16,546 matches
-
cursul activității sale a publicat mai multe volume de eseuri și critică literară. A semnat uneori cu pseudonimele Ioana Papina, Diamanta Ștefanide, Benedict Ionescu și Vicenția Vara. Volumul de debut "Artă și aspirație" (1977) conținea mai multe studii critice și eseuri consacrate universului imaginar plăsmuit de prozatorii contemporani (Tudor Arghezi, George Călinescu, Zaharia Stancu și Laurențiu Fulga). Cartea conține patru comentarii ample: „Grădinarul melancolic (Tudor Arghezi)”, „Facerea lumii (G. Călinescu)”, „Ziua și noaptea (Zaharia Stancu)” și „Privilegiul permanenței (Laurențiu Fulga)”. Au
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Arghezi)”, „Facerea lumii (G. Călinescu)”, „Ziua și noaptea (Zaharia Stancu)” și „Privilegiul permanenței (Laurențiu Fulga)”. Au urmat monografii dedicate prozei lui Tudor Arghezi (1981) și operei literare a lui Zaharia Stancu (1985); volumul "Nostalgia himerei" (2007) a reunit studii și eseuri dedicate lui Liviu Rebreanu, George Călinescu, Tudor Arghezi și I. Al. Brătescu-Voinești. "Interviu cu înger și maimuță" (2001) este un volum de reflecții și eseuri. În afară de critică literară și eseistică, a mai publicat poezie, proză scurtă și roman. Debutul literar
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
operei literare a lui Zaharia Stancu (1985); volumul "Nostalgia himerei" (2007) a reunit studii și eseuri dedicate lui Liviu Rebreanu, George Călinescu, Tudor Arghezi și I. Al. Brătescu-Voinești. "Interviu cu înger și maimuță" (2001) este un volum de reflecții și eseuri. În afară de critică literară și eseistică, a mai publicat poezie, proză scurtă și roman. Debutul literar a avut loc în anul 1983 cu proza scurtă „Tu, cel mai pașnic oștean...”, publicată în revista "Luceafărul". Romanul intertextualist "Exerciții de fidelitate" (1987, revizuit
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
de educație fizică. Tatăl ei a jucat tenis la nivel înalt până la bătrânețe și a jucat squash timp de 60 de ani. Babbitt a lucrat la traducerea și îngrijirea mai multor ediții de literatură greacă. El a publicat studii și eseuri critice despre Homer și Lucian de Samosata, care au apărut în reviste de specialitate americane și europene. Cea mai cunoscută operă a sa este traducerea colecției "Moralia" a lui Plutarh pentru "Loeb Classical Library", la care a lucrat ultimii zece
Frank Cole Babbitt () [Corola-website/Science/337084_a_338413]
-
a fost făcut cunoscut în primul rând de către cardinalul Nicolaus Cusanus (1401-1461). Credința într-o unitate finală a contrariilor face parte din filosofia lui Heraclit, Giordano Bruno, Jakob Boehme și Emanuel Swedenborg. Expresia a fost folosită pentru prima dată în eseul "De Docta Ignorantia" (1440) al filozofului german Nicolaus Cusanus, în care se explică faptul că din moment ce omenirea nu poate înțelege infinitatea dumnezeiască prin cunoașterea rațională, trebuie să apeleze la speculații care să depășească limitele științifice ale înțelegerii, dovedind astfel o
Coincidentia oppositorum () [Corola-website/Science/337106_a_338435]
-
docta ignorantia"). Cu alte cuvinte, sunt necesare atât rațiunea, cât și o înțelegere supra-rațională pentru a-l înțelege pe Dumnezeu. Acest lucru duce la "coincidentia oppositorum", o unire a contrariilor. Istoricul religiilor Mircea Eliade a folosit intensiv acest termen în eseurile sale despre mituri și ritualuri, descriind coincidentia oppositorum ca fiind un „model mitic”. Psihiatrul Carl Jung, filozoful și profesorul de studii islamice Henry Corbin, precum și filosofii evrei Gershom Scholem și Abraham Joshua Heschel au folosit, de asemenea, această expresie. Termenul
