (1979), Exact așa vor cânta privighetorile (1982), Cenușa de pe inimă (1984), Plopi fără soț (1987). Acestora li se adaugă, după un interval mai lung, A treia noapte după răstignire (2001). A fost distins, în 1982, cu un
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
la stricta actualitate, precum și de o serie de disonanțe în versificație și în lexic. SCRIERI: Ce se numește toamnă, București, 1968; Răsărit de fată mare, Iași, 1970; Lumina pământului, Iași, 1973; Nopți cu Ștefan cel Mare, Iași, 1974; Liniștea dintre nori, Iași, 1977; Elegiile inimii, Iași, 1979; Exact așa vor cânta privighetorile, Iași, 1982; Cenușa de pe inimă, Iași, 1984; Plopi fără soț, Iași, 1987; A treia noapte după răstignire, Iași, 2001. Repere bibliografice: Gheorghe Drăgan, Doi poeți, CRC, 1966, 15; Sergiu
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
al lăcrimioarelor, ci și la reluarea intenționată a aceluiași gest. Motto-ul ciclului din 1863 evocă mecanismul de sublimare a suferinței pe care se baza ciclul din 1853: Lacrimile izvorâte dintr-un suflet simțitor Precum roua dimineții, se înalță tainic nor Și se duc de se revarsă pe al Domnului altar În odoare prețioase, în ceresc mărgăritar. Ca să traduc în proză plată, mărgăritarele sunt lacrimi urcate la cer și transformate în obiecte valoroase. Imaginea e reluată în mai multe poezii din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
of our country, whose aim was to represent all the Catholics in Romania and to write about social-political problems, exceeding in this way the confessional barriers (we present as a case study a project of the AGR). Neither the intervention nor the direct support of the Vatican managed to unify the diversity of catholic forces in Romania, to determine them to collaborate in order to accomplish this wish of the Romanian catholic press. The subchapter Albina daily paper offers concrete examples
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Un talent ascuns... îl numeam Creangă redivivus. Dar diferitele preocupări de ordin pastoral nu i-au permis să fie prea fecund...Vesel și glumeț, el era sufletul întâlnirilor... Lui Zacheu îi plăcea tutunul. Din când în când, printre rotocole și nori de fum, îi venea inspirația și se transporta în lumea muzelor" (I. Mărtinaș, Poezii (de Zacheu), Iași, 1943, pp. 3-4). 563 E. Dumea, op. cit., p.133. 564 D. Andrieș, "Pentru tineri", în Almanahul Presa Bună, 1938, pp. 72-73. 565 D.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în alexandrinul clasic, dându-i structura unei fabule. El stăruie mai puțin asupra bucatelor și mai mult asupra așternutului împodobit cu flori, trecând destul de repede peste ospitalitate pentru a întârzia în schimb asupra potopului care servește de pedeapsă. In vale norii aprigi și focuri plutitoare,/ miniștrii răzbunării lui Jupiter cel mare/ arunc-a lor văpae. Pustiul să întinde,/ și, fără de cruțare, răstoarnă și cuprinde/ Grădini și case, holde, și oameni și turme;/ într-un moment cetatea dispare fără urme164*. E vorba
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
371*. La fel stau lucrurile cu judecata sa care e perturbată de culpabilitate. El crede că animalele fug de el (când de fapt e o teamă naturală a speciei). El interpretează roșul asfințitului drept sânge ("Soarele, în fiecare seară, împroșca norii de sânge; și în fiecare noapte, în vis, parcidul său reîncepea"372*. În fine, Flaubert însuși sugerează că episodul final cu leprosul ar fi o formă extremă de halucinație datorată poverii amintirii: "Adeseori închidea ochii, încercând să-și regăsească în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
începe printr-o singură imagine care se dezvoltă și termină prin a acoperi realitatea obiectivă"375. Fantasmele de mărire și de ridicare (precum halucinațiile mistice ale lui Felicité), fenomene vizuale și olfactive asemănătoare ("suflul nărilor ei avea dulceața trandafirilor; un nor de tămâie se ridica din cămin, valurile cântau") țin de un delir halucinatoriu care a fost alimentat de către mentalitatea religioasă supersițioasă, deschisă către supranaturalul Evului Mediu, ca și de lecturile mai contemporane din Viețile Sfinților și Florile Sfinților. Totuși Flaubert
