16,895 matches
-
datorită contextului cultural-politic, publicația, numită acum „Anuarul de Folclor”, reapare în 1980, patronată de Sectorul de etnologie și sociologie de pe lângă Centrul de Științe Sociale al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și avându-l ca redactor responsabil pe Ion Taloș. Din 1985, redactor responsabil este Ion Cuceu, iar din 1990 se revine la vechea denumire: „Anuarul Arhivei de Folclor”. Noua publicație era închinată „împlinirii a 50 de ani de la întemeierea Arhivei de Folclor a Academiei Române” și își propunea drept prim obiectiv să continue
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
cu teza despre Exilul literar românesc (1944-1989). Va lucra ca actriță la Baia Mare (1980-1983), bibliotecară la Biblioteca Județeană Mureș (1990-1994), ulterior devenind cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Filiala Târgu Mureș, iar în 2003 și redactor la revista „Vatra”. Debutează la „Vatra” în 1995, cu critică literară, iar editorial în 1999, cu volumul de cronici literare Graffiti (Premiul Editurii Cartea Românească, Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor). Mai publică în „Discobolul”, „Cuvântul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
catolică din diecezele de București și Iași / 123 II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași / 159 II.3.2.1. Revistele diecezane / 159 II.3.2.2. Revistele franciscane / 176 II.3.2.3. Redactori și colaboratori
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași / 159 II.3.2.1. Revistele diecezane / 159 II.3.2.2. Revistele franciscane / 176 II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași / 191 II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicelor tehnice / 202 Capitolul III. Încercări și modalități de unificare a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acela că realizează nu doar un inventar al acestor publicații, ci reușește să realizeze o anchetă de factură cvasisociologică, urmărind tipul publicației, limba în care a fost redactată, temele majore asumate, apartenența la ordinele misonare, un scurt istoric al acesteia, redactorii și colaboratorii ziarelor și revistelor respective. Există la acest nivel, dincolo de comparația încercată în subcapitolul de final, II. 3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, o încercare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tehnice, o încercare de a depăși nivelul scrict descriptiv. Dl. Ghercă încearcă și reușește să stabilească mizele avute de respectivele publicații, să identifice caracteristicele lor de bază, dar și publicul cărora li se adresau, difuzarea acestor ziare și reviste, selectarea redactorilor etc. d. În raport cu subiectul, cu lucrarea în general, autorul excelează sub raport istoriografic mai ales la nivelul capitolului III, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești. Calitatea analizei istorice merită subliniată la acest nivel, atât prin ineditul și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
împărțit în mai multe secvențe; acestea înglobează informații despre tipologia publicațiilor, limba în care ele au fost redactate, apartenența la ordinele misionare (Presa în limba română, Presa în limba germană, Publicațiile diecezane, Publicațiile franciscane), un scurt istoric al lor, prezentarea redactorilor și a colaboratorilor. Nu în ultimul rând, facem o analiză comparativă asupra caracteristicilor tehnice (Redactori și colaboratori, Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicelor tehnice). Acest capitol este unul mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au fost redactate, apartenența la ordinele misionare (Presa în limba română, Presa în limba germană, Publicațiile diecezane, Publicațiile franciscane), un scurt istoric al lor, prezentarea redactorilor și a colaboratorilor. Nu în ultimul rând, facem o analiză comparativă asupra caracteristicilor tehnice (Redactori și colaboratori, Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicelor tehnice). Acest capitol este unul mai descriptiv, deoarece am intenționat să realizăm un tablou al publicațiilor catolice din diecezele amintite, prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precum ziarul de seară Ya în Madrid sau ziarele Ideal în Granada și Hoy, în Badajoz 185. În anul 1929 s-a înființat Agenția Logos, subordonată Editurii Catolice și legată de El Debate până în 1934. În cadrul acesteia existau 25 de redactori și 250 