Coincidentia oppositorum () [Corola-website/Science/337106_a_338435]
-
secției de lingvistică a Academiei Naționale din Columbia (din 1979), a fost distins cu Ordinul cultural venezuelean „Andres Bello” (1977) și cu Medalia pentru merite științifice a Universității „San Marcos” din Peru (1978). A debutat publicistic în 1937 cu un eseu despre Mihai Eminescu în revista "Gând românesc". A colaborat cu studii și articole în revistel "România literară", "Ramuri", "Steaua", "Arbol" (Spania), "Revista Nacional de Cultura", "Imagen", "Aretusa", "El Nacional" (Venezuela), "Revista de los Andes" (Columbia), "Bufanda del sol" (Ecuador), "Studi
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
Nacional de Cultura", "Imagen", "Aretusa", "El Nacional" (Venezuela), "Revista de los Andes" (Columbia), "Bufanda del sol" (Ecuador), "Studi e informazioni" (Italia) etc. a desfășurat o bogată activitate de hispanist. A scris mai multe volume despre literatura hispano-americană, a alcătuit "Antologia eseului hispano-american" (1975) și "Antologia criticii literare hispano-americane" (1986) și a tradus din scrierile lui Miguel Ángel Asturias, Julio Cortázar, Jorge Luis Borges, Mario Vargas Llosa ș.a. De asemenea, a ținut conferințe despre literatura spaniolă și hispanoamericană la mai multe universități
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a debutat în revista "Scrisul bănățean" (1958), colaborând în cursul îndelungatei sale cariere cu articole, studii și eseuri la revistele "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Saeculum" etc. A publicat mai multe volume de folcloristică, estetică și etnologie, a colaborat la "Tratatul de dialectologie" (1984), a îngrijit peste douăzeci de antologii și ediții critice ale operelor
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el publicând ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc cu volumul de critică "Lecturi bacoviene și alte eseuri" (1995), urmat de placheta de versuri "Seară cu Dante și alte poeme" (1996). În afară de poezie, a mai realizat și publicat traduceri din scrierile religioase ale lui Rudolf Otto, Giuseppe Tucci, Blaise Pascal, Julius Evola, Tomáš Špidlík, Marko Ivan Rupnik ș.a.
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
distincte precum tiparul în Transilvania, Școala Ardeleană, mișcarea literară din jurul Revoluției de la 1848, istoria cărții românești din Ardeal și cântecul popular ca formă literară. Activitatea sa a fost recunoscută prin decernarea Premiului „N. Iorga” al Academiei Române (1976) și Premiului de eseu, critică și istorie literară al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca pentru cartea " Tectonica genurilor literare" (1980), Premiul Ministerului Culturii pentru exegeza vie și operei lui Lucian Blaga (1994), Premiul Salonului de Carte de la Timișoara (1996), Premiul Salonului de carte orădean (1996
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
literare" (1980), Premiul Ministerului Culturii pentru exegeza vie și operei lui Lucian Blaga (1994), Premiul Salonului de Carte de la Timișoara (1996), Premiul Salonului de carte orădean (1996) pentru "Convergențe europene", Premiul Special Festivalului Național de Poezie „Orfeu”(1998), Premiul pentru eseu al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor pentru "Figuri universitare clujene" (2002), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Dicționarul cronologic al romanului românesc" (2004), Premiul Fundației „Romulus Cojocaru” din Turnu Severin (2006), premiul „Mircea Zaciu” al Asociației Scriitorilor Filiala Cluj-Napoca, premiul „N.
