KorAP: Find »[drukola/base=american & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...658 659 660 ...672 >

16,776 matches

Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447

Întâi, americanii s-au compromis din nou. Kurzii din Irak au fost aliații lor credincioși împotriva lui Saddam, iar acum avioane americane de recunoaștere dau informații armatei turce. Kurzii s-au supărat și le-au bătut obrazul americanilor, numai că americanii cel puțin în zonă au interese, și nu obraz. Iar interesul lor cel mai mare este, acum, să nu se strice cu turcii, vechi și fideli membri ai NATO și aliați în zonă împotriva Iranului, Siriei, Rusiei și a tot

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
interese, și nu obraz. Iar interesul lor cel mai mare este, acum, să nu se strice cu turcii, vechi și fideli membri ai NATO și aliați în zonă împotriva Iranului, Siriei, Rusiei și a tot ce ar putea mișca împotriva americanilor. În fața unui asemenea interes, ce mai contează niște visuri de independență fie ele și seculare ale unui popor împrăștiat în vreo cinci state și răspândit prin munți inaccesibili? Mai importantă era independența Kosovo, unde trăiesc vreo nouă sute de mii de

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
internă a Iranului din prezent. Să vedem despre ce este vorba. Adepții președintelui au mizat, înainte de toate, pe ideologia islamică, foarte puternică încă în Iran, și pe discursul antiamerican al acestuia. Adevărul este că tot tam-tam-ul pe care îl fac americanii și UE pe tema înarmării nucleare a Iranului îi convine de minune lui Ahmadinedjad și adepților lui. La fel, ceea ce se întâmplă în Irak și Afganistan a sporit ura iranienilor față de americani, în primul rând, ceea ce se reflectă direct în

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
este că tot tam-tam-ul pe care îl fac americanii și UE pe tema înarmării nucleare a Iranului îi convine de minune lui Ahmadinedjad și adepților lui. La fel, ceea ce se întâmplă în Irak și Afganistan a sporit ura iranienilor față de americani, în primul rând, ceea ce se reflectă direct în popularitatea crescândă a președintelui. Dacă mai amintim și dușmănia, de neîmpăcat, față de Israel aliatul fidel al americanilor în zonă -, atunci se înțelege de ce este greu ca oamenii lui Ahmadinedjad să piardă alegerile

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
lui. La fel, ceea ce se întâmplă în Irak și Afganistan a sporit ura iranienilor față de americani, în primul rând, ceea ce se reflectă direct în popularitatea crescândă a președintelui. Dacă mai amintim și dușmănia, de neîmpăcat, față de Israel aliatul fidel al americanilor în zonă -, atunci se înțelege de ce este greu ca oamenii lui Ahmadinedjad să piardă alegerile. Și totuși lucrurile sunt mai complicate. Situația economică a țării nu este deloc bună. Prețurile cresc de la o lună la alta, inflația de asemenea. În

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
politice mondiale dau, uneori, apă la moară Iranului. De exemplu, Rusia vinde tehnologie nucleară pe bani mulți, ocazie cu care mai încurcă și planurile americane în zonă. De asemenea, China și unele țări din America Latină care nu-i înghit pe americani, ca Venezuela, de exemplu. Și totuși, regimul de tip taliban al Iranului nu va putea rezista multă vreme presiunii forțelor și valorilor care domină azi scena mondială, și anume democrația, drepturile omului, secularizarea vieții publice. Nu cred că există legi

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
dintre sunniți și șiiți n-a încetat nici până azi. În buna tradiție a Orientului, în acest dans macabru s-au amestecat și mulți alții: trupe arabe de descurajare, armata israeliană care a ocupat și Beirutul în 1982 -, soldați sirieni, americani, francezi, britanici sub egida ONU, nemaivorbind de lupta subterană dintre o mulțime de servicii secrete ale țărilor mari și mici. În toate locurile și în toate grupările aflate în luptă erau prezenți și palestinieni de cele mai felurite orientări. În

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
referire la Orientul Apropiat și Mijlociu ne gândim automat la fundamentalismul islamic și, invers, fundamentalismul este asociat instantaneu cu terorismul. Semnul egalității între cele două noțiuni a pătruns adânc în mentalul nostru colectiv al europenilor, adică -, dar cred că și americanii gândesc la fel. Oare chiar avem dreptul să gândim astfel? După părerea mea, nici prima parte a enunțului, nici cea de-a doua nu sunt adevărate. Este adevărat că toți sau aproape toți teroriștii din acea parte a lumii sunt

