16,853 matches
-
Cluj, în 1954. Debutul său ca scriitor a avut loc în 1950 în săptămânalul literar "Utunk" din Cluj. A lucrat începând din 1952 pe post de cronicar cultural la "Igazság", iar din 1957 la "Dolgozó Nő". În 1974 a devenit redactor al revistei literare pentru copii "Napsugár". Scrierile sale au mai fost publicate în periodicele maghiare "Igaz Szó", "Korunk", "Művelődés", "Jóbarát", "Ifjúmunkás" și "Előre". A fost membru al Uniunii Scriitorilor Maghiari și al Uniunii Scriitorilor din România. În 1968 poetul a
Béla Jánky () [Corola-website/Science/335381_a_336710]
-
se distribuie pe bază de abonament în întreaga țară și în străinătate. "", al cărei prim număr a apărut în 1954, sub numele de "Viață nouă", are un conținut de tip magazin, incluzând articole despre viața și preocupările nevăzătorilor, scrise de redactori și de colaboratori. La acestea se adaugă materiale cu subiecte științifice, culturale, utilitare etc., reproduse din alte publicații care nu sunt accesibile persoanelor cu deficiență de vedere. Revista "Litera noastră" în scriere obișnuită, echivalentul versiunii Braille, apare trimestrial, din anul
Litera noastră () [Corola-website/Science/331750_a_333079]
-
pentru ecumenismul monoteist, director de reviste, globe-trotter, colecționar și restaurator de icoane vechi, realizator de filme TV, președinte de partid politic, șomer (1982-1990). Din 1954 participă alături de George Ivașcu la relansarea revistei „Contemporanul” într-o publicație de ținută europeană. 1954-1971, redactor șef de rubrică la „Contemporanul” 1971-1982, redactor șef adjunct la revista „România pitorească” 1982-1989, apicultor și horticultor (eliminat din presă) 1989, în zilele Revoluției înființează Mișcarea Ecologistă din România, al cărui președinte devine Din 1990, președinte al Partidului M.E.R. Membru
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
colecționar și restaurator de icoane vechi, realizator de filme TV, președinte de partid politic, șomer (1982-1990). Din 1954 participă alături de George Ivașcu la relansarea revistei „Contemporanul” într-o publicație de ținută europeană. 1954-1971, redactor șef de rubrică la „Contemporanul” 1971-1982, redactor șef adjunct la revista „România pitorească” 1982-1989, apicultor și horticultor (eliminat din presă) 1989, în zilele Revoluției înființează Mișcarea Ecologistă din România, al cărui președinte devine Din 1990, președinte al Partidului M.E.R. Membru în Biroul Executiv al CPUN (parlamentul provizoriu
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
din Republică Moldova. Școala primară - s. Cornești (1953-1956); școală medie de cultură generală - s. Ciudei (Mejdurecie) - Storojineț, regiunea Cernăuți, Ucraina (1956-1964), Facultatea de filologie a Universității de Stat din Moldova (USM) (1965-1970). Studii postuniversitare: Agenția de Stat Teleradio (cursuri de redactor, 1982), masterat în psihologie, USM (2001-2002). După absolvirea universității a lucrat ca profesoară de limbă și literatura rusă; redactor TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
Ucraina (1956-1964), Facultatea de filologie a Universității de Stat din Moldova (USM) (1965-1970). Studii postuniversitare: Agenția de Stat Teleradio (cursuri de redactor, 1982), masterat în psihologie, USM (2001-2002). După absolvirea universității a lucrat ca profesoară de limbă și literatura rusă; redactor TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator al mai multor ziare și reviste: „Făclia” (versiunea rusă), ziarul „Cetățeanul Moldovei”, „Zerkalo”, „a”MIC” (versiunea rusă); „Kitej-Grad”(Iași
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
Teleradio (cursuri de redactor, 1982), masterat în psihologie, USM (2001-2002). După absolvirea universității a lucrat ca profesoară de limbă și literatura rusă; redactor TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator al mai multor ziare și reviste: „Făclia” (versiunea rusă), ziarul „Cetățeanul Moldovei”, „Zerkalo”, „a”MIC” (versiunea rusă); „Kitej-Grad”(Iași); almanahul rus „Golosa Sibiri” (Rusia). Actualmente este cercetător științific al Institutului de Filologie al AȘM. Membru al Uniunii
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
asociației Miliția Spirituală, și cercetător în cadrul IICCMER. a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București (2005) și programul de masterat „România în secolul XX” desfășurat în cadrul aceleiași universități (2007). A fost colaborator la Academia Cațavencu în perioada 2004-2006 și redactor la Evenimentul Zilei (2005- martie 2007). În prezent, este expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). În mai 2002, aflându-se la un miting cu ocazia Zilei Europei (9 mai) alături de alți colegi de
Mihail Bumbeș () [Corola-website/Science/331866_a_333195]
-