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
și titlul cărții) este cea mai consistentă panoramă a criticii din Basarabia.” „Nu există un prototip după care Eugen Lungu își compune textele. „Regia” lor scoate la iveală un spirit histrionic și ludic, înzestrat cu ironie, umor, talent literar. Majoritatea eseurilor au, totuși, ceva în comun: referințe etimologice, explorări și incursiuni - istorice, literare, mitologice, cinematografice - în „lumea” cuvintelor sau a expresiilor analizate. Astfel, aceste studii neconvenționale de istorie a limbii devin la fel pasionante și de atractive precum documentarele de la Discovery
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
pregătirea populației. Calitățile ideale dezirabile pentru omul nou sunt: generozitatea, spiritul iluminist, demnitatea, spiritul public și pietatea. Scopul progresului, realizat cu ajutorul științei ar consta în extinderea controlului uman asupra naturii și dezvoltarea gradului de confort și comoditate a omenirii. În "Eseuri de morală, economie și politică" (1597) subliniază necesitatea unui stat centralizat, puternic, care să asigure respectarea intereselor burgheziei aflată pe atunci în plin avânt. În lucrarea "Eseuri sau sfaturi civile și morale", Francis Bacon susține că statul ar trebui să
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
uman asupra naturii și dezvoltarea gradului de confort și comoditate a omenirii. În "Eseuri de morală, economie și politică" (1597) subliniază necesitatea unui stat centralizat, puternic, care să asigure respectarea intereselor burgheziei aflată pe atunci în plin avânt. În lucrarea "Eseuri sau sfaturi civile și morale", Francis Bacon susține că statul ar trebui să lichideze nedreptățile sociale și abuzurile din partea nobililor. Secretar și continuator al doctrinei lui Bacon, Thomas Hobbes a considerat statul bazat pe concepții materialist-mecaniciste. Referindu-se la contractul
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
fie deținută de monarh (susținut de aristocrați) și nu admite niciun fel de guvernări "mixte" care ar denatura caracterul unitar și indivizibil al puterii. Prin lucrările sale (dintre care cele mai importante sunt: "Două tratate despre guvernare","Cugetări despre educație", "Eseu asupra intelectului omenesc") care susțin supremația statului de drept, John Locke poate fi considerat un precursor al conceptelor democratice moderne. Statul reprezintă o asociere a oamenilor pentru menținerea intereselor proprii. Societatea politică și civilă a fost creată pentru eliberarea de
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
scriitor de nuvele, satirist și dramaturg. S-a mutat la Istanbul cu familia la vârsta de nouă ani. După ce a absolvit arhitectura la Universitatea Tehnică din Istanbul, s-a dedicat scrisului. El a realizat creații literare în toate domeniile, incluzând eseuri, articole, critică, piese de teatru și scenarii. Pe lângă seria de romane, proza satirică și eseurile critice au găsit multă apreciere în societate. Seria sa de romane, "Kayıp Kușak" ("Generația pierdută"), "Istanbul Dörtlüsü" ("Istanbul Cvartet") și "Ölümsüz Antikite" ("Veșnica antichitate"), toate
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
de nouă ani. După ce a absolvit arhitectura la Universitatea Tehnică din Istanbul, s-a dedicat scrisului. El a realizat creații literare în toate domeniile, incluzând eseuri, articole, critică, piese de teatru și scenarii. Pe lângă seria de romane, proza satirică și eseurile critice au găsit multă apreciere în societate. Seria sa de romane, "Kayıp Kușak" ("Generația pierdută"), "Istanbul Dörtlüsü" ("Istanbul Cvartet") și "Ölümsüz Antikite" ("Veșnica antichitate"), toate au fost tipărite de mai multe edituri. Eseurile sale au apărut în reviste de literatură
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