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
mult, nici mai puțin că ar fi fost amestecată în otrăvirea cu dioxină a acestuia; la rândul său, Iușcenko este acuzat de adversarii săi că ar vrea să cedeze Insula Șerpilor României. Apoi, Iușcenko s-ar da prea mult cu americanii și NATO, Timoșenko cu rușii ș.a.m.d.. Pe scurt, în Ucraina, adversitatea politică este pe cale să se transforme în dușmănie, dacă nu cumva s-a și transformat. Detalii găsim în toată presa românească și internațională. De aceea nu voi

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
să tranziteze spațiul nostru aerian. Sentimental, românii erau de partea sârbilor, dar un guvern responsabil și curajos nu poate și nu trebuie să se lase determinat, în marile decizii, de sentimente. România era nevoită, la acel timp, să convingă pe americani, în primul rând că merită să fie primită în NATO, că se poate manifesta ca un membru fidel al organizației în momentele grele. Or, bombardarea Iugoslaviei a fost un moment greu, fiind prima oară, după al Doilea Război Mondial, când

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
Or, Obama nu îndeplinește niciuna din aceste condiții. Ba chiar îl mai cheamă și Hussein nume tipic musulman; de exemplu, imamul Hussein, urmaș al lui Ali, este unul dintre cei mai importanți sfinți ai șiiților. Am mizat, așadar, pe conservatorismul americanilor, pe respectul lor față de tradiție și m-am înșelat. Din acest punct de vedere, America ne-a mai dat o lecție, nu știu dacă bună sau rea, dar americanii au dovedit că sunt capabili să schimbe și ceea ce este cel

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
cei mai importanți sfinți ai șiiților. Am mizat, așadar, pe conservatorismul americanilor, pe respectul lor față de tradiție și m-am înșelat. Din acest punct de vedere, America ne-a mai dat o lecție, nu știu dacă bună sau rea, dar americanii au dovedit că sunt capabili să schimbe și ceea ce este cel mai greu de schimbat, și anume mentalitățile, percepția istoriei, prejudecățile. Revenim la ziua de azi. Majoritatea comentatorilor se arată entuziasmați de victoria lui Obama pe motiv că este o

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
financiară și economică, pe care nimeni nu o mai poate nega și care ne amenință pe toți, pune după părerea mea piedici în plus în calea aderării Rusiei la NATO. 14 decembrie 2008 Încă o lecție americană Pe 4 noiembrie americanii ne-au predat o mare lecție de democrație, dar și de psihologie socială. L-au ales președinte pe Obama în pofida faptului că acesta nu îndeplinește niciuna dintre condițiile pe care o lungă tradiție le impunea președinților americani. Adică, Obama nu

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
Obama n-ar avea șanse. Mai întâi în fața lui Hilary Clinton, în competiția pentru candidatura Partidului Democrat la Casa Albă, și apoi în fața republicanului McCain. Mă bazam în aceste previziuni, care s-au dovedit false, pe respectul manifestat întotdeauna de americani pentru tradiție, pe lunga istorie rasistă a multora dintre statele americane, pe puternicul conservatorism al psihologiei colective a poporului american. Or, acest popor a arătat că democrația trece înaintea oricăror alte valori și că mentalitățile chiar și cele mai înrădăcinate

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
care noi, românii, trebuie să o studiem cu multă atenție. La noi, toți oamenii politici, mai mari sau mai mici, vorbesc într-una despre interesul național, dar, la o adică, tot ranchiunele sau interesele personale sunt cele care primează. La americani și mă refer la oamenii lor politici, de vârf se pare că interesul național nu este chiar vorbă goală sau simplă sintagmă utilă doar în campaniile electorale. Decizia lui Obama de a și-o asocia pe fosta lui adversară cred

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
un război americano-irakian. Întâi, ce a câștigat? A câștigat războiul. Este vorba de războiul clasic în care două armate se află față în față, din care una este înfrântă, iar țara sa ocupată. Privind din acest unghi, este clar că americanii au învins în acest război. A fost, de fapt, un blitzkrieg un război-fulger pentru că a dezintegrat vestita armată a lui Saddam în doar câteva zile. Țara a fost ocupată fără dificultăți demne de luat în seamă. Apoi, americanii au câștigat

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
clar că americanii au învins în acest război. A fost, de fapt, un blitzkrieg un război-fulger pentru că a dezintegrat vestita armată a lui Saddam în doar câteva zile. Țara a fost ocupată fără dificultăți demne de luat în seamă. Apoi, americanii au câștigat și controlul asupra unor importante resurse de energie petrol, în primul rând. Nu știu cât profit le-a adus acest control într-o țară devastată de război și sfâșiată, ulterior, de un sângeros război civil. Cert este că, dincolo de retorica

