19,447 matches
-
n- aș fi spart vitrinele magazinelor, n-aș fi adus droguri in Piata Universității, n-aș fi strigat lozinci și nici nu mi-aș fi bârfit țară, pentru că în mine există de mult militarul de astăzi, disciplinat, riguros, onest, cu simțul datoriei față de țară. În fapt, nu condamnam revoluționarii. Mă simțeam româncă, eram mândră că am scăpat de Ceaușescu, dar aveam presimțiri sumbre, că vom da greș cu “așa-zisul” capitalism, că ar trebui să găsim “a treia cale”, cea de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Terestre, Aeriene sau Navale ale României etc. Aveam o vagă bănuiala, aceea că ei erau primii care „aflaseră” ceva și nu voiau să piardă ocazia de a ma valorifica eficient. La data aceea încă nu intuiam nimic, desi aveam un simț extraordinar, care era în plus și care imi relevă lucrurile cele mai tainice. Bănuiam că voi avea o meserie civilă într-un sistem militar. Câteva ore mai tarziu, Lăură se află iarăși în brațele iubitului ei, căruia nu-i mai
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
această țară, deoarece își petrecuse o lună întreaga dintr-o vacanță de vară pe aceste meleaguri. Voia să găsească până la urmă o soluție, pentru a nu mai fi tristă. Soluția cea mai bună ar fi sa găsească pe cineva cu simțul umorului, dar se părea că n-are nici o șansă. Și-a scos repede oglindă din geantă și s-a privit cu atenție. Avea câteva cearcăne, căci noaptea precedentă îi fusese cât se poate de agitată.Trebuia să rămână vie în
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sale extraconjugale. Și până la urmă care era statutul lui? Desigur, acela de om însurat, la casa lui, cu familie și copii. Pe Lăură o iubea tocmai pentru că îi lipsea atât de mult. Totuși aceasta dragoste avea în ea mult ,,bun simț", consideră el și era poate pasiunea cea mai profundă a vieții lui. Mașina rula ușor pe autostradă lungă. El avea impresia că face treaba asta doar dintr-un fel de conformism decent. -Nu știu de ce, zise el, m-am trezit
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Germania, s-au opus de la început intervenției; altele, mai ales dintre fostele țări socialiste, au fost pentru. Americanii, nervoși, i-au numit pe primii "Europa Veche", depășită de vremuri, iar pe ceilalți "Europa Nouă", adică, vezi bine, progresistă și cu simțul realității. În Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ne-am certat, ca la ușa cortului, pe chestiunea aceasta a intervenției în Irak; era în ianuarie 2003. Noi, deputații români din Adunare, am scăldat-o, dar autoritățile de la București au fost nevoite
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
bine s-o înjuri fără să fie nevoie. A acuza Rusia că a făcut din Marea Neagră "un lac rusesc" chiar dacă-i adevărat -, a o critica mereu, în cele mai diverse și neașteptate ocazii, fără să fie neapărată nevoie, nu denotă simț diplomatic și nici pragmatic. Creșterea economiei românești, condițiile climatice tot mai vitrege ș.a. vor spori nevoile noastre de energie. Prețurile la petrol pe plan mondial cresc spectaculos, gazul deja este foarte scump și va fi și mai scump, iar România
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
celor care le-au coordonat, iar victimele nu pot uita și cer În continuare dreptatea care se cuvine mulțimii lovite fizic dar și moral. Rândurile din carte ori din jurnal referitoare la cele de mai sus sunt și rămân dovadă simțului cetățenesc al unor condeie care și În negrul carceral au reușit să rămână alături de semenii lor, arătând impostura, originile și cauzele râului. Oamenii care dau forță și speranța vieții. Alături de ei și Împreună cu ei, Alexandru Gh. Tăcu știe că justiția
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
umană fiind preferată În picturile sale. Anton Nicoleanu profesorul de educație plastică al Colegiului ,,Negruzzi” este convins că elevul sau va ajunge În scurt timp un artist desăvârșit. ,,Robert prezintă mobilitate plastică remarcabilă, simt artistic, originalitate și creativitate, de asemenea, simțul proporțiilor În desen și al armoniei În culoare. Tematica abordată arată o imaginație deosebită, realizată În elemente de limbaj artistic plastic, adaptate corect tehnicii de lucru alese. Execută scene de la natură statică, până la portret, prezența umană fiind o preferință a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
încă din timpul lui Pitagora). În cadrul programei școlare, locul principal îl dețineau poeții Solon, Hesiod și Homer, deoarece aceștia puteau influența formarea morală și politică a viitorului cetățean. Studiul muzicii corale și instrumentale (lira, harpa sau flautul) dezvolta la tineri simțul autocontrolului, al moderației, al măsurii și al participării la viața colectivității, mai ales atunci când se produceau manifestări corale. ,,Dascălii - afirma Platon într-un dialog al său -, după ce i-au învățat literele și sunt în stare să înțeleagă cuvintele scrise, îi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