Pe lângă seria de romane, proza satirică și eseurile critice au găsit multă apreciere în societate. Seria sa de romane, "Kayıp Kușak" ("Generația pierdută"), "Istanbul Dörtlüsü" ("Istanbul Cvartet") și "Ölümsüz Antikite" ("Veșnica antichitate"), toate au fost tipărite de mai multe edituri. Eseurile sale au apărut în reviste de literatură, cum ar fi Varlık, Gösteri, Radikal Kitap, Cumhuriyet Kitap, Notos, Sıcak Nal, Roman Kahramanları și Yasak Meyve. A scris articole în ziare pentru o anumită perioadă de timp. Nuvelele sale au fost tipărite
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
din România. Freund este profesor emerit de fizică teoretică la Universitatea din Chicago. El a adus contribuții importante în fizica particulelor și în fizica matematică, mai ales în domeniul teoriei coardelor. În afară de aceasta el a publicat mai multe romane și eseuri. În anul 1961 a primit cetățenia austriacă, iar mai târziu pe cea americană. Peter George Oliver Freund s-a născut în anul 1936 și a crescut într-o familie evreiască bine situată din Timișoara. Tatăl său, Josef Freund (1901-1982) era
Peter Freund () [Corola-website/Science/337245_a_338574]
-
are loc în 1990 cu romanul Scene din viața lui Anselmus, apărut la Editura " Litera" din București, și este precedat de publicarea unei secțiuni de proză scurtă în volumul colectiv Doisprezece prozatori (Ed. Dacia. 1988). Colaborează cu proze scurte, poezii, eseuri, cronici și recenzii, interviuri, articole de opinie la aproape toate revistele literare și culturale din țară. După 1990 a fost cîțiva ani și editorialist la mai multe cotidiene și săptămînale. În 1990 a fost beneficiarul unei burse acordate de '"Fundația
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
anchetă literară”, Editura Helis, Slobozia, 2006 • „Experimentul Iov”, Editura Helis, Slobozia, 2007 • „Tainele Mioriței. O lectură în cheie masonică a baladei Miorița de Vasile Alecsandri”, Editura Helis, Slobozia, 2008 • „Experimentul Iov”, ediția a doua, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Nevoia de poveste, eseuri și aplicații”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Miorița - povestea unei capodopere”, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008 • „Masca păcurarului. Al treilea raport de cercetare în cazul Miorița”, Editura Helis, Slobozia
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
Iov”, Editura Helis, Slobozia, 2007 • „Tainele Mioriței. O lectură în cheie masonică a baladei Miorița de Vasile Alecsandri”, Editura Helis, Slobozia, 2008 • „Experimentul Iov”, ediția a doua, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Nevoia de poveste, eseuri și aplicații”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Miorița - povestea unei capodopere”, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008 • „Masca păcurarului. Al treilea raport de cercetare în cazul Miorița”, Editura Helis, Slobozia, 2009 „El experimento Job”, traducere de Gabriela
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
în cheie masonică a baladei Miorița de Vasile Alecsandri”, Editura Helis, Slobozia, 2008 • „Experimentul Iov”, ediția a doua, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Nevoia de poveste, eseuri și aplicații”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Miorița - povestea unei capodopere”, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008 • „Masca păcurarului. Al treilea raport de cercetare în cazul Miorița”, Editura Helis, Slobozia, 2009 „El experimento Job”, traducere de Gabriela Banu, Editura Logos, București, 2009 • „Miorița. Vasile Alecsandri și
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
Helis, Slobozia, 2009 „El experimento Job”, traducere de Gabriela Banu, Editura Logos, București, 2009 • „Miorița. Vasile Alecsandri și cazul Miorița. Tainele Mioriței. Masca păcurarului.”, Editura Paideia, București, 2011 • „Minunata istorie a Cărții lui Iov”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2011 • „Iov, Socrate și Divinitatea”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2013 • „Iisus și Proiectul Asaltul Cerului”, Editura Paideia, colecția emblematic, cărți de referință - filosofie, București, 2014 • „Iisus, Pavel și Al Doilea Isaia”, Editura Paideia
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]