16,895 matches
-
pronunțat caracter formator și cultural a fost organizarea așa-numitelor cursuri de religie (în perioada 1936-1940) într-o cameră de la subsolul Catedralei catolice din București 546. Lecțiile de tomism predate au avut un impact deosebit asupra laicilor, lucru mărturisit de redactorii publicației catolice Farul nou din București 547. Anton Durcovici a încurajat și a contribuit la dezvoltarea presei catolice din țară, prin studiile și articolele sale care au apărut în publicații precum: Farul nou, Jugendfreund și altele. Din cauza întreruperii relațiilor diplomatice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la abonați ca să plătească la timp abonamentele. În primul an al apariției, revista a costat 20 de bani, iar abonamentul pe un an întreg 2 lei. După primul an de activitate, bilanțul a fost satisfăcător, ceea ce l-a încurajat pe redactorul ei (preotul Anton Gabor) și pe episcopul Ioan Robu să continuie tipărirea publicației și în anul următor. Gazeta își conturase drumul și orientarea care vor fi urmate apoi pe întreaga perioadă a existenței sale. Al doilea an al apariției revistei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creștinului a adus tipărirea ei în două ediții diferite: una pe hârtie obișnuită, iar cealaltă pe hârtie de lux, destinată în special cititorilor din străinătate 573. Încurajările primite și acceptarea publicației de către mulți credincioși din Moldova i-au susținut pe redactorul ei și pe colaboratorii acestuia (Dumitru Andrieș, epigramistul "Zacheu" și alții) în hotărârea de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tipografia "Presa Bună". Primul număr din anul 1927 al revistei a fost tipărit în noul sediu al "Institutului Presa Bună". Hârtia era de o calitate mai bună, iar copertă avea ilustrații ce demonstrau o lărgire a ariei de preocupări a redactorului și a colaboratorilor revistei. În următoarele numere au apărut anunțuri cu noua tipografie, în scopul de a face reclamă pentru executarea diverselor comenzi. Pentru suplimentarea veniturilor, au fost publicate și reclame, afișe publicitare cu diferite magazine și ateliere din Moldova
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o deosebită laudă credincioșii din Parohia Răchiteni județul Roman, pentru dărnicia lor față de Seminarul nostru diecezan"627. Existau articole privitoare la vizitele canonice făcute de episcop în parohii, despre evenimentele importante petrecute aici și altele. În anul 1936 a decedat redactorul revistei, Anton Gabor 628, cel care a înființat-o și a condus-o timp de 23 de ani. Noul redactor a devenit preotul Petru Pal. În articolul din luna martie 1936, acesta aprecia opera înaintașului său ca fiind una "modestă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la vizitele canonice făcute de episcop în parohii, despre evenimentele importante petrecute aici și altele. În anul 1936 a decedat redactorul revistei, Anton Gabor 628, cel care a înființat-o și a condus-o timp de 23 de ani. Noul redactor a devenit preotul Petru Pal. În articolul din luna martie 1936, acesta aprecia opera înaintașului său ca fiind una "modestă"629. În anul următor, s-au produs schimbări și la conducerea atelierului tipografic, fiind numit Iuliu May, ajutat de Ferenț
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înaintașului său ca fiind una "modestă"629. În anul următor, s-au produs schimbări și la conducerea atelierului tipografic, fiind numit Iuliu May, ajutat de Ferenț Abălăoaie, care îndeplinea rolul de administrator la "Presa Bună". În perioada următoare, funcția de redactor a fost ocupată, pentru scurte intervale de timp, de mai multe persoane: august 1938 până în 1939 responsabil Constantin Hausner, septembrie 1939 aprilie 1941 responsabil Iosif Bălan, mai 1941 martie 1944 responsabil preot Dumitru Herghelegiu 630. După moartea lui Anton Gabor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost ocupată, pentru scurte intervale de timp, de mai multe persoane: august 1938 până în 1939 responsabil Constantin Hausner, septembrie 1939 aprilie 1941 responsabil Iosif Bălan, mai 1941 martie 1944 responsabil preot Dumitru Herghelegiu 630. După moartea lui Anton Gabor, ceilalți redactori au încercat să păstreze linia trasată de fondatorul revistei, deziderat ce nu s-a realizat întocmai. Publicația s-a segmentat, au apărut tot felul de articole scurte (note de informare fără consistență), predominând informațiile referitoare la evenimentele din cadrul Bisericii Catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reciproc (asta în cel mai bun caz). În ianuarie 1940 a decedat un important colaborator al revistei: Felix Wiercinski. Dacă pe parcursul Marelui Război revista și-a încetat activitatea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ea s-a dezvoltat, datorită redactorului preot Dumitru Herghelegiu. În această perioadă, publicația și-a sporit numărul de pagini, iar calitatea articolelor s-a îmbunătățit. Dintre semnatarii unor articole bine documentate amintim: pr. Ioan Mărtinaș și pr. Iacob Ferenț. Anul 1944 a însemnat sfârșitul revistei Lumina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un an era de 20 de lei, iar un număr costa 2 lei. Redacția și administrația se aflau pe strada Ștefan cel Mare din Iași, iar redactor era Dumitru Andrieș 638. La 1 aprilie 1933 Sentinela catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Scopul celor care au editat această publicație a fost acela de a evidenția necesitatea unui ziar catolic, precum și intenția de a o transforma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici creștine, descrieri din viețile sfinților; însă cel mai important era calendarul pe anul respectiv, cu sărbătorile de poruncă și cu posturile existente. Din cauza dificultăților întâmpinate, preotul Andrei Florea (ajutorul lui Mosel și redactor al revistei în anul 1911) a renunțat la publicarea Calendarului catolic în anul următor 657. În toamna anului 1911, monseniorul Anton Gabor a discutat cu el, încercând să-l convingă să continuie editarea revistei. Soluția găsită a fost aceea de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preotul Gabor a încercat schimbarea titlului revistei în Almanahul Presa Bună, pentru a nu fi confundat cu calendarul franciscanilor. Așadar, Calendarul catolic și Almanahul Presa Bună au fost una și aceeași revistă; doar numele s-a schimbat în timp, în funcție de redactor și de locul publicării. Printre motivele fondării acestei reviste (invocate cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la apariție), autorii aminteau: "dorința de a împrăștia lumina și credința bună, stăruința apostolică a conducătorilor, precum și spiritul de jertfă a celor ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cel puțin un început de licărire și lumină sufletească, ce le-a fost îndrumătoare în calea grea a vieții; și multe inimi s-au încălzit la flacăra de ideal și binecuvântare pe care au găsit-o în acest almanah"660. Redactorii publicațiilor catolice au urmărit mai multe obiective, din care două erau primordiale: primul a fost răspândirea mesajului creștin prin această "invenție a modernității" (presa scrisă), iar al doilea, transmiterea, pe de o parte a unor sfaturi practice, necesare populației (legate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un creștin adevărat și pe un cetățean bun în viața de toate zilele"669. Se specifica faptul că revista nu va apărea lunar și că va trata toate problemele practice care erau legate de parohia Săbăoani. Publicația a vizat, conform redactorilor ei, două aspecte: ghidarea către o viață sufletească cât mai nobilă și sfântă, dar și către o viață pământească fericită. Viața a fost diferită de revista diecezană Lumina creștinului, deoarece s-a adresat în special credincioșilor din parohia Săbăoani, adică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu crede, nu poate ajunge la fericirea veșnică", "omul nu se poate mântui decât în religia cea adevărată", "Despre păcat și urmările lui"670. Primele două numere ale buletinului au fost destinate exclusiv parohiei Săbăoani. Începând cu al treilea număr, redactorul a dat revistei un caracter inter-parohial și cu această ocazie, a fixat prețul revistei la 20 de bani. În primul an nu a fost stabilit un preț pentu abonament, deoarece apariția revistei nu a fost una constantă (uneori a apărut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
neașteptat, cititorii cerând apariția ei lunară; la început acest lucru nu s-a realizat, dar a fost totuși suplimentat numărul de pagini și s-a abordat o tematică mai variată 673. Pentru un timp, sediul revistei a coincis cu domiliciul redactorului ei, preotul Tălmăcel. Până în septembrie 1914, ea a apărut la Săbăoani, apoi a fost mutată la Răducăneni, deoarece acolo s-a mutat părintele. Din iunie 1916 s-a tipărit la Hălăucești, iar în august (același an) și-a întrerupt activitatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a tipărit la Hălăucești, iar în august (același an) și-a întrerupt activitatea, din cauza războiului. Condițiile grafice în care a apărut în acești primi ani au fost bune. În septembrie 1918 revista a reapărut la Huși, avându-l ca redactor pe același preot Tălmăcel. Odată cu mutarea acestuia la Bacău în 1920, s-a mutat și revista (pentru