167,112 matches
-
dezvoltării. În iulie 2013 a fost numit și vice-prim ministru. El a continuat sa detină aceste funcții și în guvernul Irakli Garibașvili format în 2013 după retragerea în culise a lui Bidzina Ivanișvili.În septembrie-decembrie 2015 a deținut și portofoliul afacerilor externe. Dupa demisia primului ministru Irakli Garibașvili, partidul Visul Georgian l-a desemnat pe Kvirikașvili ca nou șef de guvern. La 30 decembrie 2015 parlamentul a votat încrederea în noul său guvern cu 86 voturi pentru și 28 contra. Guvernul
Ghiorghi Kvirikașvili () [Corola-website/Science/336949_a_338278]
-
recolta anului 1917, minus stocul necesar de hrană pentru proprietar, este la dispoziția statului pentru a fi vândut la prețuri mici și se poate vinde doar prin intermediul statului”. La , guvernul provizoriu a înaintat aliaților Rusiei o notă semnată de ministrul afacerilor externe , în care se infirmau zvonurile că Rusia ar fi intenționat să încheie pace separată. În notă se vorbea despre „încercarea de a aduce războiul mondial la un sfârșit decisiv”. La 20 aprilie, când a fost publicată această notă, la
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
se opunea unor propuneri ale miniștrilor socialiști (socialiști-revoluționari și menșevici) privind proclamarea imediată a republicii și socializarea proprietății funciare. Șef al guvernului a devenit A. F. Kerenski. În mijlocul crizei din iulie, dieta finlandeză a proclamat independența Finlandei față de Rusia în afacerile interne și a limitat competența guvernului provizoriu la probleme militare și de politică externă. La , Dieta a expediat Guvernului Provizoriu o adresă prin care cerea recunoașterea „drepturilor inalienabile ale Finlandei”. În replică, la , guvernul provizoriu a desființat Dieta și a
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
bolșevice, au refuzat să continue mișcarea la Petrograd. Kornilov și asociații săi au fost arestați, iar Krîmov s-a sinucis. În semn de solidaritate cu generalul Kornilov, Cadeții au demisionat, declanșând crize guvernamentale regulate. Rezultatul a fost instituirea la , a ("„Afacerilor Cabinetului”") din cinci persoane, în frunte cu Kerenski și proclamarea Republicii Ruse. În septembrie 1917 au apărut și alte noi autorități: adunările democratice și Sfatul Provizoriu. La s-a format al treilea guvern de coaliție. Până în noiembrie 1917, devenise evidentă
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
în fiecare an mulți turiști sunt atrași de clima plăcută și de cazinoul său. În 2001 un nou mare proiect a dus la extinderea portului folosit de navele de croazieră, dar și de ambarcațiunile private. Principatul a reușit să creeze afaceri prospere în domenii ce sunt prietenoase mediului, precum cosmetica naturistă. Fiind un lider mondial în lux și bani, Monaco este una din cele mai scumpe locații de pe Pământ. Principatul este cunoscut și ca un rai al taxelor și mulți dintre
Economia Principatului Monaco () [Corola-website/Science/337000_a_338329]
-
fizice a dus la un număr considerabil de “refugiați ai impozitelor” veniți din Europa, care își câștigă majoritatea banilor din afara Principatului; celebrități precum piloții de Formula 1 atrag cea mai mare atenție însă aici se află și numeroși oameni de afaceri. Monaco nu este membru al Uniunii Europene însă este strâns legat de aceasta prin acorduri cu Franța, așadar moneda a devenit cea din Franța, Euro. Până în 2002 Monaco își bătea propriile monede, francii monegaști. Principalele exporturi ale Principatului sunt chimicale
Economia Principatului Monaco () [Corola-website/Science/337000_a_338329]
-
național divizia A, de două ori medalia de bronz și în sezonul 2011-2012 atât cupa cât și campionatul. șapte calificări cu echipele de club in Cupele Europene de volei. S-a născut în orașul Baia Mare. Este frate cu omul de afaceri Nicolae Mărieș. În vara anului 2016, s-a căsătorit în orașul Las Vegas cu fata pictorului Gheorghe Ilea. Călătoriile, drumețiile.