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
aceasta îi transformă în adversari redutabili și greu de învins. Cum să lupți și cum să-i învingi pe cei care nu se tem de moarte? Urmărind, ani de zile, ceea ce s-a petrecut în Irak, înclin să cred că americanii au subestimat sau chiar au ignorat această psihologie aparte când s-au grăbit să ocupe Irakul. Americanii au pierdut în Irak și vreo 4 300 de oameni, majoritatea în atentate, și nu în luptă directă. Chiar dacă, raportat la populația Statelor Unite

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
învingi pe cei care nu se tem de moarte? Urmărind, ani de zile, ceea ce s-a petrecut în Irak, înclin să cred că americanii au subestimat sau chiar au ignorat această psihologie aparte când s-au grăbit să ocupe Irakul. Americanii au pierdut în Irak și vreo 4 300 de oameni, majoritatea în atentate, și nu în luptă directă. Chiar dacă, raportat la populația Statelor Unite, numărul victimelor poate părea mic, problema, la ei, se pune, evident, altfel. De mai multă vreme, în

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
a aclamat războiul, pentru ca apoi, după ce numărul victimelor a început să crească, aceeași opinie publică să se ridice, cu înverșunare, împotriva propriului guvern a lui Bush personal și să ceară retragerea pe care Obama a fost nevoit să o anunțe. Americanii au pierdut și foarte mulți bani. În timpuri normale, aceștia n-ar fi contat prea mult pentru un colos ca SUA, dar acum, pe timp de criză, percepția a devenit cu totul alta. Dar cel mai mult au pierdut SUA

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
Obama pretinde că jandarmul american pleacă din Irak pentru că acum acolo lucrurile stau bine, situația s-a calmat, iar în câțiva ani democrația va învinge. Acestea sunt basme. Șiiții și sunniții se bat de secole, și nu cred că plecarea americanilor o să-i determine să se arunce, fericiți, unii în brațele celorlalți. Kurzii sunt deja agitați pentru că autonomia le este amenințată, iar aceștia, după cum știm, dorm întotdeauna cu arma sub pernă. Iranul jubilează și n-a uitat teribilul război cu Saddam

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
brațele celorlalți. Kurzii sunt deja agitați pentru că autonomia le este amenințată, iar aceștia, după cum știm, dorm întotdeauna cu arma sub pernă. Iranul jubilează și n-a uitat teribilul război cu Saddam, în care a pierdut vreun milion de oameni, iar americanii l-au ajutat pe Saddam. Așa încât, după părerea mea, americanii lasă în urma lor un cazan în clocot și nicidecum o țară așezată și cu perspective democratice. Însă trebuiau și ei să justifice, cumva, retragerea, că doar n-or să-și

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
amenințată, iar aceștia, după cum știm, dorm întotdeauna cu arma sub pernă. Iranul jubilează și n-a uitat teribilul război cu Saddam, în care a pierdut vreun milion de oameni, iar americanii l-au ajutat pe Saddam. Așa încât, după părerea mea, americanii lasă în urma lor un cazan în clocot și nicidecum o țară așezată și cu perspective democratice. Însă trebuiau și ei să justifice, cumva, retragerea, că doar n-or să-și recunoască eșecul. Și când spun eșec este clar că, în

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
Gaulle era un om mândru, orgolios chiar, și care răspundea rapid și ferm atunci când considera că onoarea Franței și a armatei sale nu era respectată la adevărata ei valoare. De cealaltă parte, nu au fost puține ocaziile când englezii și americanii i-au amintit lui de Gaule viteza cu care Franța s-a predat nemților. De Gaulle și Churchill nu s-au simpatizat niciodată. Cu atât mai puțin de Gaule cu Eisenhower și chiar cu Roosevelt. Este adevărat că englezii au

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
de Gaule cu Eisenhower și chiar cu Roosevelt. Este adevărat că englezii au fost mai ponderați, întrucât nu uitau că și armata lor a fost înfrântă rușinos în Franța, scăpând din încercuirea de la Dunkerque grație unei ezitări a lui Hitler. Americanii, în schimb, nu au pierdut nicio ocazie de a le aminti francezilor de rapida lor înfrângere și de a intra, în consecință, în conflict cu de Gaule și cu Franța liberă. Or, de Gaulle și ai lui n-au uitat

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]