învățare prin descoperire în domeniul educației, prin care justifică metoda inductivă în cercetare. Prin urmare, Bacon este considerat fondatorul curentului empirist în filosofie și știință, considerând că adevăratul izvor al cunoașterii îl reprezintă senzațiile și percepțiile produse de organele de simț și de experiența de viață a omului, acestea fiind singurele cunoștințe autentice. Prin contribuția sa filosofico-științifică, filosoful englez rămâne o punte de legătură între ,,două lumi”: preia tradiția epocii anterioare prelucrând-o în chip propriu, după care o transmite secolului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
planul de învățământ al acestor tipuri de instituții. În totalitate, concepția sa pedagogică pedagogică se bazează pe câteva teorii filosofice. Astfel, teoria empirismului/senzualismului pornea de la considerentul că ,,nimic nu este în intelect, dacă mai întâi n-a fost în simțuri”, de unde rezultă că ideile se formează ca o consecință a impresiilor provocate de acțiunea lucrurilor exterioare asupra organelor noastre de simț. În schimb, inteligența umană nu înseamnă doar simple percepții, ci ea semnifică o procesualitate în urma căreia rezultă idei abstracte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
teoria empirismului/senzualismului pornea de la considerentul că ,,nimic nu este în intelect, dacă mai întâi n-a fost în simțuri”, de unde rezultă că ideile se formează ca o consecință a impresiilor provocate de acțiunea lucrurilor exterioare asupra organelor noastre de simț. În schimb, inteligența umană nu înseamnă doar simple percepții, ci ea semnifică o procesualitate în urma căreia rezultă idei abstracte sau combinații de idei variate. În concluzie, inteligența umană se poate dezvolta numai dacă este stimulată de impresiile sau percepțiile lumii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
intelectual și moral, printr-o eficientă instrucție și educație. Teoria morală de factură empirist-utilitaristă este o consecință a empirismului său filosofic în domeniul cunoașterii. Ca atare, regulile și normele morale își au originea în experiența de viață și în experiența simțurilor omenești. Locke credea, în această ordine de idei, că ar fi necesar să se elaboreze un sistem de norme morale care să se fundamenteze pe ideea de bunătate și cea de dreptate. O altă opțiune filosofică a cărturarului englez a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
corpore sano. Ideea pedagogului englez se baza pe observația că sănătatea mintală este un izvor de fericire, dar însoțită și de sănătatea fizică, fericirea devine deplină. Obiectivul educației consta în formarea din tânăr a unui om împlinit și înzestrat cu simț practic, întreprinzător și abil, care să-și managerieze propriile afaceri, să-și proiecteze existența într-un viitor apropiat sau mediu în ce privește reușita în carieră. Pedagogul englez preconiza că educația unui gentleman nu trebuie să se producă în școală, ci în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de epoca ,,luminilor”. Ca și în perioadele anterioare, în activitatea de educare și instruire a oamenilor maturi s-au îmbinat cuvântul rostit cu cel scris și cu imaginea plastică, dat fiind faptul că în cultura sud-est europeană auzul era considerat simțul cel mai autorizat și mai demn de încredere. Până la începutul secolului XIX, cuvântul scris nu reușise să devină cel mai important instrument de informare a oamenilor, ci numai în activitatea oficială, până când, în secolul ,,luminilor”, scrisul își demara expansiunea, care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1869-1956). În Anglia a luat ființă o astfel de școală, fondatorul ei fiind Thomas Arnold, care o organizează după ideile așa-numitei ,,pedagogii libere”. În acea școală, rolurile de conducător erau încredințate elevilor cei mai turbulenți, mizându-se pe sensibilizarea simțului lor de răspundere. Rezultatele au confirmat într-o anumită măsură o observație mai veche: funcțiile de răspundere pot influența simțitor creșterea simțului de ordine și de disciplină, ajutând la formarea spiritului de inițiativă, cu efecte benefice asupra educației morale a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogii libere”. În acea școală, rolurile de conducător erau încredințate elevilor cei mai turbulenți, mizându-se pe sensibilizarea simțului lor de răspundere. Rezultatele au confirmat într-o anumită măsură o observație mai veche: funcțiile de răspundere pot influența simțitor creșterea simțului de ordine și de disciplină, ajutând la formarea spiritului de inițiativă, cu efecte benefice asupra educației morale a elevilor; b. Ideea școală-republică a fost reluată în Franța de Demolins și Berthier în Școala de la Roches. În această instituție s-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școli erau distribuite între elevi (studiul, masa, repausul, bibliotecile), totul se organiza și se efectua de către elevi. Elevilor care îndeplineau astfel de funcții li se cereau să dea dovadă într-o măsură mai mare de anumite virtuți; dreptate, bunătate, devotament, simț civic și democratic etc; c. școala-cooperație era o școală-instituție de muncă, în care se îmbinau activitățile de tip intelectual și estetic cu cele de ordin economic și administrativ. De la o astfel de instituție, fondatorii estimau formarea unui bun cetățean, deoarece
