19,897 matches
-
Acest articol se referă la caracteristicile demografice ale populației provinciei Kosovo, inclusiv densitatea populației, grupurile etnice, nivelul de educație, sănătatea populației, situația economică, afilierea religioasă și alte aspecte ale populației." Provincia Kosovo are o populație estimată de 2,1 milioane (din 2007). Etnia cea mai răspândită este albaneza (92%), cu
Demografia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314891_a_316220]
-
Acest articol se referă la caracteristicile demografice ale populației provinciei Kosovo, inclusiv densitatea populației, grupurile etnice, nivelul de educație, sănătatea populației, situația economică, afilierea religioasă și alte aspecte ale populației." Provincia Kosovo are o populație estimată de 2,1 milioane (din 2007). Etnia cea mai răspândită este albaneza (92%), cu minorități semnificative de sârbi și alții. Nivelul de trai din 2000 ale Biroului de Statistici din Kosovo (Respins de Belgrad ): Totalul
Demografia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314891_a_316220]
-
populației astfel: O estimare mai vastă (octombrie 2002, pentru cei 1,900,000 de locuitori) pentru aceștia ani: În timpul războiului din Kosovo din 1999, peste 700,000 de albanezi și aproximativ 100,000 de sârbi au fost obligați să părăsească provincia și să plece în țările vecine precum Albania, Macedonia, Muntenegru, Bosnia, și Serbia. Când Organizația Națiunilor Unite a preluat administrarea provinciei după sfârșitul războiului, cea mai mare parte a populației albaneze s-a întors. Cea mai mare parte din diaspora
Demografia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314891_a_316220]
-
Kosovo din 1999, peste 700,000 de albanezi și aproximativ 100,000 de sârbi au fost obligați să părăsească provincia și să plece în țările vecine precum Albania, Macedonia, Muntenegru, Bosnia, și Serbia. Când Organizația Națiunilor Unite a preluat administrarea provinciei după sfârșitul războiului, cea mai mare parte a populației albaneze s-a întors. Cea mai mare parte din diaspora albanezilor din Kosovo locuiesc în Germania și în Elveția. Mulți-non albanezi - mai ales sârbi și romi - au fugit sau au fost
Demografia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314891_a_316220]
-
de Serbiei după sfârșitul războiului, iar numărul refugiaților a crescut odată cu violențele dintre etnii. Numărul refugiaților înregistrați este de aproximativ 250,000. Populația non-albaneză din Kosovo este acum jumătate din totalul dinaintea războiului . Cea mai mare concentrație de sârbii din provincie este in partea de nord, dar mulți rămân în enclavele sârbe din Kosovo înconjurate de zone populate de albanezi. De asemenea, conform surselor sârbe locuitorii gorani, care locuiesc în sudul provinciei sunt sistematic asupriți și le sunt negate drepturile minorității
Demografia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314891_a_316220]
-
dinaintea războiului . Cea mai mare concentrație de sârbii din provincie este in partea de nord, dar mulți rămân în enclavele sârbe din Kosovo înconjurate de zone populate de albanezi. De asemenea, conform surselor sârbe locuitorii gorani, care locuiesc în sudul provinciei sunt sistematic asupriți și le sunt negate drepturile minorității. Islamul 90% (1.800.000) (cei mai mulți Sunniți, cu o minoritate Shi'a) este religia cea mai predominată de majoritatea etnicilor albanezi, comunitățile bosniace, gorane și turcice, și unele comunități ale romilor
Demografia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314891_a_316220]
-
important în completarea colecțiilor îl au donațiile făcute de ambasadele unor țări extraeuropeene acreditate în România: China, Ecuador, India, Indonezia. Din rândul donatorilor mai fac parte colecționari și instituții: Kate Kerr din S.U.A., Bernardo Neumann și Direcția pentru Artizanat a Provinciei Misiones, Argentina etc. Schimburi de colecții au fost făcute cu Muzeul Japonez al Jucăriilor din Hyogo, Japonia, și cu Asociația japonezo-română Shimane-Transilvania. O mai amplă reprezentare patrimonială o are continentul african, mai ales Africa centrală și nord-estică, precum și orientul îndepărtat
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
a conflictului militar încheiat la 25 aprilie 1974) sau Războiul de Eliberare (denumire folosită mai ales de luptătorii africani pentru independență) o perioadă a confruntărilor între Forțele Armate Portugheze și forțele militare organizate ale mișcărilor de eliberare națională din fostele "provincii de peste mări" — Angola, Guineea-Bissau și Mozambic care a avut loc între 1961 și 1974. În timpul conflictului, în Portugalia era folosit termenul popular: Războiul din Africa. Acest episod al istoriei militare portugheze a început în Angola la data de 4 februarie
Războiul Colonial Portughez () [Corola-website/Science/314921_a_316250]
-