de corespondenți aflați în provincii. El Debate a colaborat cu sindicatele agrare catolice și a apărat poziția ierarhiei bisericești în domeniul educației, unde imboldul laic al "Instituției Libere de Învățământ" influența puternic Ministerul de Instrucție Publică 186. În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și care s-a bucurat de o difuzare bună; a constituit o ocazie pentru ca ierarhia bisericească să se desprindă de presa integristă și carlistă, din ce în ce mai fragmentată. Dintre ziarele carliste, amintim El Correo Español (20.000 de exemplare în 1913); printre redactorii săi se număra Benigno Bolaños, ce manifestase anumite excese verbale în săptămânalul El Fusil, apărut după La Estaca și La Escoba. Dintre cele integriste s-a remarcat El Siglo Futuro, care a distribuit între 4.000 și 6.000 de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă de profesorii Alexandru Lupeanu-Melin și Iuliu Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2500 de exemplare și a avut ca scop declarat "de a înfăptui pe pământ împărăția lui Dumnezeu printre oameni". La apariția publicațiilor din Transilvania au contribuit și unele personalități catolice, care prin activitatea lor au ajutat la dezvoltarea presei românești. Redactorii și colaboratorii care au înlesnit evoluția jurnalismului românesc au fost: Augustus Treboniu Laurian, A. Papiu Laruirian, Cornel Pop Păcurar, Teofil Frâncu, Frederic Dame, George Coșbuc, Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rămas neschimbat o perioadă îndelungată de timp. Pentru persoanele particulare, prețul unui abonament se ridica la 100 lei/an, iar pentru instituții, abonamentul costa 300 lei/an. Inițial, ziarul apărea o dată la două săptămâni 391, însă în urma eforturilor depuse de către redactorul responsabil și de colaboratori (inclusiv un efort financiar), începând cu anul al II-lea al publicării, se tipărea săptămânal 392. Încă de la apariție, acesta a fost pus sub protecția Sf. Bernadeta, lucru menționat pe prima pagină a fiecărui număr: "Sfânta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
financiar), începând cu anul al II-lea al publicării, se tipărea săptămânal 392. Încă de la apariție, acesta a fost pus sub protecția Sf. Bernadeta, lucru menționat pe prima pagină a fiecărui număr: "Sfânta Bernadeta protectoarea noastră"393. Deși avea un redactor, ziarul era administrat de un comitet care a semnat și scurtul mesaj din debutul primului număr. Primul redactor al ziarului Farul nou a fost avocatul Anton Vladimir Frollo. Printre cei care au semnat articole alături de cel menționat au fost: Iosif
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost pus sub protecția Sf. Bernadeta, lucru menționat pe prima pagină a fiecărui număr: "Sfânta Bernadeta protectoarea noastră"393. Deși avea un redactor, ziarul era administrat de un comitet care a semnat și scurtul mesaj din debutul primului număr. Primul redactor al ziarului Farul nou a fost avocatul Anton Vladimir Frollo. Printre cei care au semnat articole alături de cel menționat au fost: Iosif Frollo, Dumitru Andrieș, N. Popa, Vornicu Vladimir, Mia Frollo, episcopul Anton Durcovici, dr. Traian Iovanelli, pr. Felix Wiercinski
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fără a cauza cuiva neplăceri, deoarece este organ absolut bisericesc în serviciul direct al cauzei religioase și al culturii sufletului ..."411. Semnificativ a fost faptul că acest articol era semnat de arhiepiscopul Alexandru Teodor Cisar și nu de responsabilul sau redactorul revistei, acest fapt dând o mai mare greutate și autoritate publicației. Primul număr al Buletinului parohial a apărut în decembrie 1933. A fost o publicație cu o frecvență asemănătoare tuturor publicațiilor catolice: mai exact, apărea lunar. Prețul unui exemplar era
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
exemplar era de 1 leu, iar prețul unui abonament era diferit, adică în țară costa 40 de lei/ an, iar în străinătate 120 lei/ an. Redacția și administrația revistei se aflau la adresa București, str. G-ral Berthelot, nr. 19412. Responsabilul (sau redactorul) acestei reviste era Jhoseph Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif" din București. Publicația cuprindea opt-zece pagini și avea unele rubrici constante, iar altele care apăreau periodic sau doar o singură dată. În primul număr, pe prima pagină, erau enumerate toate bisericile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