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
naturii copilului o constituie observarea acestuia în libertate și, ca atare, se impune asigurarea unui mediu organizat în care copilul trebuie să fie liber în manifestările sale. În educația acestora, atenția ei s-a îndreptat spre dezvoltarea funcțiilor organelor de simț, admițând că metoda cea mai potrivită pentru a se ajunge la atingerea acestui scop este metoda activă; pentru a fi activ, copilului trebuie să i se creeze un mediu care să-i stimuleze procesul de autoeducare. În acest caz, menirea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Școala activă și Educația în familie. A. Ferrière aprecia în mod deosebit activitatea manuală a copiilor, deoarece considera că prin intermediul ei se poate garanta un progres al dezvoltării copilului sub toate aspectele: fizic, intelectual, social-moral (desfășurată în grup, munca inoculează simțul social, formează caracterul în dimensiunea solidarității, mai mult decât atât, lucrând de la o vârstă fragedă copiii dobândesc la rândul lor dimensiunea stimei față de cei care muncesc). Munca trebuie să fie însă liberă în sensul opțiunii, fiecare putând să-și aleagă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și originalității, fără să se mai insiste pe reluarea la nesfârșit a tezaurului informațional, pe care omenirea l-a achiziționat în cunoaștere și știință, dar care este mereu depășit. Așadar, trebuie cultivate însușiri precum imaginația, entuziasmul, spiritul de echipă, curajul, simțul umorului etc., trăsături considerate de culturolog ca fiind cardinale pentru un învățământ modern, dinamic și de perspectivă. Mesajul și ideea unei pedagogii ,,prospective” au fost preluate nu peste multă vreme de o serie de pedagogi contemporani, între care mai cunoscuți
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
evaluare amănunțită a posibilelor consecințe ale propriilor acțiuni. O astfel de personalitate de tip etic se apropie crescendo de personalitatea autorealizată despre care va vorbi mai târziu Rogers. Un asemenea mod existențial este caracterizat de încrederea în sine, printr-un simț al responsabilității foarte ridicat, recunoscând rolul critic al libertății în viața omului, în vreme ce modul estetic de existență poate să decadă în melancolie și disperare. Mai mult decât atât, modul etic poate atinge un profund simț al ironiei. Cel de-al
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
încrederea în sine, printr-un simț al responsabilității foarte ridicat, recunoscând rolul critic al libertății în viața omului, în vreme ce modul estetic de existență poate să decadă în melancolie și disperare. Mai mult decât atât, modul etic poate atinge un profund simț al ironiei. Cel de-al treilea mod existențial, cel religios, este legat funciarmente de divinitate și se confruntă cu un conflict între imperativele credinței și cele reale ale nevoilor umane. Martin Heidegger (1889-1976) rămâne cel mai important și mai original
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
iar astfel de valențe morale nu sunt altceva decât expresia sintetică a caracterului poporului român: cumpătarea, modestia, statornicia, bunătatea, hărnicia. Loga critică aspru ,,devianțele” tinerilor-bănățeni, cei care studiaseră în străinătate, și care se abat de la comportamentul onest și de bun simț al românilor autohtoni. El a criticat pe ,,domnișorii cei tineri” care, instruiți în străinătate, manifestă un dispreț față de semenii lor localnici, importând obiceiuri urâte, ,,mode de îmbrăcăminte, umblete strâmbe, vorbitură multă și fără socoteală”, considerând asemenea ,,slăbiri preluate de la străini
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de stat. Legea XXVII din 1907, într-unul din articolele sale preciza fără echivoc: ,,Fiecare școală și fiecare învățător, fără considerare la împrejurarea că beneficiază de ajutor de la stat sau nu, se îndatorează a dezvolta și întări în sufletul românilor simțul de alipire cătră patria ungară și conștiința aparținerii la națiunea ungară, precum și modul de gândire religios-moral. Punctul acesta de vedere trebuie să predomineze întreaga instrucțiune.” Această lege declara învățătorii confesionali funcționari publici, supunându-i jurisdicției tribunalelor ordinare și nu cele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]