era folosit termenul popular: Războiul din Africa. Acest episod al istoriei militare portugheze a început în Angola la data de 4 februarie 1961 într-o regiune cunoscută sub denumirea de "Zona Indignată a Nordului" ("Zona Sublevada do Norte"), care cuprinea provinciile Zaire, Uíje și Cuanza-Norte. Revoluția Garoafelor din Portugalia a marcat sfârșitul beligeranței. Concomitent cu instaurarea unui nou regim politic, angajamentul armatei portugheze în Africa și-a pierdut sensul. Noua conducere instaurată în urma revoluției victorioase a anunțat democratizarea statului și disponibilitatea
Războiul Colonial Portughez () [Corola-website/Science/314921_a_316250]
-
împotriva Imperiului Bizantin. Prin urmare armata sa cuprindea arabi, kurzi, tribali din Iran, Irak, Siria și desigur turci. La 20 august 1071 bizantinii recuceresc Manzikert (i se mai zice si Malâzgird; în armeană: Մանզիկերտ, Manzikert). Azi localitatea se află in provincia Muș din estul Turciei Din acest moment se petrec mai multe acte de trădare față de împăratul bizantin Roman Diogenes. Astfel generalul bizantin Tarkaniotis a ales să se retragă cu forțele sale spre Melitene fără să-l informeze pe Roman Diogenes
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
lui umile l-au făcut uneori să nu mai poată îndura șederea în metropolă. Se decide, prin anul 88, să părăsească Roma și se stabilește la Forum Cornelii (azi Imola, între Bologna și Rimini). Dar mult lăudata viață liniștită a provinciei nu-i priește și, curând după ce publicase în refugiu a treia carte de epigrame, se întoarce la Roma. Când, în anul 96, Domițian cade victimă unui complot, situația poetului la Roma devine dificilă. În anul 98, după 34 de ani
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
Roma: "„Tu îmi faci mai ușor de suportat dorul de orașul stăpân, tu singura ești pentru mine Roma”" (XII, 21). Își dă seama că publicul rafnat al Romei este stimulul principal al epigramelor sale și cu greu mai compune, în provincie, ultima carte. Curând după aceea, prin anul 104, moare. Aparent, opera lui Marțial e perfect unitară: n-a scris decât epigrame. Dar sub această unitate de suprafață se ascunde o extraoridinară diversitate, nu numai a genului literar, ci a vieții
Marțial () [Corola-website/Science/314939_a_316268]
-
Kosovo () este una dintre cele mai sărace provincii din Europa, având un venit pe cap de locuitor estimat la 1500 euro în (2006). În ciuda subvențiilor dezvoltate substanțial Kosovo a fost cea mai săraca provincie din fosta Iugoslavie. Pe parcursul anilor 1990, politicile economice sărace, sancțiunile internaționale, acces slab de
Economia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314943_a_316272]
-
Kosovo () este una dintre cele mai sărace provincii din Europa, având un venit pe cap de locuitor estimat la 1500 euro în (2006). În ciuda subvențiilor dezvoltate substanțial Kosovo a fost cea mai săraca provincie din fosta Iugoslavie. Pe parcursul anilor 1990, politicile economice sărace, sancțiunile internaționale, acces slab de comerț exterior și de finanțare, și conflicte etnice grave au deteriorat și mai mult economia slab dezvoltată. rămâne slabă. După o creștere în 2000 și 2001
Economia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314943_a_316272]
-
dinarul sârbesc, și, în consecință, au trecut la moneda euro când marca germană a fost înlocuită de către aceasta. Deși, dinarul sârbesc este încă folosit în părțile populate de sârbi. Economia a fost grav slăbită de statut internațional încă nerezolvat al provinciei Kosovo, care a făcut-o dificil de a atrage investiții. Economia slabă a provinciei a produs o creștere economică la negru în care contrabanda cu benzină, țigări și ciment sunt mărfuri majore. Prevalența oficială a corupției și influența omniprezentă a
Economia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314943_a_316272]
-
fost înlocuită de către aceasta. Deși, dinarul sârbesc este încă folosit în părțile populate de sârbi. Economia a fost grav slăbită de statut internațional încă nerezolvat al provinciei Kosovo, care a făcut-o dificil de a atrage investiții. Economia slabă a provinciei a produs o creștere economică la negru în care contrabanda cu benzină, țigări și ciment sunt mărfuri majore. Prevalența oficială a corupției și influența omniprezentă a crimelor organizate de bandele de criminali, a provocat o îngrijorare la nivel internațional. Organizația
Economia provinciei Kosovo () [Corola-website/Science/314943_a_316272]
-
Socijalistička Autonomna Pokrajina Kosovo"; chirilica sârbă: "Социјалистичка Аутономна Покрајина Косово"; ) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome a Republicii Socialiste Șerbia și a făcut parte din Republică Socialistă Federativa Iugoslavia din 1974 până în 1990. Regiunea a fost precursoarea provinciei actuale Kosovo. Provincia Autonomă Kosovo și Metohia a căpătat autonomie și autoguvernare sporite în cadrul Șerbiei și Iugoslaviei în anii 1970, iar numele său a fost oficial schimbat în 1974 în "" (partea „și Metohia” a fost eliminată, deoarece nu a fost
