17,517 matches
-
acestora nu li s-a permis să se întoarcă în satele lor, aflate pe teritoriul noului stat Israel. Pământurile lor, declarate abandonate, au fost anexate la localitățile evreiești din regiune, inclusiv actualul Hod Hasharon. La Hod Hasharon se află câteva situri arheologice. În cartierul Gil Amal (citește:Ghil Amal) s-au găsit urme care datează de la perioada calcolitică și până la epoca romană și bizantină. La intrarea în oraș, la izvoarele Iarkonului, se află situl Tel Kane, unde s-au găsit vestigii
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
Hasharon. La Hod Hasharon se află câteva situri arheologice. În cartierul Gil Amal (citește:Ghil Amal) s-au găsit urme care datează de la perioada calcolitică și până la epoca romană și bizantină. La intrarea în oraș, la izvoarele Iarkonului, se află situl Tel Kane, unde s-au găsit vestigii din epoca medie a bronzului. La mijlocul anului 2012 s-a deschis pentru public un parc arheologic și de distracții care include un spațiu cu vestigii și reproduceri ale uneltelor agricole folosite în regiune
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
Declinul cetății a continuat până când aceasta a ajuns în cele din urmă în stare de ruină, la începutul secolului al XIX-lea. În aprilie 1829 prințul de coroană Maximilian (viitorul rege Maximilian al II-lea al Bavariei) (1811-1864) a descoperit situl istoric în timpul unei plimbări pe jos și și-a manifestat entuziasmul cu privire la frumusețea zonei înconjurătoare. El a achiziționat locul pe care se aflau ruinele - pe atunci încă cunoscute sub numele de Schwanstein - în 1832. În februarie 1833 s-a început
Castelul Hohenschwangau () [Corola-website/Science/327164_a_328493]
-
în imediata apropiere a drumului european E58. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în situl de importanță comunitară "Tinovul Mare Poiana Stampei", sit care începând cu data de 25 octombrie 2011 a fost desemnat ca zonă umedă de importanță internațională. Aceasta reprezintă o zonă naturală (mlaștini oligotrofe împădurite) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în situl de importanță comunitară "Tinovul Mare Poiana Stampei", sit care începând cu data de 25 octombrie 2011 a fost desemnat ca zonă umedă de importanță internațională. Aceasta reprezintă o zonă naturală (mlaștini oligotrofe împădurite) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă (specifică tinoavelor) protejată la nivel european și
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
și conservă câteva specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Turbării active", "Turbării cu vegetație forestieră" și "Turbării degradate capabile de regenerare naturală". La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
de Bitză, extrasă de pe albumul cu același nume, a obținut o nominalizare Best Hip Hop la gala Romanian Music Awards din 2009.. Ca solist, raku a mai lansat patru albume, în 2011 si 2012. "emite semnale" a fost lansat pe situl oficial al rapperului, de unde putea fi achiziționat, în timp ce "în altă frecvență" a fost lansat cu casa de discuri independentă Chill Brothers. Genul muzical abordat de raku este muzica hip hop. Acesta a declarat într-un interviu că muzica sa „vine
Raku (rapper) () [Corola-website/Science/327209_a_328538]
-
de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Băltii, Cheile Topolniței și Peșteră Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Camăna, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peșteră Epuran. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară - "Platoul Mehedinți" și dispune de zece tipuri de habitate naturale (Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" (Aremonio-Fagion), Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
în toate statele și teritoriile Australiei. Difuzarea efectivă a început din 2 mai 2008. "Ultima Thule" este disponibilă ca podcast din luna mai 2005, și la orice moment 8 ediții ale emisiunii sunt disponibile pentru download în format MP3 pe situl emisiunii. De asemenea, poate fi ascultat live de pe pagina radioului 2MBS-FM. "Chasing the Dawn: Ultima Thule Ambient Volume 01" este o compilație produsă de George Cruickshank și care a fost lansată cu scopul strângerii de fonduri pentru 2MBS, la începutul
Ultima Thule Ambient Music () [Corola-website/Science/327302_a_328631]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Oltenia, pe teritoriul județului Olt. Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Studina (în vestul satului Studinița, în imediata apropiere de drumul național DN54, care leagă
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