abonamentul pe un an costa 10 franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui: Constantin Xeni, Traian Lalescu, George Murnu, dr. N. Lupu, Octavian Goga, Take Ionescu, Thoma Ionescu ș.a. Seria a treia a apărut între 5 august 1920 și 21 iunie 1921
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
desenează, citesc, scriu sau discută. Așa cum a remarcat Dimitrie Carnabat, Nicolae Petrescu a demonstrat o scăpărătoare vervă juvenilă în sensul că Petrescu a șarjat cu multă ironie și spirit de observație figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
-se acasă abia în 1921. A lucrat ca profesor la Gimnaziul reformat de fete din Cluj (1922-1940), director al Liceului Pedagogic din Cluj (1940-1944), profesor la Colegiul Reformat din Cluj și la Institutul de formare a cadrelor didactice (1944-1951), apoi redactor la Academia Română pentru elaborarea dicționarului româno-maghiar (1951-1953) și corector la Editură Științifică (1953-1955). A obținut titlul științific de doctor cu o teza despre naturalistul și filozoful grec Teofrast (Budapesta, 1914). A îndeplinit funcția de secretar al Muzeului Ardelean (1927-1941), implicându
Lajos Kántor (filolog) () [Corola-website/Science/335562_a_336891]
-
din București (1948-1953). S-a perfecționat în domeniul bizantinologiei cu Ioan D. Petrescu și Gheorghe Ciobanu (muzică paleomedie bizantină). A urmat Școala de Ofițeri de Rezervă din Câmpulung Muscel (1942-1944), a fost prizonier în orașul Gorki/ URSS (1944-1948). A fost redactor, apoi director la Editura Muzicală București, unde a inițiat (1976) și a realizat seria de volume "Izvoare ale muzicii românești." "Opereta - Ghid" (în colaborare cu Miltiade Păun). București, Edit. Muzicală, 1969 "Prolegomene bizantine I. Muzică bizantină în manuscrise și carte
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Mehedinți (1871) și profesor provizoriu la București (1868), Craiova (1874) și Bacău (1888). Toate aceste locuri de muncă au fost temporare și pentru perioade de timp semnificative s-a susținut din punct de vedere material prin activitatea jurnalistică, lucrând ca redactor la "Monitorul Oficial", "Dâmbovița", "Presa", "Timpul" și "Războiul". Gazetar pasionat și destul de talentat, el a fost redactor-șef la mai multe periodice, printre care "Albina Pindului" (1868-1878), "Liceul român" (1870), "Steaua Daciei" (1871), "Tribuna" (1873), "Bucegiu" (1879) și "Sentinela" (1887
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
muncă au fost temporare și pentru perioade de timp semnificative s-a susținut din punct de vedere material prin activitatea jurnalistică, lucrând ca redactor la "Monitorul Oficial", "Dâmbovița", "Presa", "Timpul" și "Războiul". Gazetar pasionat și destul de talentat, el a fost redactor-șef la mai multe periodice, printre care "Albina Pindului" (1868-1878), "Liceul român" (1870), "Steaua Daciei" (1871), "Tribuna" (1873), "Bucegiu" (1879) și "Sentinela" (1887). A scris pentru majoritatea ziarelor și revistelor importante ale țării, inclusiv pentru "Foaie pentru minte, inimă și
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
Teatrului „Ion Creangă” din București. Studioul cinematografic Animafilm a realizat în anul 1971 filmul de animație "Dănilă Prepeleac", de fapt o înșiruire de cartoane decupate cu subtitrare, având scenariul scris de Maria Petricică, desenele realizate de Zaharia Buzea (1941-1985), iar redactor fiind Mariana Geamănu. Producția realizată este un scurtmetraj cu o durată de aproximativ 7 minute. Povestea face parte, de asemenea, din moștenirea lui Creangă în Republica Moldova. Înainte de proclamarea independenței în 1991, în timp ce regiunea încă făcea parte ca RSS Moldovenească din
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
unul din inițiatorii organizării rezervațiilor naturale în Republica Moldova. Pe parcursul activității științifice și didactice acad. I. Ganea a publicat peste 450 de lucrări științifice, inclusiv 35 de monografii, un dicționar, 6 manuale și cca 400 de lucrări de popularizare a științei. Redactor-șef adjunct și coautor al lucrării capitale în 6 volume - Lumea animală a Moldovei (Животный мир Молдавии). Printre acestea prezintă o mare valoare științifică: Academicianul I. Ganea a participat la 45 de conferințe și simpozioane republicane și la 20 internaționale
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
Ampère, Jean-Jacques Barthélemy, Bernardin de Saint-Pierre, Chateaubriand, Victor Hugo, Jules Janin, Joseph de Maistre, Jean-Baptiste Massillon și Joseph-François Michaud, semnate C.G., au apărut în "Calendar pe anul 1853", ca și în cel pe 1854. Iubitor de cultură, el a fost redactor responsabil la "Nepărtinitorul", jurnal politic, literar și comercial, tipărit în 1856 la Iași, în Tipografia Gane, și a editat în perioada noiembrie 1858 - octombrie 1859 foaia politică și literară "Patria".