Mihai Mărieș () [Corola-website/Science/336973_a_338302]
-
lui Iosif Stalin. În 2008, Gazprom Media a vândut ziarul "Izvestia" către National Media Group. Ziarul a fost relansat apoi în format D2 (broadsheet) și a adoptat un nou slogan, precum și o acoperire extinsă a domeniului economic. Vechiul supliment de afaceri al ziarului, Finansovie Izvestia (Izvestia Financiară), a fost închis și, în schimb, a fost lansat în septembrie 2011un săptămânal care a fost distribuit cu "Izvestia" în zilele de luni. Suplimentul de vineri Nedelia (Săptămâna), dedicat culturii și activităților desfășurate în timpul
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
מורשה) este un mic cartier din Ierusalim, în Israel, cu o suprafață triungulară, aflat la nord de Orașul Vechi, la circa 750 metri altitudine. El se învecinează la nord cu cartierul evreiesc ultrareligios Mea Shearim , la vest cu centrul de afaceri al Ierusalimului, cu Migrash Harusim (Terenul Rușilor) și Piața Safra și Primăria Ierusalimului, la sud cu zidul Orașului Vechi și dincolo de el - Cartierul Creștin și Cartierul Musulman, iar la est cu cartierele Masudiye și apoi Bab al Zahra și Sheih
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
Candidează la funcția de Președinte al Republicii Moldova la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2016. Silvia Radu s-a născut la 27 februarie 1972 la Hîncești, în familia unui tată profesor de limba română și mamă agronomă. A absolvit (Spania), facultatea Managementul Afacerilor; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept și cea de Limbi Străine; cât și Academia de Administrație Publică de pe lângă Guvernul RM, facultatea Relații Internaționale. La scurt timp după facultate, prin 1993, proaspăta absolventă Silvia este angajată la Ministerul Energeticii
Silvia Radu (manager) () [Corola-website/Science/337017_a_338346]
-
ca cea mai bogată, declarând în ultimii doi ani venituri de aproape 13,5 milioane de lei moldovenești. Silvia Radu este căsătorită cu Virgiliu Radu, cu care are trei copii: un băiat și două fete. Virgiliu este un om de afaceri; Silvia l-a cunoscut în timpul studiilor la USM, iar cei doi s-au căsătorit la scurt timp după absolvire.
Silvia Radu (manager) () [Corola-website/Science/337017_a_338346]
-
Spălării Banilor. Având în vedere că TransferGo a fost înregistrată în Marea Britanie, sediul companiei se afal în Canary Wharf, Londra. În 2013 compania a fost acceptată ca membru Level39- Cea mai importantă creșterea a unei companii din Europa din domeniul afacerilor financiare și a vânzării cu amănuntul. De asemenea, TransferGo este membru fondator a Innovate Finance - o organizație care accelerează poștia Regatului Unit în sectorul de servicii financiare la nivel global. Innovate Finance face acest lucru prin dezvoltarea și implementarea de
TransferGo () [Corola-website/Science/337032_a_338361]
-
Belgia și Austria. Compania poate facilita transferuri de bani și în alte țări, dar doar în moneda euro. Un alt avantaj este faptul că nu există o limită zilnică de transfer iar utilizatorii pot avea conturi personale dar și pentru afacerea lor. Site-ul firmei poate fi consultat în 6 limbi: Letona, Lituaniana, Engleză, Poloneză, Rusă și Română. Un avantaj oferit de TransferGo este că clienții transfer local sau regional bani în contul bancar TransferGo iar apoi compania face plata în
TransferGo () [Corola-website/Science/337032_a_338361]
-
dependent aproape exclusiv de împărat, iar prim-ministrul (Ministerpräsident-ul) regal maghiar era dependent de rege și de dieta dominată de aristocrați. Prim-miniștrii au fost relativ des schimbați; doar puțini și-au putut lăsa o amprentă distinctă. Consiliul Ministerial pentru Afaceri Comune era unul dintre instrumentele prin care Cisleithania și Transleithania au fost prinse legal împreună după compromisul din 1867. ("Consiliul Ministerial" trebuie înțeles ca întruniri la care participau cei trei miniștri comuni, imperiali și regali, și cei doi prim-miniștri
Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918) () [Corola-website/Science/337488_a_338817]
-
că acest Consiliu Ministerial nu trebuie să pară a fi guvernul Dublei Monarhii și au avut grijă ca titlul de „cancelar al imperiului” (Reichskanzler), pe care Beust îl păstrase, să nu mai fie folosit după 1871. În Consiliului Ministerial pentru Afaceri Comune, "Ministrul Casei Imperiale și Regale și al Externelor" deținea președinția atunci când monarhul nu participa personal. Președintele Consiliului Ministerial pentru Afaceri Comune era ministrul de externe al Austro-Ungariei. După 24 oct. 1918 nu a mai existat nici un minister comun, deoarece
Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918) () [Corola-website/Science/337488_a_338817]
-
al imperiului” (Reichskanzler), pe care Beust îl păstrase, să nu mai fie folosit după 1871. În Consiliului Ministerial pentru Afaceri Comune, "Ministrul Casei Imperiale și Regale și al Externelor" deținea președinția atunci când monarhul nu participa personal. Președintele Consiliului Ministerial pentru Afaceri Comune era ministrul de externe al Austro-Ungariei. După 24 oct. 1918 nu a mai existat nici un minister comun, deoarece Compromisul din 1867 și, odată cu el, uniunea reală cu Austria, au fost anulate cu consimțământul monarhului între jumătatea și sfâșitul lui
Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918) () [Corola-website/Science/337488_a_338817]
-
manageriale promovate au fost transmise în rândul a peste 3.000 de femei manager și antreprenor din Europa, abordarea ei fiind bazată pe diversitate de gen, calitatea vieții, umanitate, responsabilitate și bucurie. A sprijinit femeile din România să deschidă noi afaceri și a contribuit la îmbunătățirea vieții profesionale și personale a femeilor și bărbaților aflați pe funcții de conducere. A studiat psihologia și psihoterapia de familie și cuplu, având titlul de doctor în sociologie și asistentă social cu expertiză în evaluare
Adela Ionela Dinu () [Corola-website/Science/337471_a_338800]
-
Director al Laboratorului de Evaluare Aptitudinală a Studenților din cadrul Centrului de Informare și Consiliere a Studenților, universitatea Politehnica. Prin toate acțiunile ei, Adela Dinu, a dovedit calități excepționale de leader care au contribuit la asocierea femeilor manager cu performanța în afaceri. Realizările ei, rămân un exemplu în lume. Astfel la începutul lunii decembrie 2016 a devenit prima femeie din Europa premiata post-mortem la Bruxelles în cadrul ceremoniei ”Women of Europe Awards” la categoria ”Woman in Action” pentru toate acțiunile desfășurate la nivel
Adela Ionela Dinu () [Corola-website/Science/337471_a_338800]
-
Fayez Mustafa al-Sarraj sau as-Sarraj (în arabă:فايز السراج או فائز السراج, născut la 20 februarie 1960 la Tripoli) este un politician și om de afaceri libian, care, conform acordului de la Skhirat din decembrie 2015, îndeplinește funcțiile de președinte al Consiliului prezidențial și prim-ministru al Libiei (Guvernul de Acord Național). A preluat funcțiile mai întâi în exil la Tunis la 12 martie 2016. La 30
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
puterii. În 24 octombrie 1918 a avut loc ultima întrunire a Consiliului Ministerial comun; cu acordul monarhului, Ungaria a pus capăt uniunii reale cu Austria între jumătatea și sfâșitul lunii octombrie 1918. Miniștrii în funcție ai celor trei ministere pentru afaceri comune care au existat până în 31 octombrie 1918 (externe: Gyula Andrássy der Jüngere / Ludwig von Flotow; război: Rudolf Stöger-Steiner și finanțe: Alexander Spitzmüller / Paul Kuh-Chrobak) în timpul guvernării Lammasch din Cisleithania, au avut ca misiune lichidarea ministerelor lor din Viena, ceea ce
Consiliul Ministerial pentru Afaceri Comune al Monarhiei Austro-Ungare () [Corola-website/Science/337485_a_338814]
-
reglementa puterea executivă. Statua neresponsabilitatea monarhului și responsabilitatea miniștrilor. Monarhul rămânea conducătorul suprem al forțelor armate; dreptul de emitere a decretelor de către miniștri a fost reglementat. Inoficial numită „Legea delegației” (acest titlu nu apare în Foaia legilor imperiale), "Legea despre afacerile comune ale tuturor țărilor monarhiei austriece și despre metoda abordării lor" (în ) este una dintre cele patru propuneri legislative ale guvernului de la Viena ajunse spre dezbatere în Consiliul Imperial în iunie 1867 și era pandantul austriac al articolului XII/1867
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
ajunse spre dezbatere în Consiliul Imperial în iunie 1867 și era pandantul austriac al articolului XII/1867 din noua constituție a Ungariei, articol care trata despre compromisul austro-ungar. Numele scurt și inoficial al legii este datorat faptului că legislația în privința afacerilor comune ale monarhiei urma să se facă prin intermediul unor întruniri anuale paralele ale delegațiilor Consiliului Imperial și Dietei Ungariei; compromisul financiar era realizat de două delegații mai mici care se întruneau din zece în zece ani pentru a negocia procentele
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
împreună, nu erau separate pe delegații. Cum în viziunea părții austriece ședințele comune simbolizau ideea de imperiu unitar, ceea ce nu corespundea viziunii maghiarilor, partea maghiară a evitat în mod riguros să se ajungă la ședințe comune. Potrivit § 1 al legii, "afaceri comune" erau exclusiv: În conformitate cu aceste puncte, au fost create ministere comune pentru externe și pentru război, precum și un minister al finanțelor comune. Ministerul de război k.u.k. era responsabil doar pentru Armata Comună și pentru Marina Militară, dar nu
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
k.k. Landwehr, respectiv Honvéd). Mai departe, potrivit § 2 al legii, anumite domenii nu erau administrate în comun, însă în ambele parlamente — nu și în delegații — erau tratate pe baza unor legi identice, iar deciziile erau luate în mod corespunzător ("afaceri dualiste"):
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
și guvernatorul Bosniei și Herțegovinei, care nu aparținea de nici una dintre jumătățile Dublei Monarhii, deci nu era subordonată guvernului de la Viena responsabil de Cisleithania, ci era un condominium administrat de Ministerul Imperial și Regal de Finanțe, care era responsabil de afacerile comune ale întregii Austro-Ungarii. Landeschef-ul sau Statthalter-ul era numit de către împărat la propunerea guvernului cezaro-crăiesc. În cazul în care țara se confrunta cu relații politice încordate (cum a fost mai mereu cazul Regatului Boemiei), Statthalter-ul era schimbat des, după o
Landeschef () [Corola-website/Science/337477_a_338806]