județului Olt. Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Studina (în vestul satului Studinița, în imediata apropiere de drumul național DN54, care leagă municipiul Caracal de orașul Corabia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
de drumul național DN54, care leagă municipiul Caracal de orașul Corabia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 66 hectare. Situl reprezintă o suprafață împădurită încadrată în bioregiune continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 66 hectare. Situl reprezintă o suprafață împădurită încadrată în bioregiune continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Romanațiului); ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos" și protejază un
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
foioase ponto-sarmatice" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos" și protejază un arboret de stejar din specia "Quercus pubescens" (stejar pufos, cu vârste ce depășesc 100 de ani), care vegetează în asociere cu arbori de salcâm ("Robinia pseudoacacia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în partea sudică a Transilvaniei, pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu, Brașov și Vâlcea. Aria protejată se întinde în vestul județului Brașov (pe teritoriile administrative ale comunelor Voila, Beclean, Mândra și orașului Făgăraș); sud-estul județului
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
Voila, Beclean, Mândra și orașului Făgăraș); sud-estul județului Sibiu (pe teritoriile orașelor Avrig, Cisnădie și Tălmaciu și al comunelor Alțâna, Bârghiș, Boița, Marpod, Nocrich, Racovița, Roșia, Sadu, Șelimbăr și Turnu Roșu și în nordul județului Vâlcea, pe teritoriul comunei Câineni. Situl este străbătut de drumul național DN1 care leagă municipiul Brașov de Sibiu. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
comunelor Alțâna, Bârghiș, Boița, Marpod, Nocrich, Racovița, Roșia, Sadu, Șelimbăr și Turnu Roșu și în nordul județului Vâlcea, pe teritoriul comunei Câineni. Situl este străbătut de drumul național DN1 care leagă municipiul Brașov de Sibiu. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
de drumul național DN1 care leagă municipiul Brașov de Sibiu. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.826 hectare (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în amestec și păduri în
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului) ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale"; și protejază o gamă faunistică variată. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: două specii de mamifere: vidra
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
crassus" (scoică-mică-de-râu, specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN); două gastropode: melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus") și melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și o libelulă din specia "Ophiogomphus cecilia". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Transilvania, pe teritoriul județelor Mureș și Sibiu. Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Mureș pe teritoriul administrativ al orașului Sighișoara și al comunelor Bălăușeri, Daneș, Nadeș și în cea nord-estică a
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
Mureș și Sibiu. Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Mureș pe teritoriul administrativ al orașului Sighișoara și al comunelor Bălăușeri, Daneș, Nadeș și în cea nord-estică a județului Sibiu, pe teritoriul orașului Dumbrăveni și al comunei Hoghilag. Situl se află în imediata apropiere a două drumuri naționale, DN13 (Sighișoara - Târgu Mureș) și DN14 (Mediaș - Dumbrăveni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
Bălăușeri, Daneș, Nadeș și în cea nord-estică a județului Sibiu, pe teritoriul orașului Dumbrăveni și al comunei Hoghilag. Situl se află în imediata apropiere a două drumuri naționale, DN13 (Sighișoara - Târgu Mureș) și DN14 (Mediaș - Dumbrăveni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
două drumuri naționale, DN13 (Sighișoara - Târgu Mureș) și DN14 (Mediaș - Dumbrăveni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 240 hectare. Situl reprezintă o zonă (râuri, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 240 hectare. Situl reprezintă o zonă (râuri, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în bioregiune continentală) aflată în Podișul Târnavelor (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), în lunca stângă a Târnavei Mari. Pădurea de pe Târnava Mare conservă
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]