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
din Craiova. În 1969 a absolvit Liceul ”Elenă Cuza” din Craiova și, apoi, în 1973, Facultatea de Filosofie, Specializarea Sociologie a Universității din București. A fost cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane ”C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române din Craiova (1973-1989), redactor principal de carte social-politică la Editură Scrisul Românesc din Craiova (1989-1990) și, concomitent, cadru didactic la Universitatea din Craiova (din 1973 și până în prezent), fiind titularul unor cursuri de filosofie și sociologie. Universitatea din Craiova, Universitatea din București și Universitatea
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
(n. 23 aprilie 1951, Brăila) este un scriitor, jurnalist, traducător și eseist român. Este singurul specialist în limba albaneză agreat de scriitorul Ismail Kadare să-i traducă opera în limba română. Este fondatorul și redactorul șef al revistei de cultură albanezo-română "Miku i shqiptarit" („Prietenul albanezului”), apărută în luna noiembrie 2001, la București. A scris și tradus un mare număr de volume dedicate Albaniei și poporului albanez, relației acestora cu România. Născut la Brăila, a
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
albaneză, bulgară, coreeană, mongola și vietnameza. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din capitală Albaniei în 1975, cu o lucrare despre opera lui Ismail Kadare (coord. prof. univ. Ali Xhiku). Vreme de 14 ani a lucrat ca bibliotecar și redactor la Bibliotecă Națională a României, iar din 1990 până în 1997 a condus această instituție ca director adjunct, cu atribuții complexe privind reformarea celei mai mari biblioteci din țară. În această funcție, alături de o echipă tânără, promovată în aceiași ani, a
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
condus, în calitate de director adjunct, Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, în anii de pionierat ai armonizării legislației românești în domeniu cu cea europeană. După intrarea în mass-media, a fost jurnalist la mai multe publicații, director la revista Tribuna Învățământului și redactor-șef al Agenției de știri Amos News. Din noiembrie 2001, odată cu apariția revistei de cultură a comunității albaneze din România, „Miku i shqiptarit”, al cărei fondator a fost, a ocupat funcția de redactor șef al acestei publicații. A publicat articole
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
publicații, director la revista Tribuna Învățământului și redactor-șef al Agenției de știri Amos News. Din noiembrie 2001, odată cu apariția revistei de cultură a comunității albaneze din România, „Miku i shqiptarit”, al cărei fondator a fost, a ocupat funcția de redactor șef al acestei publicații. A publicat articole din domeniul politic și cultural în cotidianele România Liberă, Adevărul, Cotidianul, Tineretul Liber și în revistele România Literară, Luceafărul, Observator Cultural, Adevărul Literar și Artistic, Secolul XX, Diverta Magazin ș.a. S-a remarcat
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
iulie 1976, la Iași. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2002) și un master în Literatură comparată si Antropologie culturală (2004). Actualmente, este cercetător știintific la Institutul de Filologie Româna „A. Philippide” din Iași, redactor al publicației cu profil academic „Philologica Jassyensia” și colaborator la mai multe reviste culturale, printre care „Cuvântul”, „Observator cultural” și „Tribuna”. A fost secretar general de redacție al revistei culturale „Timpul” (2004-2007). Semnează articole în Dicționarul general al literaturii române
Șerban Axinte () [Corola-website/Science/335739_a_337068]
-
referitoare la un județ apărută în literatura de specialitate din România. A doua ediție, revizuită și mult îmbunătățită, cu peste 330 de articole noi și cu peste 160 de pagini în plus, având același coordonator și aproximativ aceiași autori și redactori, a apărut în decembrie 2008, cu prilejul sărbătoririi a șase sute de ani de existență a municipiului Bacău. Aceasă nouă ediție, scrisă de 28 de autori, apărută ca și prima la Editura Agora cu sprijinul Organizației Bacău a Societății pentru Cultura
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
de luptă în prima zi a Bătăliei de la Shiloh, în care armata lui Grant a suferit pierderi grele, a provocat zarvă în nordul SUA, a deteriorat reputația militară a lui Wallace și i-a atras acuzații de incompetență. John Swansburg, redactorul-șef adjunct de la "Slate", sugerează că întrecerea de care între personajele Iuda și Messala ar fi putut fi inspirată de o cursă de cai în care Wallace l-ar fi învins pe Grant cândva după bătălia de la Shiloh. Priceperea superioară
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]