17,708 matches
-
și contrazicătoarele încheierei și deslegărei. Administrația trebuie să fie dreaptă, însă tot odată energică și grabnică, aceasta se cuvine a fi mai cu deosebire într-un stat constituțional unde puterea executivă este și trebuie să fie numai expresia voinței naționale, rostită prin legiuitele ei organe. Recomand D-voastre și cu tot dinadinsul respectul tuturor libertăților cetățenești, ce sunt casa guvernului nostru constituțional, mai presus de toate recomand D-voastre respectul domiciliului și al libertăței individuale. Nici una din aceste libertăți nu trebue
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel referitor la necesitatea ca duminica și în sărbătorile anului elevii însoțiți de învățători să meargă la biserică, fiecare cu clasa sa, au fost respinse, dar au fost regăsite, puse în practică, în anii următori. După începutul de discurs funebru, rostit de profesorul Augustin Paul la înmormântarea lui Ioan Popescu la Bârlad în ziua de 13 iulie 1901, vorbitorul s-a oprit și asupra unui episod întâmplat cu 38 ani în urmă și publicat - ca și discursul - în ziarul „Vocea Tutovei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bacău, 1931. Cantavella, J., Serrano, J.F., Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004. Chiaudano, G., El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913. Cipoloni, Ulderic, Cuvântare funebră rostită la catedrala catolicădin Iași la înmormântarea Înalt Prea Sfinției sale Nicolae Iosif Francisc Camilli arhiepiscop-episcop catolic de Iași, Iași, 1916. Despinescu, Anton, L'activité pastorale de Nicola Gioseppe Camilli 1840-1915. Premier évêque de Jassy-Roumanie, Extrait de la These Doctorale, Roma, 1980. Idem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe drum, Hermes, care i se înfățișează sub chipul unui tânăr care îi da iarba vieții, iar aceata îl face să reziste la vrăjile magicienei. Înarmat cu obiectul magic, el întoarce în favoarea sa raportul sclav-stăpân, obligând-o pe gazdă să rostească marele jurământ al zeilor prin care tovarășii săi să revină la chipul uman. Putem interpreta acest episod în cadrul unei ospitalități vrăjite. Mai întâi băutura care duce la uitare, scoțând din minte chiar și amintirea dorinței de întoarcere, semnalează foarte apăsat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de apropiere care vor duce la căsătorie. Venerina, care era obișnuită să rămână singură, plictisită și copleșită de dezgustul de a trăi, este încântată de prezența unui oaspete străin și se simte renăscând. Ea comunică, prin tonul cu care îi rostește numele, cu străinul. "Astfel, dacă strâmbând din nas și scuturând capul, el refuza să ia un medicament sau să mănânce ceva, ea pronunța numele lui Cleen cu o forță gravă, imperioasă, încruntându-și sprâncenele, cu o privire fixă și severă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stigmatiza" și fraza care merge împreună cu el, dar continui să păstrez în gură cu dezgust și cu un sentiment de rușine, ca și cum cuvintele ar fi carne crudă, carne tăiată din trupul meu (atât de mult m-a costat). În sfârșit, rostesc fraza, dar îmi rămâne o mare teroare pentru că văd că totul în mine este gata pentru o muncă poetică, că această muncă ar fi pentru mine o soluție divină, o intrare reală în viață, în timp ce la birou trebuie, în numele unei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu împroșcându-i cu injurii ci exprimând sentimentele mele adevărate, care sunt înspăimântătoare. Dar în aceste condiții, sunt condamnat să mă alung pe mine însumi; nu eu voi fi acela care voi sta la masă, care mă voi ridica să rostesc trei fraze de școlar și să spun toasturi; de toate acestea trista mea figură se va achita singură" (IV, p. 227). 511 Și adaugă: Nimic nu mi-ar fi mai ușor, de exemplu, să locuiesc la Praga și să nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu întreacă limitele", a declarat ministrul științelor, Daniel Herschkowitz, membru al Partidului Casă Evreiască.965 În același context, Înaltul Reprezentant al UE (la acea dată) pentru politica externă și de securitate comună, Javier Solana, aprecia că mesajul transmis prin discursul rostit de președintele american, Barack Obama, la Cairo, va deschide o nouă pagină în relațiile cu lumea arabo-musulmană și în reglementarea conflictelor din Orientul Mijlociu: "toată lumea a fost pozitiv impresionată și cred că atmosfera creată de acest discurs este foarte constructivă și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
parlamentul-european-ierusalimul-de-est-ar-trebui-sa-fie-capitala-noului-stat-palestinian-1101508. Accesat: 27 ianuarie 2015. 382 Teodora Bodeanu, "Shimon Peres: Pacea cu palestinienii este urgență", în Ziare.com, 19 iulie 2011, http://www.ziare.com/internațional/israel/shimon-peres-pacea-cu-palestinienii- este-urgenta-1102142. Accesat: 27 ianuarie 2015. 383 În timpul discursului pe care l-a rostit la a 66-a sesiune anuală a Adunării Generale a ONU. 384 "Recunoașterea statului palestinian - vezi calendarul de negociere propus", în Ziare.com, 24 septembrie 2011, http://www.ziare.com/internațional/stiri-externe/recunoasterea-statului-palestinian-vezi-calendarul-de-negociere-propus-1122799. Accesat: 28 ianuarie 2015. 385 Idem. 386