timp de mai mulți ani426. Colaboratorii revistei aveau următoarele atribuții 427: prima pagină (cu evanghelia duminicală) era redactată de monseniorul Joseph D'Ester, pagina a doua de episcopul R. Netzhammer iar paginile trei și patru de monseniorul Auner, care era redactorul și administratorul revistei 428. Un alt motiv al editării revistei, enunțat încă din primul număr apărut la 16 martie 1913, a fost absența unui organ de informare al Bisericii, fapt care dusese la o participare redusă la evenimentele sau manifestările
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
6 aprilie 1913, următoarea afirmație: "revista place tuturor foarte mult", ceea ce a indicat o receptare favorabilă a tipăriturii 433. Vizita în România a abatelui Thomas de la Mănăstirea Benedictină din Einsiedeln 434 (locul de proveniență a episcopului Netzhammer), a făcut ca redactorul Auner să realizeze un număr special (pe 6 aprilie 1913) al revistei, dedicat acestei vizite 435. Faptul că publicația se adresa comunității catolice germane din România reieșea și din anunțul care a apărut în numărul al doilea al revistei 436
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
structură și în același format pe parcursul anilor 1914, 1915 și 1916. La 15 august 1916, tipărirea ei a fost suspendată din cauza intrării României în război, ceea ce a dus la arestarea mai multor preoți din arhidieceza din București, printre care și redactorul revistei (Carol Auner), pe motiv că erau cetățeni străini. Pentru o scurtă perioadă, revista a reapărut între 24 martie și 28 noiembrie 1918, fiind apoi iar sistată până în 1924, când s-a publicat din nou 440. Ulterior, au mai existat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Jugenfreund, ca fiind o publicație "mensuală de limbă germană ce suplinise parțial golul lăsat de revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt"452. Omilia pentru evanghelia duminicală era redactată de părintele Iosif Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif". Structura revistei a rămas neschimbată, iar redactor a continuat să fie monseniorul Carol Auner. Un eveniment deosebit s-a petrecut în anul 1924, când episcopul Raymund Netzhammer și-a dat demisia. Acest lucru a fost dezbătut pe larg în paginile publicației, unde a apărut și reproducerea textului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
statele germane, cât și a celor din afara acestui spațiu. S-au prezentat măsurile adoptate de responsabilii religioși din Germania pentru păstrarea identității cultural-religioase a acestor minorități și a grupurilor de imigranți 461. Anul 1933 a adus reformarea revistei, prin schimbarea redactorului responsabil, în persoana lui G. Wetze. S-a intrat în cea de-a treia perioadă a apariției revistei. Publicația a trecut sub patronajul Diecezei de Timișoara. În această perioadă, revista a apărut însoțită de suplimentul Das Herz (Inima). Redacția a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și au avut un caracter educativ, ele vizând,așa cum am arătat,în principal tinerii 482. Revista s-a tipărit până la instaurarea regimului comunist, când, din cauza noilor realități politice și sociale, toate publicațiile catolice au fost desființate. II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din București Oamenii bisericii au avut o contribuție însemnată la dezvoltarea presei catolice din România, care a evoluat și datorită unor clerici care au făcut din apostolatul în presă, misiunea lor principală. Oferim în continuare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care a evoluat și datorită unor clerici care au făcut din apostolatul în presă, misiunea lor principală. Oferim în continuare câteva date din viața celor mai importanți dintre ei, sintetizând în același timp activitatea lor publicistică. Carol Auner. A fost redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt și unul dintre cei mai importanți colaboratori ai Revistei catolice. S-a implicat și a contribuit la dezvoltarea presei catolice din România. S-a născut la 18 octombrie 1865 la Viena, fiind botezat cu numele Carolus
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o revistă în limba germană, adresată în special comunității catolice de limbă germană din România) unde a publicat numeroase articole. A mai colaborat la revista Jugendfreund, având un rol important și în apariția acesteia. Ținând cont
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]