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
Kosovo"; chirilica sârbă: "Социјалистичка Аутономна Покрајина Косово"; ) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome a Republicii Socialiste Șerbia și a făcut parte din Republică Socialistă Federativa Iugoslavia din 1974 până în 1990. Regiunea a fost precursoarea provinciei actuale Kosovo. Provincia Autonomă Kosovo și Metohia a căpătat autonomie și autoguvernare sporite în cadrul Șerbiei și Iugoslaviei în anii 1970, iar numele său a fost oficial schimbat în 1974 în "" (partea „și Metohia” a fost eliminată, deoarece nu a fost folosită de albanezii
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
în "" (partea „și Metohia” a fost eliminată, deoarece nu a fost folosită de albanezii din Kosovo, iar „Socialistă” pentru a arăta ideologia socialistă a Iugoslaviei) de constituțiile R.S.F. Iugoslavia și R.S. Șerbia, cănd P.S.A. Kosovo a adopat propria constituție. Provincia Kosovo a obținut pentru politicienii săi cele mai înalte funcții, mai ales președinția și conducerea guvernului, si a câștigat un loc în președinția federației iugoslave (inclusiv puterea de a vota împotriva la nivel federal), care este echivalata cu statele din
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
mai înalte funcții, mai ales președinția și conducerea guvernului, si a câștigat un loc în președinția federației iugoslave (inclusiv puterea de a vota împotriva la nivel federal), care este echivalata cu statele din R. S. Șerbia. Albanezii au cerut recunoaștere provinciei Kosovo că republica separată de Șerbia în cadrul federației (minoritatea extremă cerând un Kosovo independent), iar după moartea lui Iosif Broz Tito în 1980, cererile au fost reînnoite. În martie 1981 studenți albanezi au protestat, cerând independența provinciei. Ulterior, situația s-
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
au cerut recunoaștere provinciei Kosovo că republica separată de Șerbia în cadrul federației (minoritatea extremă cerând un Kosovo independent), iar după moartea lui Iosif Broz Tito în 1980, cererile au fost reînnoite. În martie 1981 studenți albanezi au protestat, cerând independența provinciei. Ulterior, situația s-a escaladat rapid cu violente extreme în întreaga provincie, în 6 mari orașe din Kosovo, si a inclus peste 20000 albanezi disidenți. Autoritățile iugoslave au urmărit cu asprime și inclusiv tensiunile civile. Exodul nealbanezilor a sporit, iar
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
minoritatea extremă cerând un Kosovo independent), iar după moartea lui Iosif Broz Tito în 1980, cererile au fost reînnoite. În martie 1981 studenți albanezi au protestat, cerând independența provinciei. Ulterior, situația s-a escaladat rapid cu violente extreme în întreaga provincie, în 6 mari orașe din Kosovo, si a inclus peste 20000 albanezi disidenți. Autoritățile iugoslave au urmărit cu asprime și inclusiv tensiunile civile. Exodul nealbanezilor a sporit, iar tensiunile dintre albanezi și nealbanezi au sporit, prin atacuri violente în special
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
asprime și inclusiv tensiunile civile. Exodul nealbanezilor a sporit, iar tensiunile dintre albanezi și nealbanezi au sporit, prin atacuri violente în special împotriva autorităților iugoslave. Slobodan Milosevici a devenit liderul sârbilor comuniști în 1986, si apoi a preluat controlul asupra provinciilor Kosovo și Voivodina. Acest lucru poate fi observat mai ales în 1987 prin ruptură din Kosovo, care a dus la imposibilitatea de pace dintre albanezi și Iugoslavia. La 28 iunie 1989, Milosevici a condus o sărbătoare în masă cu sute
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
Gazimestan, care a marcat începutul său politic, a reprezentat o parte importantă a evenimentelor care au contribuit la continuarea crizei din Kosovo. Mișcarea naționalistă sârbă a reprezentat de asemenea un factor pentru Războaiele iugoslave. În 1989, Milosevici a anulat autonomia provinciei Kosovo, întorcându-o la statutul din 1971 de Provincia Autonomă Kosovo și Metohia. Parlamentul din Kosovo a ratificat decizia la 28 septembrie 1990. În 2008 Kosovo a declarat independența față de Șerbia. La 10 octombrie 2008, 52 din 192 de state
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]
-
o parte importantă a evenimentelor care au contribuit la continuarea crizei din Kosovo. Mișcarea naționalistă sârbă a reprezentat de asemenea un factor pentru Războaiele iugoslave. În 1989, Milosevici a anulat autonomia provinciei Kosovo, întorcându-o la statutul din 1971 de Provincia Autonomă Kosovo și Metohia. Parlamentul din Kosovo a ratificat decizia la 28 septembrie 1990. În 2008 Kosovo a declarat independența față de Șerbia. La 10 octombrie 2008, 52 din 192 de state membre a Națiunilor Unite au recunoscut oficial Republică Kosovo
Provincia Socialistă Autonomă Kosovo () [Corola-website/Science/314946_a_316275]