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
parlamentară în limitele votului cenzitar. Gradualismul junimist poate fi înțeles și ca o manieră de a proteja Constituția de la 1866 de riscul unor modificări ce ar privao de șansa îndeplinirii misiunii sale istorice. Acesta este sensul observațiilor lui Titu Maiorescu, rostite cu ocazia dezbaterii revizuirii de la 1883-1884. 1876 este anul în care se oficializează finalul primei lungi guvernări conservatoare, cea a lui Lascăr Catargiu, urmată de debutul administrației I.C. Brătianu. Este un eveniment ce marchează „domesticirea“ liberalismului muntean și reconcilierea sa
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
duce în viitor și care atunci sar sfii să se îmbrace în vestmântul lor desprețuit.<ref id=”1”>Ibidem, p. 165. </ref> Și, dacă textul din 1868 este punctul de plecare al „reacției“ îndreptate în contra proliferării simulacrelor, discursul din 1876, rostit în Cameră spre a apăra un proiect de lege a educației, dezvoltă viziunea pe care se poate întemeia o nouă școală a cetățeniei, ca formă de regenerare comunitară. În centrul demonstrației de la 1876 se află, deloc surprinzător, o absență - aceea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Unul dintre ele este de a recunoaște că durerea provocată de onestitate este mai bună decât cea provocată de lipsa de onestitate în privința modului în care poate arăta societatea. Locuitorii Europei de Est își pot găsi calea spre lumină numai rostind adevărul, hotărând să renunțe pentru totdeauna la minciunile, înșelătoriile și prejudecățile ducând la orbire care le-au distrus trecutul. Procedând astfel, ei pot să întrerupă cercul vicios al abuzurilor și să scape de stigmatul care i-a marcat atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îl elogiase pe Maiorescu. în 1958 se preconiza apariția unei selecții de articole din opera lui Maiorescu, dar C.I. Gulian, vigilent, scoate de la Biblioteca Centrală de Stat și trimite la CC al PMR prima conferință a lui Maiorescu despre comunism, rostită la scurt timp după venirea de la studii, și astfel, pentru încă un cincinal, pentru a folosi și noi limbajul epocii, reabilitarea este blocată. Mai mult, în același an, Savin Bratu publică un ciclu de articole sub un titlu care a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din Critice apărută în comunism (1966), succesul ei impunând reeditarea după numai un an, cu aceeași prefață. Paul Georgescu nu a șocat, dar a convins, iar bogăția referințelor din opera lui Maiorescu a suplinit lipsa formulelor frapante, lăsate să fie rostite de L. Rusu. Intervențiile pro ale anului 1963 îi determină pe Doru George Burlacu să le încadreze într-o „diplomație prudentă”. Schimbarea de direcție venea, fapt mai puțin observat, la exact un secol de la întemeierea „Junimii”, iar revista care avea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au fost nume importante, cartea fiind publicată într-un moment când libertatea de expresie era tot mai restrânsă. Astfel, Mircea Popa amintește că Maiorescu a supraviețuit și în „epoca celui mai înverșunat și mai obtuz proletcultism”, cuvinte grele la adresa cărții rostind și cel mai avizat specialist - Z. Ornea. Sunt însă și tăceri: unele firești (de aproape trei ani L. Rusu murise), altele, cum ar fi cea a lui N. Manolescu, la prima vedere oarecum neașteptate. Credem însă că N. Manolescu îl
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
doi lideri aveau să le prilejuiască acestora posibilitatea de a-și expune pe larg opiniile atât în privința raporturilor bilaterale, cât și a unor aspecte teoretice și practice ale construcției socialiste în cele două țări, precum și ale vieții internaționale. în toastul rostit la dineul oferit în cinstea oaspeților în prima zi a vizitei, liderul român apreciază „stadiul înalt” al raporturilor româno-sovietice “întemeiate trainic pe deplina egalitate, stimă și respect reciproc, pe principiile și idealurile nobile ale socialismului”, exprimând, totodată, dorința ca acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în lume”. La rândul său, Nicolae Ceaușescu a subliniat importanța înțelegerilor realizate cu ocazia vizitei la București, în mai 1987, a lui Mihail Gorbaciov, care „au deschis o nouă perspectivă dezvoltării prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre”. Toasturile rostite de cei doi conducători la dineul oferit în onoarea oaspetelui sovietic scot în evidență hotărârea de a dezvolta în continuare raporturile bilaterale. Nicolae Ceaușescu a calificat vizita în România a lui Andrei Gromâko drept o „nouă și importantă manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gromâko releva că „dinamica dezvoltării