o scurtă perioadă de timp); în același an, a apărut la Farăoani, unde a fost transferat, din nou, părintele. Pentru o scurtă perioadă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru o scurtă perioadă de timp); în același an, a apărut la Farăoani, unde a fost transferat, din nou, părintele. Pentru o scurtă perioadă, revista a apărut la Hălăucești sub conducerea preotului Bonaventura Morariu, după care a fost încredințată vechiului redactor. Bilanțul făcut cu ocazia a 10 ani de la înființare (în anul 1923) de către preotul Tălmăcel a prezentat situația în care s-a aflat revista, dar și planurile de viitor în ceea ce o privea: "de a fi în continuare mijlocitoare de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
propria tipografie (prima catolică din Vechiul Regat), care a purtat numele Tipografia Serafică a Seminarului Franciscan din Hălăucești 675. Revistele Lumina creștinului și Viața s-au aflat într-o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor revistelor la două Ordine ecleziastice diferite: franciscani, respectiv diecezani. Achiziționarea unei tipografii de către franciscani a dus la o mobilizare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creștine expuse de Biserica Catolică, valori care aveau caracter universal. Unitatea mesajului transmis de publicațiile catolice a fost dat de "învățătura Bisericii Catolice, exprimată printr-un limbaj diferit și o abordare diferită". În anul 1930 părintele Ioan Ladan a devenit redactor al buletinului Viața. S-a făcut o încercare nereușită de mutare a tipografiei la Bacău 698 (pentru o mai bună difuzare și pentru unele avantaje pe care le oferea orașul), după care aceasta a fost readusă la Săbăoani, unde a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cât mai aproape de sfințenie". Pentru îndrumarea membrilor săi, a fost înființată o publicație menită să îl promoveze și să-i informeze pe aceștia în legătură cu activitățile desfășurate. Această îndrumare concretizată sub forma unei reviste a apărut la inițiativa părintelui Iosif Tălmăcel, redactor al revistei Viața. Apariția noii tipărituri catolice a fost posibilă doar cu acordul superiorilor ordinului respectiv și a episcopului diecezei. La 15 septembrie 1918 a apărut curierul terțiarilor franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană 700. Programul publicaței a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
urma viața unui Sfânt din Ordinul Franciscan și în fine, se vor da diferite știri și sfaturi folositoare"701. În prima perioadă a apariției, publicația a avut forma unui ziar cu patru pagini. A fost editată la Huși, unde locuia redactorul I. Tălmăcel, care era directorul și administratorul Orfelinatului de război 702. În iarna anului 1920 revista s-a mutat la Fărăoani, odată cu transferul redactorului în această localitate. În decembrie 1920 s-a tipărit ultimul număr al revistei din prima sa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicația a avut forma unui ziar cu patru pagini. A fost editată la Huși, unde locuia redactorul I. Tălmăcel, care era directorul și administratorul Orfelinatului de război 702. În iarna anului 1920 revista s-a mutat la Fărăoani, odată cu transferul redactorului în această localitate. În decembrie 1920 s-a tipărit ultimul număr al revistei din prima sa perioadă (situație cauzată de probleme financiare). Rubrici ale revistei au apărut și în publicația Viața, aflată tot sub patronajul "părinților franciscani". După un an
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în țară costa 80 de lei, iar pentru străinătate, 120 de lei717. În revistă apăreau și anunțuri publicitare ale firmelor din Galați, menite să îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere. Redactorul revistei a fost preotul Ulderic Cipolloni, parohul de Galați. În această publicație s-au explicat număr de număr lecturile biblice citite la liturghiile duminicale și s-au oferit informații suplimentare despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor religioase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Majoritatea articolelor erau redactate de parohul Cipolloni, care a realizat numeroase traduceri 718. Buletinul s-a adresat populației catolice române din Galați, dar și unor credincioși aparținând altor etnii și naționalități care locuiau în oraș. În primul număr al revistei, redactorul ei a prezentat scopul și aspirațiile publicației. El îndemna cititorii să nu se sperie de apariția unei alte reviste catolice, asigurându-i că din paginile ei vor afla "vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc, cu totul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]