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Poe. Maestrul fantasticului italian este vizibil inspirat de către scriitorul american plasându-și povestirea, care îl conduce pe narator către o antică locuință cu arhitectură simbolică și semnificativă, sub semnul unei "zile de toamnă, zi apăsătoare, întunecată și mută"427 cu nori grei și joși într-un cer lugubru. Singurătatea, rătăcirea și melancolia însoțesc mersul fugarului, urmărit și persecutat într-o "întunecime întristătoare", fără hrană, ud până la piele pe o ploaie înghețată, în căutare de refugiu. Prăbușirea casei Usher este și ea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de dezorganizare, de haos și de dezarticulare, și în depărtare el zărește "formele colosale ale unei catedrale". Această viziune poate avea mai multe sensuri, dar unul dintre ele este că tânărul european Karl, interpretează drept o catedrală vederea unui zgârie nori, tot aș cum el va avea o viziune teologică asupra unui circ. Aceasta înseamnă că aceste imagini - ca atâtea alte imagini americane - sunt înșelătoare, iluzorii și că noi ne găsim într-o lume abandonată de către sacru, o lume în care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prin reducerea dimensionalității lor. Abordarea utilizată de aceasta poate fi explicată într-un mod conceptual simplu: „ aruncă o umbră” dintr-un spațiu de date multidimensional pe un spațiu de date cu un număr mai mic de dimensiuni -de regulă un nor de puncte 2D- unde privirea umană să poată vizualiza modelele (Shaw, p. 93). 7 Anița Alina Măriuca, Analiză statistică multivariată aplicată în studiul sărăciei, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza, 2008 Prin analiza componentelor principale un set de p variabile corelate
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
a opera cu acestea, matricea datelor inițiale se transformă pe baza următoarei relații: </formula>, unde: jx - reprezintă media valorilor caracteristicilor și este calculată după formula: Prin această operație se realizează mutarea originii axelor de coordonate în centrul de greutate al norului de puncte. În cazul în care datele au fost extrase aleator iar celor n unități li se acordă aceeași importanță, probabilitățile sunt egale cu n 1 . Totuși, în cele mai multe cazuri se lucrează cu ponderi diferite. Dacă notăm cu if aceste
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
identifica spațiul unităților investigate și spațiul variabilelor urmărite. Fiecare unitate investigată fiind un punct definit prin p coordonate, poate fi considerată un element al unui spațiu vectorial F numit spațiul unităților investigate. Prin urmare, ansamblul celor n unități este un „nor” de puncte F , iar g este centrul său de greutate. Spațiul indivizilor, pR , este înzestrat cu o structură euclidiană, în sensul că se definesc și se calculează distanțele euclidiene între indivizi. Apare astfel problema evaluării distanțelor dintre indivizii colectivității. Această
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
prezintă avantajul că distanța dintre două unități nu depinde de unitatea de măsură a caracteristicilor urmărite, datele calculate fiind adimensionale. Prin utilizarea acestei forme, fiecărei caracteristici i se atribuie aceeași importanță indiferent de dispersia seriei de date. Inerția totală a norului de puncte Tot în spațiul indivizilor este necesar să se definească și să se calculeze inerția totală a norului de puncte. Aceasta se calculează pe baza distanțelor față de centrul de greutate sau față de un punct oarecare din cadrul norului. Inerția generală
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
adimensionale. Prin utilizarea acestei forme, fiecărei caracteristici i se atribuie aceeași importanță indiferent de dispersia seriei de date. Inerția totală a norului de puncte Tot în spațiul indivizilor este necesar să se definească și să se calculeze inerția totală a norului de puncte. Aceasta se calculează pe baza distanțelor față de centrul de greutate sau față de un punct oarecare din cadrul norului. Inerția generală se calculează ca medie aritmetică ponderată a distanțelor față de centrul de greutate al norului de puncte, conform următoarei relației
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]