socialismului formulează mereu alte sarcini, reclamă acționarea mai deplină a posibilităților socialismului, îmbogățirea în acest mod a conținutului relațiilor sovieto-române”, sporirea eficienței acestora, care să imprime un caracter mai fertil tuturor direcțiilor de colaborare. Toastul rostit de șeful statului român în cadrul dineului pune în evidență încă o dată rezervele acestuia față de procesele de reforme inițiate în Uniunea Sovietică. Nicolae Ceaușescu recurge din nou la formula folosită și cu un an înainte, cu ocazia vizitei la București a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a atribuțiilor acestuia, creșterea rolului sovietelor la toate nivelurile. Cu același prilej, liderul sovietic se pronunțase pentru reforma organelor centrale ale puterii, propunând crearea, în spiritul vechilor tradiții leniniste, a Congresului deputaților poporului ca organ suprem al puterii reprezentative. Toasturile rostite de cei doi conducători la dejunul oferit de partea sovietică în onoarea oaspeților români reflectă clar faptul că pe cei doi conducători îi separa, ca și înainte, abordarea problemelor teoretice și practice ale construcției socialismului, fără însă ca aceștia să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
colaborării româno-sovietice, în interesul reciproc, al cauzei generale a socialismului, înțelegerii și păcii”. O ilustrare a faptului că Mihail Gorbaciov era, în continuare, partizanul perfecționării orânduirii socialiste, și nu al lichidării acesteia, este sublinierea făcută de liderul sovietic în toastul rostit la dineul oferit de Nicolae Ceaușescu, gazda reuniunii, în onoarea participanților la consfătuire: „Cu tot specificul condițiilor naționale, cu toată originalitatea transformărilor și reformelor care se înfăptuiesc în diferite țări - sublinia Mihail Gorbaciov -, acestea au ca sens comun năzuința de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un document aflat în arhiva MAE rus, din care rezultă că, la 21 decembrie 1989, I. Aboimov, adjunct al ministrului sovietic de Externe, l-a primit, la cerere, pe ambasadorul român la Moscova, Ion Bucur, care a relatat conținutul cuvântării rostite de Nicolae Ceaușescu la posturile de radio și televiziune din seara zilei de 20 decembrie și a predat textul acesteia. La rândul său, demnitarul sovietic l-a informat pe ambasadorul român că „la 20 decembrie a.c., într-o discuție a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și de „neînțelegerile, lipsa de încredere și îndeosebi faptele dureroase” din „trecutul îndepărtat” și dintr-o „epocă mai recentă” care „au făcut ca Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Română să nu aibă un punct de vedere comun”. Cuvântarea cardinalului Willebrands rostită la aniversarea Patriarhiei Române era o pledoarie pentru unitate, care însă nu ascundea „divergențele” și „dificultățile” “încă existente”: „Avem aceeași predică apostolică la originea Bisericilor noastre. Bisericile noastre propovăduiesc aceeași unică Evanghelie și săvârșesc același Botez. Ele oficiază aceeași Sfântă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sesiunea jubiliară a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice din 6 noiembrie și la parada militară și demonstrația oamenilor muncii din ziua de 7 noiembrie au participat doar Chivu Stoica, Ceaușescu și Moghioroș, care suferiseră contuzii mai ușoare. în discursul omagial rostit cu acest prilej, Chivu Stoica a scos în evidență „importanța mondială a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie”, succesele obținute de URSS în cei 40 de ani de construcție socialistă, „ajutorul și sprijinul internaționalist acordat poporului nostru de către Uniunea Sovietică” și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în relațiile cu Belgradul, Rakosi nu mai putea ignora această declarație. La 8 august, la mitingul din Csepel (un cartier muncitoresc al Budapestei) el a fost nevoit să recunoască într-o formă voalată lipsa de fundament a acuzațiilor împotriva Iugoslaviei rostite în timpul „procesului Rajk”. Răspunderea principală pentru ațâțarea isteriei antiiugoslave în Ungaria în legătură cu „cazul Rajk” a fost pusă pe umerii lui L. Beria și ai colegului său maghiar Gabor Peter, arestat încă în ianuarie 1953. Recunoașterea nevinovăției lui Rajk și a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la congresul viitor să fie criticate deschis greșelile comise în timpul lui Stalin”, a rezumat în zilele congresului unul dintre diplomați care a numit Congresul al XX-lea „un salt calitativ” în dezvoltarea PCUS. Trebuie menționat că, datorită cuvântării lui Hrușciov, rostită cu ușile închise la sfârșitul lucrărilor congresului, prin care critica dur activitatea lui Stalin, rezultatele congresului chiar au depășit așteptările. Unele fapte expuse de Hrușciov, indiferent de ce urmărea el, au compromis atât de puternic sistemul, încât iugoslavii, care încă din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]